Telegraful Roman, 1886 (Anul 34, nr. 1-137)

1886-01-04 / nr. 1

f 2 TELEGRAFUL ROMÂN. maghiari, în fapt însă plesnite în față. Aceasta ca gratulațiune de anul nou on­ redacții.“ Un acționariu al institutului de bani român. „Ellenzék“ specialul organ al estravaganților din Cluj publică o scrisoare despre institutele ro­mâne de credit, asigurând pu toată seriositatea, că iscălitura de la sfârșitul ei nu e fictivă, dar în rea­litate cu netăgăduitul scop, de a agita în contra nevinovatelor noastre institute de bani. Lăsăm să judece cetitorii noștri. Iată scrisoarea: „Onorată Redacțiune­ în numărul ântâi al­­ sia­­riului „Ellenzék,“ se scriu cu privire la institutul de economie român, următoarele: „fiind­că fondatorii dau un caracter național și banilor, se poate pr­e­­vede, că acest institut va călca în urmele tenden­țioase ale „Albinei“ din Sibiiu“. La aceste fie-mi permis a observa: 1. Atribuim ce-i drept și banilor caracter național, pentru că și maghiarii fac astfel, pentru că din banii lor nu ajută decât instituțiuni maghiare, plătesc funcționarii maghiari, contribuesc pentru scopurile culturale maghiare, cu toate că administrează și banii multor români. 2. Dar chiar să nu fie așa, românii au mare lipsă să dea carac­ter național banilor și să fundeze bănci, pentru că românii în împregiurările actuale sunt fără de pa­tria. Patria îi trad­ează ca pe niște fii vitregi ai ei. Funcțiuni nu primesc, și dacă și primesc, nu pot avansa decât numai pănă la copist și scriitoriu. Pentru aceste funcțiuni patria vitregă pretinde ast­fel de jertfe, cari sunt egale cu moartea, pretinde adecă, ca românul să-și renege naționalitatea. Nu este cal, ca un român să fi fost numit într’o funcțiune mai înaltă, de vr’o 10—12 ani, de când pe maghiarii i-a cuprins ideia nebună, ca în Ungaria să fie toți maghiari. în Cluj locuiesc aproape 6000 de români, dar maghiarii așa pricep libertatea, egalitatea și fraternita­tea că, de pildă în representanța municipală, aleg mai bucuros pe toți comisarii maghiari nepricopsiți, de­cât să-și dea votul unui singur român cu carte. Acolo nici copistul cel de pe urmă nu poate să representeze pe cei 6000 de locuitori români. Sub astfel de împregiurări dar având în vedere de­­visa: „ajută-ți și De­ eu îți va ajuta,“ avem lipsă ar­zătoare de institute de bani române. Cu aceste vom putea acoperi lipsele speciale ale nației noastre, vom putea crea funcțiuni, vom putea să jertfim pentru scopuri culturale, vom putea mântui pe mulți români inteligenți de greaua cale a emigra­­țiunei și-i vom putea păstra pentru patrie. E drept, că nu e lucru plăcut a locui într’o astfel de patrie și a o mărturisi de a sa, care pretinde dela noi mari jertfe în bani și în sânge, și în loc de a ne îmbrățișa cu simpatie, tinde a ne despoia de națio­nalitatea noastră prin „Kulturegyleturi“ și prin „striviri la părere“, — numai de aceea, că elementul maghiar domnitor nu sufere de anem­iă (lipsă a sân­gelui­) în mânia tuturor acestora însă noi voim să re­mânem aici să așteptăm timpul, când ne vom lua drepturile, pentru că drepturile nu se obicinuiesc a se da în urma­ rugămintelor prea plecate, ci ele se iau. în această pri­vință am învățat mult de la maghiari, cari după „Ellenzék,“ au umblat pe căi legale și ilegale spre aș recâștiga constituțiunea. Avem speranță fermă și temeiată, că cu anii din urma ai veacului al XIX-lea se vor sfârși și bilele usurpătorilor drepturilor noastre. Dea­creu, căci aceasta o poftesce și libertatea, egalitatea și fraternitatea mult purtate în gură de și că nesfârșitul cârd al năcașurilor și jalnicelor tragedii are să dispară. Credințe, ilusiuni, îngăimări ale omenescilor speranțe! Les piperies de Vespérance­ esclama mai dinainte adânc-cunoscătoriul filosof al firei omenesci, șăgalnicul și blajinul Montaigne. Anul nou venea, și după el, îndată cu Ianuariu apăreau aceleaș obositoare trude, ca și cele din anul îngropat. Și tot astfel, și mereu tot astfel, și fără nici un sațiu tot astfel, de când lumea e lume și omul e om! Și totuș speranța rămâne, că „dacă n’a fost, are să fie“. Dacă n’ar fi speranțele, la urma urmelor cu ce s’ar alege omul! Și de aceea, în calendarele și almanah­urile lui loan Frâncul sau loan Românul, boierii și domnii țărilor române căutau să însemne notițele întâmplă­rilor celor fericite, pentru ca ei înșiși pentru mul­­țămirea lor proprie, să fie aduși a crede, că tot e un bun în astă viață, chiar dacă ăst bun se resumă numai în ilusiune. O carte care făcea pe atunci o puternică oposi­­țiune almanah­urilor și care azi a dispărut mai de prin toate casele, era „ciaslovul.