Telegraful Roman, 1886 (Anul 34, nr. 1-137)
1886-01-04 / nr. 1
f 2 TELEGRAFUL ROMÂN. maghiari, în fapt însă plesnite în față. Aceasta ca gratulațiune de anul nou on redacții.“ Un acționariu al institutului de bani român. „Ellenzék“ specialul organ al estravaganților din Cluj publică o scrisoare despre institutele române de credit, asigurând pu toată seriositatea, că iscălitura de la sfârșitul ei nu e fictivă, dar în realitate cu netăgăduitul scop, de a agita în contra nevinovatelor noastre institute de bani. Lăsăm să judece cetitorii noștri. Iată scrisoarea: „Onorată Redacțiune în numărul ântâi al siariului „Ellenzék,“ se scriu cu privire la institutul de economie român, următoarele: „fiindcă fondatorii dau un caracter național și banilor, se poate prevede, că acest institut va călca în urmele tendențioase ale „Albinei“ din Sibiiu“. La aceste fie-mi permis a observa: 1. Atribuim ce-i drept și banilor caracter național, pentru că și maghiarii fac astfel, pentru că din banii lor nu ajută decât instituțiuni maghiare, plătesc funcționarii maghiari, contribuesc pentru scopurile culturale maghiare, cu toate că administrează și banii multor români. 2. Dar chiar să nu fie așa, românii au mare lipsă să dea caracter național banilor și să fundeze bănci, pentru că românii în împregiurările actuale sunt fără de patria. Patria îi tradează ca pe niște fii vitregi ai ei. Funcțiuni nu primesc, și dacă și primesc, nu pot avansa decât numai pănă la copist și scriitoriu. Pentru aceste funcțiuni patria vitregă pretinde astfel de jertfe, cari sunt egale cu moartea, pretinde adecă, ca românul să-și renege naționalitatea. Nu este cal, ca un român să fi fost numit într’o funcțiune mai înaltă, de vr’o 10—12 ani, de când pe maghiarii i-a cuprins ideia nebună, ca în Ungaria să fie toți maghiari. în Cluj locuiesc aproape 6000 de români, dar maghiarii așa pricep libertatea, egalitatea și fraternitatea că, de pildă în representanța municipală, aleg mai bucuros pe toți comisarii maghiari nepricopsiți, decât să-și dea votul unui singur român cu carte. Acolo nici copistul cel de pe urmă nu poate să representeze pe cei 6000 de locuitori români. Sub astfel de împregiurări dar având în vedere devisa: „ajută-ți și De eu îți va ajuta,“ avem lipsă arzătoare de institute de bani române. Cu aceste vom putea acoperi lipsele speciale ale nației noastre, vom putea crea funcțiuni, vom putea să jertfim pentru scopuri culturale, vom putea mântui pe mulți români inteligenți de greaua cale a emigrațiunei și-i vom putea păstra pentru patrie. E drept, că nu e lucru plăcut a locui într’o astfel de patrie și a o mărturisi de a sa, care pretinde dela noi mari jertfe în bani și în sânge, și în loc de a ne îmbrățișa cu simpatie, tinde a ne despoia de naționalitatea noastră prin „Kulturegyleturi“ și prin „striviri la părere“, — numai de aceea, că elementul maghiar domnitor nu sufere de anemiă (lipsă a sângelui) în mânia tuturor acestora însă noi voim să remânem aici să așteptăm timpul, când ne vom lua drepturile, pentru că drepturile nu se obicinuiesc a se da în urma rugămintelor prea plecate, ci ele se iau. în această privință am învățat mult de la maghiari, cari după „Ellenzék,“ au umblat pe căi legale și ilegale spre aș recâștiga constituțiunea. Avem speranță fermă și temeiată, că cu anii din urma ai veacului al XIX-lea se vor sfârși și bilele usurpătorilor drepturilor noastre. Deacreu, căci aceasta o poftesce și libertatea, egalitatea și fraternitatea mult purtate în gură de și că nesfârșitul cârd al năcașurilor și jalnicelor tragedii are să dispară. Credințe, ilusiuni, îngăimări ale omenescilor speranțe! Les piperies de Vespérance esclama mai dinainte adânc-cunoscătoriul filosof al firei omenesci, șăgalnicul și blajinul Montaigne. Anul nou venea, și după el, îndată cu Ianuariu apăreau aceleaș obositoare trude, ca și cele din anul îngropat. Și tot astfel, și mereu tot astfel, și fără nici un sațiu tot astfel, de când lumea e lume și omul e om! Și totuș speranța rămâne, că „dacă n’a fost, are să fie“. Dacă n’ar fi speranțele, la urma urmelor cu ce s’ar alege omul! Și de aceea, în calendarele și almanahurile lui loan Frâncul sau loan Românul, boierii și domnii țărilor române căutau să însemne notițele întâmplărilor celor fericite, pentru ca ei înșiși pentru mulțămirea lor proprie, să fie aduși a crede, că tot e un bun în astă viață, chiar dacă ăst bun se resumă numai în ilusiune. O carte care făcea pe atunci o puternică oposițiune almanahurilor și care azi a dispărut mai de prin toate casele, era „ciaslovul.