Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)

1889-10-28 / nr. 117

Nr. 111 ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 or., 8 luni 1 fl. 75 er Pentru monarc­ie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 8 fi Sibii­u, Sâmbătă 28 Octobre, (9 Novembre) 1889. Anul XXX­VII Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 20. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de done ori 12 cr., — de tre. or. 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 80 cr pentru fie­care publicare. Sibiiu, 27 Octobre. Călătoria din­ Lahovari, ministrul român de esterne la Viena a fost interpretată de intrigă presa monar­­h­­iei ca un semn bun pentru reînceperea negocie­­rilor întrerupte acum 3 ani în causa convențiunei comerciale. Noi la rândul nostru nu am putut de­cât să ne exprimăm bucuria nostră, văzând, că din ambe părțile se fac încercări seriose pentru o apro­piere între aceste două state vecine, și dacă avem totuși unele nedumeriri în respectul acesta, acele sunt de a se căuta in amânarea, ce se observă în acesta cestiune atât de importantă. Ca patrioți adevărați am fi dorit ca și Româ­nia și Ungaria să se înțelegă mai bine, căci încât e pentru Austria ea nu a făcut nici odată greutăți, ci ca o țară per eminentium industrială a suferit daune însemnate și a trebuit să se uite, cum î și fac drum și piață sigură productele industriale ale Ger­maniei și Franciei fără de a le pute impedeca. Aderenții sistemului protecționist au venit la convingere, că industria nu se póte crea preste nopte, ci spre scopul acesta trebue timp mai îndelungat și capitale însemnate. Tóte favorurile făcute stabilimentelor industriale, înlesnirea transportului pe căile ferate, eliberarea de dare pe ani, protegoarea din partea statului nu au fost de ajuns ca România se potă deveni in posiție de a-și acoperi trebuințele ei industriale fără să aibă necesitate­a se importă de ab­ea și încă acum după tariful autonom, ce a intrat în vigore, cu prețuri în­doite și întreite. Acesta pote merge un an, pote merge doi, până magazinele mai sunt pline de mărfuri aduse din anii trecuți, îndată ce însă acele se gata, consumen­­ții au drept se fie nemulțumiți, au dreptul de re­clam și așa se nasce o ferbere și o nemulțămire de la o margine a țarei până la ceealaltă Pedecile, ce se pun în mod măestrit producte­lor străine, se simte buzunariul românilor destul de tare și nu poate fi împăcat cu atari măsuri luate în pripă, ori chiar făcute cu scop de a storce unele favoruri dela statul nostru, care în urma urmelor după cum faptele dovedesc, tot e în stare se sus­țină încă lupta pre terenul economic mai cu succes ca și România. Ce ne face și împinge vise pe noi să ne ocu­păm cu tot deadinsul de acesta cestiune este popo­rul din Transilvania dela mărginime, care sub durata resboiului vamal a dat înapoi material minte, i s­a îngreunat modul de train și e silit să emigreze de aici in lipsa isvarelor de câștig Cine să nu scie, că poporul dela mărginime a trăit din venitele, ce și-a sciut face mai mult din Româ­nia ca din țara nostră? Cine nu scie omeni, cari cu bani câștigați în România au plătit aici dările și au ținut familiele și și-au împlinit și datorințele față de biserică, școlă și comună. Și dacă privim acum la acei omeni, cari aler­gau ca furnicile din o țară în­altă, dacă privim la femeile, cari găstau tot feliul de pânzături, cari aflau bună piață în România cum stau a<oi cu lacrimi în ochi și se uită la răsbâiele cele părăsite am tre­bui se nu avem nici un simț față de poporul nostru, dacă nu am întreveni pe calea presei, ca con­vențiunea să se încheie în interesul ambelor state cât mai curând Se deschid vămile, se deschide drumul fie­că­­rui om muncitoriu de a lucra cu ticnă și cu plăcere și de a începe negoțul cu România cu tot felu­l de articuli, cari­ații trec acolo din Sârbia, din Rusia, Germania și Francia. Dorințele agrarilor de a se scumpi vitele și ce­realele nu s’au implinit, miseria în loc se scadă în Ungaria cresce și se sporesce, industria ar este pusă in câtuși de cătră industria austriacă și grație legă­turei de comuniune vamală cu Austria, noi n’avem mare încredere nici în reușita fabricilor de zăhar, și dovada cea mai bună ne servesc fabricile dela Sopron și Cluj, pe cari statul le-a cumpărat și tran­sformat în penitenciare. Așa se explică, că începe a se face propa­gandă pentru încheea convențiunei, chiar și în­­ ziare ca „Egyet tartás“, așa se explică și versiunea că ministrul Baross că are se plece în curând la Bu­­curesci. Noi din parte ne dorim ca se vedem Gestiunea deslegată în o formă, care să fie de folos ambelor părți, și șicanele se încete cât mai curând și aici și acolo, căci nici România nici Ungaria nu stau așa briliant în cele economice, ca­re se potă susține singure pe mult timp. Revista politică. Proiectul pentru lista civilă a casei domnitare înaintat spre desbatere dietei din Budapesta, s’a vo­tat cu o majoritate covârșitore. Cu tote că obiectul a fost de natură delicată, deore­ce e vorba de persona­lul. Sale monarh­ului și a casei Sale, totuși a provocat o discuțiune furtunosă în șirul deputaților independenți. Partidul