Telegraful Roman, 1885 (Anul 33, nr. 1-137)

1885-11-26 / nr. 124

500 în Septembre ne pomenim cu o hotărîre, prin care furăm înșciințați, că înaltul ministeriu, la re­­comandațiunea tribunalului, a întărit pe inginerul Roth. Pe cât de mare era întristarea ro­mânilor, pe atât de mare era bucuria celor aliați, cari nici pănă ații nu și pot da seamă de paguba și nefericirea ce o au adus asupra bieților locuitori. Poporul vădând acum, că nu este glumă, vedând cursa în care -l trăseseră prin înșelăciune, se hotărî de nou a protesta contra acestei hotărîri. Prin ad­vocatul suscitat li se face un recurs și tot odată o representațiune bine motivată la ministeriu, mai cu seamă că inginerul întărit lucrează cu 2605 fl. mai scump decât cel ce a că­lut. Dar ce se verii! Triumvirul prin trei oameni ai sei agită în­tre plugari pentru trimiterea unei comisiuni de doi plugari la Mai. La Regele, lnzadar toate opunerile celor prevăzători, căci ei îndemnați pe sub ascuns de contrarii noștri atâta au amăgit pe popor, încât representațiunea gata o lasă la o parte și-­și face o petiție, o subscrie mai mulți și pleacă la Maj. Sa. Cei doi nefericiți umblă prin Viena 6 săptămâni, pănă ce ajung la audiență, în tot timpul acesta stau în corespon­dență cu preotul gr. cat. George Spornic. Petiția dusă din Cohalm era o icoană fidelă a referințelor noastre: în timpul petrecerei acolo însă, sub ce influință și la al cui sfat nu sciu, fac o nouă petiție atât de neadevărată, încât ori­cărui om cu simțire, trebuie să i se facă rușine. Bată în trăsuri generale ce se cuprindea într’ânsa. După ce arată, că cei doi trimiși au servit în armata imperială, spun că în Cohalm trăiesc 230 familii române și 26 sătesci, că comuna are vr’o 4000 jugare pământ, pe care l’au folosit locuitorii, că cei 26 de sași voiesc și au pus în lucrare îm­părțirea acelui teritoriu și cer în fine ca Maj.’Sa se oprească împărțirea. Apoi die Redactor, nimic afară de introducere nu este adevărat, atât numai stă, că prin aceasta s’a blamat în modul cel mai infam poporul român din Cohalm. Cererea s’a respins pur și simplu. Dar cine au fost causa principală a acestui blam suferit? Publicul cetitoriu va gâci. Sunt aceia cari prin neprecugetare, fără nici o judecată matură pentru a treia oară au împins pe bietul popor, din a cărui spinare trăiesc, în prăpastie. N’am voit se fac personalități. Sciu însă că străinii prin­­ z­iaristica­ lor vor desbate ultima faptă neprecugetată și deci am voit numai a pune în clar publicul despre autorii ei. Am tăcut destul. Am tăcut să nu fiu învinuit că voiesc a periclita interese private, în fine ca vârful vârfurilor, preotul George Spornic spriginind pre ceilalți fii vitregi ai nației române, îndeamnă pre vr’o 12 plugari să ceară pace în cele comunale dela conlocuitorii sași, dând cu piciorul tuturor resoluțiunilor favorabile, ce cu mult nămaș le-a aluptat poporul român în decurs de trei ani. Dar și mai mult. După cum am arătat în una din corespondențele mele, representanța comu­nală a ridicat un conclus, care deja din 9 Martie este recurat la în­ ministeriu, și deci care nu aveau drept de a’l mai înoi pănă la resolvirea recursului. Preotul susnumit cu capelanul Bercan adună vr’o doisprezece individ­i, le pune în mână o hârtie, în care primesc cond­usul, adaugă că retrag recur­sul din 9 Martie și totodată se învoesc ca ori­ce de­ficit va avea comuna se se reparteze pe vitele dela pă­șune!! Las la aprob­area publicului acest pas nec­ali­­ficabil. El este destul de elocvent, încât apoi pen­tru personalități, cred că însuș faptele e norate me sculă în ochii cetitorilor. Silvius. TELEGRAFUL ROMAN. Varietăți. * (Societatea de lectură „Andreiu Șa­­guna) își va țînea „ședința sa publică“ din ăst­an în memoria marelui archipăstoriu Andrei, Vineri la 29 Novembre st. v. în sala cea mare a „seminariu­­lui Andreian,“ începutul la 7 oare seara. Programa. 1. „Serenadă“, cor de H. Marschner, esecutat de corul societăței. 