“ O­­dată o carte a căruia colecțiune de exemplare odinioară avute de marii boieri ai țărei, mi-ar putea da cele mai ade­vărate amănunte asupra câtor și câtor din întâm­­plările istorice ale țărei, în „ceaslov“ boieriul, ca și negustoriul român Revista politică, încetul cu încetul începe să se piardă în vălmă­­șala de pe peninsula balcanică cestiunea sârbo-bulgară, ca să lase loc unei cestiuni turco grecesci, care tot mai mult și mai mult se ridică spre fața scenei. Grecii sunt pe deplin înarmați și cer rectificări de granițe și umblă și ei cu idei unioniste în conta Turciei. Unele foi din Viena, cred chiar că răsboiul dintre turci și greci este neevitabil. Dar lucrul are să fie clarificat în timpul cel mai de aproape, de­oare­ce puterile la stăruințele cabinetului rusesc printr-o notă colectivă au pretins de la toate statele balcanice demobilisare com­pletă. Un lucru acesta, care tinde la desface­rea cestiunei pendente cu ruptul și care va fi în stare la o eventuală nesupunere, să aducă mari în­curcături și ’n Balcani și ’n Europa întreagă. Asupra desbaterilor ce s’au urmat în consiliul de miniștri al noului cabinet francez, în care s’a redactat și declarațiunea pentru cameră, o te­legramă din Paris, cu data de 9 Ianuarie, ne aduce următoarele amănunte: Prim-ministrul a fost de părere, că resultatul ale­gerilor dela 4 Octombre pentru cameră, impune republicanilor datoria, în viitoarele alegeri pentru consiliile generale din toată țara, se facă a dispare toate vechile desbinări de partidă, spre a putea lupta contra vrăjmașului comun. De aceea în anul acesta trebuie să se înlăture toate cestiunile ce ar putea provoca o desbinare și se se ocupe mai cu deose­bire de următoarele puncte : 1 Reorganizarea și disciplinarea administra­ți­­­unei sub o conducere unită, pentru ca în toate trep­tele ierarh­ice să se stabilească respectul pentru re­publică și supunere față cu guvernul republican. 2. Restabilirea ordinei la finance, adevăratul echilibru în budgetul anului 1887, fără a se recurge la impunerea de nouă dări, sau la facerea de nouă împrumuturi. 3. Să se rescalve cestiunile coloniale printr'o organisare cât mai puțin costisitoare a protectora­tului asupra Tonkinului și Madagascarului. Aceste trei însărcinări sunt de ajuns pentru anul acesta. Tocmai în anul 1887 se va procede la examinarea cestiunilor politice ce rezultă din pro­gramele electorale. Oficioase germane comunică, că toți câți vor fi loviți în drepturile lor din causa in­fi­in­țărei monopo­lului spirtoaselor vor fi despăgubiți de cătră stat. Monopolul, odată înființat va a­vea putere peste toată Germania. El va putea cu toate acestea se fie sus­pendat pentru unele părți ale imperiului după o ho­­târîre a consiliului federal. Venitul monopolului se va împărți între statele federale după numărul lo­cuitorilor ce are fie­care stat. Comunele pot lua pentru ele 50 la sută din venit. Convocare. „Hunedoara“ însoțire de anticipațiune și credit în Deva, conform a­ăilor 23 și 24 din statutele sale își va ținea adunarea generală ordinară anuală la 11 Februarie 1886 s­. n., în localul însoțirii la 3 oare după amenzi. La ordinea Zilei vor fi următoarele obiecte: 1. Alegerea unui președinte și a unui vicepre­ședinte precum doi scrutinatori și doi secretari. 2. Raportul directorului, referitoriu la activita­tea consiliului administrativ de pe timpul dela I­a Iuniu pănă la 31 Decembre 1885. 3. Raportul cassariului despre starea cassei în­soțirii și raportul comisiunei de supraveghiere; așter­­nerea bilanțului original și arătarea câștigului curat tot pe acelaș timp. 4. Luarea disposițiunilor relativ la votarea îm­prumuturilor preste 500 fl. 5. Statorirea budgetului anual. 6. Statorirea remunerațiunii manipulanților. 7. Alegerea comisiunii de supraveghere, even­tual prelungirea mandatului pe durată de un an. Drept aceea an, domni participanți fundamentali sunt invitați a participa la adunare, cu observarea, că cond­use obligătoare (§. 