“ Odată o carte a căruia colecțiune de exemplare odinioară avute de marii boieri ai țărei, mi-ar putea da cele mai adevărate amănunte asupra câtor și câtor din întâmplările istorice ale țărei, în „ceaslov“ boieriul, ca și negustoriul român Revista politică, încetul cu încetul începe să se piardă în vălmășala de pe peninsula balcanică cestiunea sârbo-bulgară, ca să lase loc unei cestiuni turco grecesci, care tot mai mult și mai mult se ridică spre fața scenei. Grecii sunt pe deplin înarmați și cer rectificări de granițe și umblă și ei cu idei unioniste în conta Turciei. Unele foi din Viena, cred chiar că răsboiul dintre turci și greci este neevitabil. Dar lucrul are să fie clarificat în timpul cel mai de aproape, deoarece puterile la stăruințele cabinetului rusesc printr-o notă colectivă au pretins de la toate statele balcanice demobilisare completă. Un lucru acesta, care tinde la desfacerea cestiunei pendente cu ruptul și care va fi în stare la o eventuală nesupunere, să aducă mari încurcături și ’n Balcani și ’n Europa întreagă. Asupra desbaterilor ce s’au urmat în consiliul de miniștri al noului cabinet francez, în care s’a redactat și declarațiunea pentru cameră, o telegramă din Paris, cu data de 9 Ianuarie, ne aduce următoarele amănunte: Prim-ministrul a fost de părere, că resultatul alegerilor dela 4 Octombre pentru cameră, impune republicanilor datoria, în viitoarele alegeri pentru consiliile generale din toată țara, se facă a dispare toate vechile desbinări de partidă, spre a putea lupta contra vrăjmașului comun. De aceea în anul acesta trebuie să se înlăture toate cestiunile ce ar putea provoca o desbinare și se se ocupe mai cu deosebire de următoarele puncte : 1 Reorganizarea și disciplinarea administrațiunei sub o conducere unită, pentru ca în toate treptele ierarhice să se stabilească respectul pentru republică și supunere față cu guvernul republican. 2. Restabilirea ordinei la finance, adevăratul echilibru în budgetul anului 1887, fără a se recurge la impunerea de nouă dări, sau la facerea de nouă împrumuturi. 3. Să se rescalve cestiunile coloniale printr'o organisare cât mai puțin costisitoare a protectoratului asupra Tonkinului și Madagascarului. Aceste trei însărcinări sunt de ajuns pentru anul acesta. Tocmai în anul 1887 se va procede la examinarea cestiunilor politice ce rezultă din programele electorale. Oficioase germane comunică, că toți câți vor fi loviți în drepturile lor din causa inființărei monopolului spirtoaselor vor fi despăgubiți de cătră stat. Monopolul, odată înființat va avea putere peste toată Germania. El va putea cu toate acestea se fie suspendat pentru unele părți ale imperiului după o hotârîre a consiliului federal. Venitul monopolului se va împărți între statele federale după numărul locuitorilor ce are fiecare stat. Comunele pot lua pentru ele 50 la sută din venit. Convocare. „Hunedoara“ însoțire de anticipațiune și credit în Deva, conform aăilor 23 și 24 din statutele sale își va ținea adunarea generală ordinară anuală la 11 Februarie 1886 s. n., în localul însoțirii la 3 oare după amenzi. La ordinea Zilei vor fi următoarele obiecte: 1. Alegerea unui președinte și a unui vicepreședinte precum doi scrutinatori și doi secretari. 2. Raportul directorului, referitoriu la activitatea consiliului administrativ de pe timpul dela Ia Iuniu pănă la 31 Decembre 1885. 3. Raportul cassariului despre starea cassei însoțirii și raportul comisiunei de supraveghiere; așternerea bilanțului original și arătarea câștigului curat tot pe acelaș timp. 4. Luarea disposițiunilor relativ la votarea împrumuturilor preste 500 fl. 5. Statorirea budgetului anual. 6. Statorirea remunerațiunii manipulanților. 7. Alegerea comisiunii de supraveghere, eventual prelungirea mandatului pe durată de un an. Drept aceea an, domni participanți fundamentali sunt invitați a participa la adunare, cu observarea, că conduse obligătoare (§. 