2. „Cuvânt ocasional“, rostit de Nicolau Clonța, cf. curs. III. 3. „Grui Sânger“, legendă de V. Alecsandri, declamată de N. Terhetea, cl. curs. III. 4. „Pe aripi de cântare“, cântec pentru tenor, de F. Mendelssohn Barthold­y, cântat de Ge­orge Pop, cl. curs. II. 5. „Ce schimbări s'au produs în privința religi­oasă, morală și socială prin ivirea creștinismului“, di­­sertațiune de Emilian Pop­es­cu, cf. curs. II. 6. „fi­ina a apus“, cor de H. Pfeil, esecutat de corul societăței. 7. „Polipul Unchiului“, comedie într’un act de I. Slavici. Oferte marinimoase se primesc cu mulțămită și se vor curta pe cale publică. * (Cas de moarte­) în numărul trecut am luat notiță despre trecerea din vieață a doamnei Maria G. Bariț născută Velisar. Astăzi repro­ducem și anunciul trimis de familia întristată, Georgie Bariț, membru al academiei române și primul secretariu al asociațiunei pentru literatura și cultura poporului român etc., în cunosciințeazâ cu inima plină de durere, atât în numele seu cât și al fiilor sei: Victoria, măritată Costantin Iuga, cas­­iariul academiei române în Bucuresci, leronim, func­­ționariu la „Albina“ în Sibiiu, Aurelia văduva Alec­­sandru Vlad­ Octavia, măritată Mihail Stănescu, co­merciant în Brașov; Maria, măritată Mihail Bontescu, advocat în Hațeg, precum și al nepoților sei și ne­poatelor despre dureroasa perdere a iubitei sale soții Maria Gr. Bariț, născută Velisar care după 441­ J ani a unei căsătorii fericite, bine­cuvântată cu noue prunci, din cari mai trăiesc cei cinci de sus, a încetat din vieață Joi în 21 Noem­­vrie st. v. la 12 oare din <ji in etate de 66 ani după o scurtă suferință, împărtășită fiind cu sântele taine. Rămășițele pământesci ale scumpei repausate se vor ridica Sâmbătă în 23 Noemvrie st. v. din casele proprii, Strada Furcoaei Nr. 402 la 3 oare p. m. și se vor depune spre eternă odih­nă în cimiteriul gr. or. al bisericei Sf. Nicolae din Schei, Brașov, în 22 Noemvrie (4 Decemvrie) 1885. Fie-i țărîna ușoară și memoria binecuvântată! * (Parastas.) Reuniunea femeilor române din Abrud, Abrud-Sat și giur și-a adus omagiul de re­­cunoscință și pietate față de Ilustra Doamnă Iudita Măcellariu născută Tobias, — fostă mem­bră onorat­ă și fundătoare a reuniunei, — prin pa­rastasul, ce s’a celebrat la 17/29 a lunei curente în biserica gr. or. din Abrud - Sat. Fiind onoratele membre înșciințate despre ținerea acestui parastas, și invitate la timp, deși timpul era nefavoritoriu, s’au presentat — din loc și giur — într’un număr frumos, și astfel cu după finitul cultului divin, mai ântâi membrele comitetului au depus o frumoasă cunună pe parastasul, ce era așezat pe o masă în sânta biserică, și apoi Reved. Domn protopop Ioan Gall, dând binecuvântarea, a început ceremonia. O adâncă condolență și pietate se putea ceti de pe fețele celor presenți, erumpând — cu deosebire Doamnele — chiar și în plâns, mai ales după ce domnul celebrante, prin o vorbire scurtă, dar po­trivită, a amintit meritele și virtuțile, cari au în­­frumsețat pre Ilustra Doamnă decedată, arătând că dânsa, atât ca consoară de căsătorie, cât și ca fe­meia română, și atât față de cei din familie, cât și față de toate instituțiunile de cultură, bunăoară cum e și reuniunea femeilor de aici, totdeauna a fost la înălțimea chiemării sale, și a frumoasei posiți­­uni, de care s’a bucurat în viață-i. După care terminându-se ceremonia, cei pre­senți ne am depărtat cu inimile pătrunse de durerea causată prin moartea prea timpurie a celebratei, dar tot odată cu oareși­care mângâiere în consciință, că mi-am împlinit o sacră datorință de pietate și recunoscință față de această nobilă femeie. Abrud, în 2 Decembre n. 1885. Un participant: * învitare la producțiunea literară și musicalâ, ce se va ținea Sâmbătă la 30 Novembre st. v. în memoria Marelui Archipăstoriu Andrei în edificiul școalei capitale din loc, cu următoriul Program: 1. „Românime mult cercată“ cuvinte, de Z. Boiu musicâ de D. Cunțan, esecutată de corul bărbătesc sub dirigiarea învâțătoriului T. Pop­o­vi­ci. 2. „Cuvântare ocasională“ rostită de învățătoriul G. Oprea. 