independent a cerut condițiuni hoto­­râte cu privire la personagiul curții, a făcut apel la drepturile națiunei și ale statului ungar, nefiind mulță­­mit cu personagiul, care compune curtea domnitare. In aceea­și măsură în care se află personagiu austriac și preste tot german la curtea imperială să se afle și personagiu ungar, dacă Ungaria contribue tocmai atât pentru cheltuelile listei civile, precât contribue și Cislaitania Oposiția moderată a observat o tactică mai bună, ea nu s’a aliat de astădată la vederile inde­pendenților, ci a dat dovadă de o ținută demnă. Tot așa s’a presentat oposiția moderată și cu privire la proiectul dlui Irányi de a se pune minis­trul honvezimei sub acasă, însuși conducătoriul aces­tui partid a făcut moțiunea, carea a presentat-o clubului său și în care a accentuat, că deși minis­trul Fejérváry n’a respectat legea, totuși nefiind timpul oportun, nu află de cuviință a se alătură la proiectul lui Irányi și e prin urmare contra lui. Dl Tisza a trebuit sa sufere și acum insultele radicalilor, cari l’au întimpinat cu strigăte și sbe­­rături de „Hoch“, când s’a sculat să combată moti­vele leaderului radicalilor. Motivele, cu care acesta și a presentat proiectul sunt, că stagul casei domnitore nu este „negru­­galbin“ ci „roșu alb“, și aceste colori sunt interzise a se folosi în oficiu în Ungaria. Statul ungar sti­­mază corona și e gata a se sacrifică în fața peri­­colului, n’are însă nici un motiv de a stimă stagul „negru-galbin“, căci el însemnază apăsarea din tre­cut și sub el s’au omorît martirii dela Arad. El ru­șine a amurs „națiunea“, căci vor veni timpuri, în care va fi necesară o însuflețire adevărată și în cari pe Ungaria nu o va pute însufleți făr vorba magiară.­­ Punându-se la vot a fost răspuns dela ordinea idilei­­ cu 243 contra 70 voturi. Parlamentul austriac se va conchemă pe d­iua de 3 Decembre. Se vor presentă spre desbatere nu­mai proiectul de buget, proiectul pentru lista civilă și o listă pentru sume pe sema nenorociților, cari au suferit pagube prin vărsările de apă și prin foc. Preste cateva­­­ile se vor deschide în România camerile și cabinetul încă nu e reconstruit. Dl Las­car Catargiu a cerut regelui disolvarea camerilor și acesta cestiune s-a desbătut și în ultimul consiliu de miniștri ținut sub președința regelui. După ulti­mele informațiuni regele nu e de loc aplicat a se disolva camerile înainte de deschidere. încercările ce le au făcut unii membrii ai lateralilor a ajunge în ministeriu au fost zădărnicite, tot așa se opun greutăți pentru a luă portofoliul de justiție un ver­­nescean. Oposiția provine mai ales din partea mi­niștrilor Manu și Lahovari, cari au fost și în m­i­­nisteriul junimist. Lucrul cel mai greu și mai neapărat de lipsă este armonia, concordia, consecința, uniformitatea principiilor, a sensurilor și a purturei. Numai acestă uniformitate dă liniște, tărie, mulțămire cu sine și perfecțiune internă. FOITA. Cuvinte sufletesc! (Urmare.) Cercetază cu o voință seriosa și nici­odată nu va fi un zadar.* In timp de pace adună puteri pentru timpuri viform­e. * Norii pot acoperi surele, dar nu­­ pot nimici. * învață în fie­care zi prin vorbirea altora a­tăcu. * în el.Unde afli pământ roditoriu, samână ceva bun * Ține-ți consciința curată, — și vei avâ un raȘim puternic al vieței, care nu ți va lipsi nici­odată, vei avea pe îngerul mângăitoriu, care nu te va părăsi nici­odată și vei avâ un isvor de bucurie, care nu-ți va seca nici­odată. * Norocul estem este întâmplătoriu, — dar feri­cirea internă și o face fie­care însuși. * Cel ce voesce numai binele pentru­ că este bine, numai acela este de tot bun. Cel ce este prea bun nu face decât numai bine, — vorba ca și fapta lui este bună, tăcerea lui mai bună ca și vorbirea sa. * De tot bun ești numai atunci, când te silesci a deveni și mai bun, nu desprețuesci binele și nu invidiezi pe cel mai bun ca tine. * Fă ți din lucru plăcere și odih­na îți va fi vo­luptate.* Fă curând ceea­ ce poți face, — nu întârzia a face încă astăzi ceea­ ce ai se faci. * Nu te prinde de un fir de păr! — dacă părul se rupe, unde ai să cădi?* Mulțămesce pentru ori­ce dar, — și el ți se va preface în binecuvântare.* Nu numi lucru mic, ceea ce are ca urmare o serie eternă.* Pe tine te cultivă mereu și fără întrerupere 1 inima ta se fie în fie­care sură mai curată, mai vie, mai sinceră și mai nobilă! * Ceea ce nu vine din adâncul inimei, nu străbate în fundul inimei și nu ne face mai vioi, mai spiri­tuali, înlăuntru mai nobili, — aceea nu este pentru noi, aceea îndată­ ce murim, dispare pentru tot­deauna. * Dă onore cuvenita adevărului și virtuții sub ori­ce formă ți s’ar presentă, iubesce ce este bun la inimicul zeu, fresce la amicul zeu ceea ce este rău, apară inocența contra calomniei, nu linguși pe nimenea, mai puțin pe lingușitoriu și pe batjocoritoriul fin; caută socie­tatea celor mai înțelepți, însoțirea cu cei de bună credință și amiciția celor mai nobili. * Raza din sare numai din sare pate porni. Iubesce pe cel iubitoriu fidel și cu căldură,­­ dară nu îndumnezei pe nici unul. * Nici o plăcere nu este mai mare, de­cât a face­ bine în tăcere. *

Next