25) se vor putea lua numai fiind de față cel puțin preste jumătate din voturile totale. în lipsa acestui număr se va țînea altă adunare în 21 Februarie 1886 st. n. în carea se vor lua conduse valide și numai cu voturile presente Din ședința consiliului administrativ al însoțirii de anticipațiune și credit în Deva, ținută în 3 Ianuariu 1886 st. n. Dr. Lazar Petco, Alecsandru Ciura, director, secretariu. Varietăți. din vremile de demult, scria pe paginele albe de la finele și câte odată de la începutul cărței o mulțime de fapte, cari „marcau“ în viața lor, cari făceau epocă, fapte și întâmplări, cari nu puteau să se uite decât odată cu capul. Când boieriul român nu era un Grecean sau un Văcărescu, ca să scrie memoriile sale aparte, în caiete speciale, de feliul căror au rămas multe în colecțiunile de a<ji, publice și particulare, — ciaslorul era caietul de memorie, de notițe, de șoapte ce se audiau. Cutremurile de pământ, aurorele boreale, secetele și ploile, eclipsele și cetele de tăiat cu cuțitul, astronomii de azi nu se vor găsi nicăiri mai exact înregistrate, decât pe paginile albe ale ciasloavelor și ale almanahurilor boeresci și negustoresci din trecut. Un astronom român, în biblioteca căruia s’ar vedea o bogată colecțiune de vechi ciasloave, ar fi considerat la prima vedere de un profan ca un „nea într’o parte“ ; alții însă l’ar judeca drept învățatul cel mai destoinic, pricepătoriu al adevărului scientific, care spune: legătura existe între tot și toate, chiar între cinsloave și meteorologie. Anul 1886 vine și în țara românească cu o mulțime de calendare. Am primit pe acela editat de stabilimentul artelor grafice, Socec și Teclu întitulat „Almanah literar și ilustrat 1886.“ Lucrarea stabilimentului grafic al d-lor Socec și Teclu este fără nici o restricțiune cea mai fru* (Gratulări la anul nou.) în ziua anului nou după eșirea din biserică, un număr mare din inteligența română din Sibiiu s’a presentat la Escelenția Sa Domnul archiepiscop și metropolit al nostru, spre a i aduce felicitările sale de anul nou și a-i exprima alipirea sa cătră capul bisericei noastre atât de amenințate în tot decursul anului trecut. în numele inteligenței a vorbit Preacuvioșia sa de protosincel archiepiscopesc Dr. Ilarion Pușcariu. La frumoasa cuvântare de felicitare a domnului protosincel Dr. Pușcariu, Escelenția Sa Domnul archiepiscop și metropolit a răspuns următoarele: Stimaților domni, iubiți frați și fii sufletesci! — Mulțămindu-ve pentru bunele simțeminte ce mi le aduceți și asta data la intrarea in anul nou, ve poftesc de asemenea, ca bunul Dumnezeu să ve conserve și de aci înainte în bună sănătate și fericire, împreună cu cercurile familiare, din care faceți parte. Mi-au fost totdeauna mult prețuite astfel cu de simțeminte ale credincioșilor bisericei mele, ale fiilor sufletesci, ale connaționalilor mei. Ele însă mi sunt însoțit prețuite astăzi, când adunându-mi esperiențele anului trecut, trebuie se constat cu multa durere, ca între cele multe calamități generale, ce ne apasă, s a ivit iarăș, și a devenit foarte acut un zeu special în sinul bisericei noastre, un zeu care se esprimă moașă din toate acelea de feliul ei, câte s’au esecutat pănă acum în țerile române, și ar putea figura cu onoare și fără teamă în țările streine, printre celelalte calendare și almanahuri din cele mai îngrijite. „Almanahul literar și ilustrat“ se ține de cuvânt și ne dă ceea ce calificativele sale „literar și lustrat“ promit încă de pe copertă cumpărătoriului; el este cu adevărat literar. Carmen Sylva, Alecsandri, Hasdeu, Gr M. Alecsandrescu, I. Heliade Rădulescu, C. Negruzzi, Eminescu, Ispirescu, Slavici și alții mulți ofer cetitoriului bucăți din scrierile lor edite și inedite. Almanahul e cu adevărat ilustrat, căci portretelor d-lor Kogălnicean, Alecsandri, Maiorescu, Hasdeu și alții, precum și foarte reușite reproducțiuni în fototipie după tabeluri celebre, justifică și acest al doilea calificativ: piariștii și deputații, adecă... deputații și piariștii vor fi recunoscători celuia, care a întocmit lista ministerielor române de la 1862 pănă la 1885 sub titlul de „Fase ministeriale“. Sciți câte ministere, sau mai just, câte liste ministeriale s’au petrecut pe dinaintea oamerilor dela 1862 și pănă la 1885? Nici mai mult nici mai puțin decât 113. Și pentru aceste 113 liste ministeriale se numără 103 miniștri. Lucru curioși miniștri sunt mai trainici decât ministeriile; acestea se demonetisează mai lesne într-un stat curat constituțional... „cu morală și cu principiuri“. Gion. ________„Românul“