3. „Ber naș bun codrului“ de F. Mendelsohn, esecutată de d­orul micst. 4. „Bin povestea vorbii“ de A. Panu, declama­­țiune de învățătoriul G. Joandrea. 5. „Cât te-am iubit“ poesie de M. Cugler, mu­­sică de C. G. Porumbescu, cântată solo de dșoara Teresia Corvin. 6. „Românul“ poesie de A. Marienescu, musică de C. G. Porumbescu, esecutată de corul plugarilor români din Oreștie, începutul la 7 oare seara. Oferte marinimoase se primesc cu mulțămită și se vor curta pe cale publică. Orâștie, în 24 Novembre 1885. Corpul învățătoresc. * (Cor de plugari.) în Oreștie se află în în­ființare un cor de plugari. Dl învățătoriu Tom­a Popo­­vici își dă toate silințele pentru a da vieții musi­cale un avânt și mai mare. Resultatele de pănă acum ne deschid o perspectivă de bune și înteme­iate speranțe. * (în afacerea cu steagurile pompie­rilor din Orâștie) judecătoria cerc. ca for crimi­nal a adus la 5 Decembre nou sentența, care are următoriul cuprins esențial: Advocatul Samuil Pop achitat, maghiarul M­a­t1 a s­i condamnat la o lună arest și amendă de 50 fl., Gomboș la arest de 15 zile și 25 fl., ceilalți 7 acuzați la 5­7 de arest și câte 10 fl. pedeapsă in bani. Loterie. Bursa­­ le Viena și Besta. Din 5 Decembre­n. 1885. Mercuri în 5 Decembre. Buda: 40 18 75 31 37 Viena B.-pesta Renta de aur ung. de 6 °/0 . . .............................—.— —.— Renta de aur ung. de 4*/0........................ . . . 96.90 97.60 Renta ung. de hârtie .............................................. . 89.90 89 76 Renta de aur austriacă 108.75 108.75 I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung........................................................................... 97 20 97.25 II emisiune de oblig, de stat dela dmmul de fer orient, ung.............................................................................. 124.— 124.— Oblig, de stat dela 18 de 76 ale drumului de fer oriental ung.............................................. . . 109.— 109.— Galbin .........................................•............................ 5.97 5.96 Napoleon............................................................................... 9 981/, 9.98 100 maree nemțești.............................................................. 6180 61 75 London pe (poliță de trei luni).................................. 125.60 125.60 Redactor provisoriu: El­atei­u Voileanu, Nr. 696. 1985. [1205] 2—3 EDICT: Ștefan Fulea născut în Răhău, căsătorit și domiciliat în Beciu, pro­­topresbiteratul Mercurei, și-a părăsit de 5 ani de zile legiuita sa soție Ma­ria Vasilie Filip fără a se scia bicați­­unea lui sau de mar e în vieață. Pentru a răspunde la acțiunea divorțială a soției sale, se provoacă ca în termin de 3 luni de la prima pu­blicare a acestui edict să se presinte înaintea subsemnatului oficiu proto­­presbiteral, căci la din contră proce­sul divorțial intentat asupră­ i se va pertracta și decide și fără dânsul. Dela oficiul protopresbiteral al tractului Mercurei. Mercurea, la 15 Novembre 1885. I. DrOC, protopresbiter. Nr. 4618/1885 civ. [1207] 2­ 3 Publicațiune. Pentru pertractarea permissibilităței segre­­garei hotarului din afară a comunei „Gyálfos se statoresce Ziua de 19 ianuariu 1886» dimineața la 8 oare la casa comunală, despre ce se încunosciințeaza toți locuitorii co­munei cu observarea, că cei ce nu se vor presenta, se consideră învoiți cu segregarea. Un exemplar din cerere se află la acest tribunal. Pertractarea o va ținea asesorul dela tribunal Székely Miklós. Din ședința tribunalului din Elisabeta pole, ținută la 23 Novembre 1885. Nagy Lajos, Butak, president, notar. Audiți­ și ve­rb­ați! 12.500 de bucăți MANTAUE DE ÎNVELIT pentru dame, pe deplin complete și potrivite și pentru damele de statura cea mai mare, în toate culorile moderne posibile, precum sur, cafeniu, negru, roșu, vénet, alb, scoțian, turcesc, etc. — din causa golirei localului se vând cu 1 fl. bucata. Se especteazâ pe lângă rambursă [1209] 1—4 Exporthaus „zur Austria,“ WIEN, Oberdöbling, Mariengasse Bl. Editura și tipariul tipografiei archidiecesane

Next