25) se vor putea lua numai fiind de față cel puțin preste jumătate din voturile totale. în lipsa acestui număr se va țînea altă adunare în 21 Februarie 1886 st. n. în carea se vor lua cond­use valide și numai cu voturile presente Din ședința consiliului administrativ al însoțirii de anticipațiune și credit în Deva, ținută în 3 Ia­nuariu 1886 st. n. Dr. Lazar Petco, Alecsandru Ciura, director, secretariu. Varietăți. din vremile de demult, scria pe paginele albe de la finele și câte odată de la începutul cărței o mulțime de fapte, cari „marcau“ în viața lor, cari făceau epocă, fapte și întâmplări, cari nu puteau să se uite de­cât odată cu capul. Când boieriul român nu era un Grecean sau un Văcărescu, ca să scrie memoriile sale a­parte, în caiete speciale, de feliul căror au rămas multe în colecțiunile de a<ji, publice și par­ticulare, — ciaslorul era caietul de memorie, de notițe, de șoapte ce se audiau. Cutremurile de pământ, aurorele boreale, sece­tele și ploile, eclipsele și cetele de tăiat cu cuțitul, astronomii de azi nu se vor găsi nicăiri mai exact înregistrate, decât pe paginile albe ale ciasloavelor și ale almanahurilor boeresci și negustoresci din trecut. Un astronom român, în biblioteca căruia s’ar vedea o bogată colecțiune de vechi ciasloave, ar fi considerat la prima vedere de un profan ca un „nea într’o parte“ ; alții însă l’ar judeca drept învățatul cel mai destoinic, pricepătoriu al adevărului scientific, care spune: legătura existe între tot și toate, chiar între cinsloave și meteorologie. Anul 1886 vine și în țara românească cu o mulțime de calendare. Am primit pe acela editat de stabilimentul artelor grafice, Socec și Teclu înti­tulat „Almanah­ literar și ilustrat 1886.“ Lucrarea stabilimentului grafic al d-lor Socec și Teclu este fără nici o restricțiune cea mai fru­* (Gratulări la anul nou.) în ziua anu­lui nou după eșirea din biserică, un număr mare din inteligența română din Sibiiu s’a presentat la Escelenția Sa Domnul archiepiscop și metropolit al nostru, spre a i aduce felicitările sale de anul nou și a-i exprima alipirea sa cătră capul bisericei noastre atât de ame­nințate în tot decursul anului trecut. în numele inteligenței a vorbit Preacuvioșia sa de protosincel archiepiscopesc Dr. Ilarion Pușcariu. La frumoasa cuvântare de felicitare a domnului proto­sincel Dr. Pușcariu, Escelenția Sa Domnul archie­piscop și metropolit a răspuns următoarele: Stimaților domni, iubiți frați și fii sufletesci! — Mul­­țămindu-ve pentru bunele simțeminte ce­­ m­i le aduceți și asta data la intrarea in anul nou, ve poftesc de asemenea, ca bunul Dumnezeu să ve conserve și de aci înainte în bună sănătate și fericire, împreună cu cercurile familiare, din care faceți parte. Mi-au fost totdeauna mult prețuite astfel cu de simțe­minte ale credincioșilor bisericei mele, ale fiilor sufletesci, ale connaționalilor mei. Ele însă­­ mi sunt însoțit prețuite astăzi, când adunându-mi esperiențele anului trecut, trebuie se constat cu multa durere, ca între cele multe calamități gene­rale, ce ne apasă, s a ivit iarăș, și a devenit foarte acut un zeu special în sinul bisericei noastre, un zeu care se esprimă moașă din toate acelea de feliul ei, câte s’au ese­­cutat pănă acum în țerile române, și ar putea figura cu onoare și fără teamă în țările streine, printre celelalte calendare și almanahuri din cele mai îngrijite. „Almanah­ul literar și ilustrat“ se ține de cu­vânt și ne dă ceea ce calificativele sale „literar și lustrat“ promit încă de pe copertă cumpărătoriului; el este cu adevărat literar. Carmen Sylva, Alecsan­­dri, Hasdeu, Gr M. Alecsandrescu, I. Heliade Ră­­dulescu, C. Negruzzi, Eminescu, Ispirescu, Slavici și alții mulți ofer cetitoriului bucăți din scrierile lor edite și inedite. Almanahul e cu adevărat ilu­strat, căci portretelor d-lor Kogălnicean, Alecsan­­dri, Maiorescu, Hasdeu și alții, precum și foarte reu­șite reproducțiuni în fototipie după tabeluri celebre, justifică și acest al doilea calificativ: piariștii și deputații, adecă... deputații și pia­riștii vor fi recunoscători celuia, care a întocmit li­sta ministerielor române de la 1862 pănă la 1885 sub titlul de „Fase ministeriale“. Sciți câte ministere, sau mai just, câte liste mi­nisteriale s’au petrecut pe dinaintea oamerilor dela 1862 și pănă la 1885? Nici mai mult nici mai pu­țin decât 113. Și pentru aceste 113 liste ministe­riale se numără 103 miniștri. Lucru curioși mini­ștri sunt mai trainici decât ministeriile; acestea se demonetisează mai lesne într-un stat curat consti­tuțional... „cu morală și cu principiuri“. Gion. ________„Românul“

Next