Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)
1889-10-28 / nr. 117
Nr. 111 ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 or., 8 luni 1 fl. 75 er Pentru monarcie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 8 fi Sibiiu, Sâmbătă 28 Octobre, (9 Novembre) 1889. Anul XXXVII Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 20. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de done ori 12 cr., — de tre. or. 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 80 cr pentru fiecare publicare. Sibiiu, 27 Octobre. Călătoria din Lahovari, ministrul român de esterne la Viena a fost interpretată de intrigă presa monarhiei ca un semn bun pentru reînceperea negocierilor întrerupte acum 3 ani în causa convențiunei comerciale. Noi la rândul nostru nu am putut decât să ne exprimăm bucuria nostră, văzând, că din ambe părțile se fac încercări seriose pentru o apropiere între aceste două state vecine, și dacă avem totuși unele nedumeriri în respectul acesta, acele sunt de a se căuta in amânarea, ce se observă în acesta cestiune atât de importantă. Ca patrioți adevărați am fi dorit ca și România și Ungaria să se înțelegă mai bine, căci încât e pentru Austria ea nu a făcut nici odată greutăți, ci ca o țară per eminentium industrială a suferit daune însemnate și a trebuit să se uite, cum î și fac drum și piață sigură productele industriale ale Germaniei și Franciei fără de a le pute impedeca. Aderenții sistemului protecționist au venit la convingere, că industria nu se póte crea preste nopte, ci spre scopul acesta trebue timp mai îndelungat și capitale însemnate. Tóte favorurile făcute stabilimentelor industriale, înlesnirea transportului pe căile ferate, eliberarea de dare pe ani, protegoarea din partea statului nu au fost de ajuns ca România se potă deveni in posiție de a-și acoperi trebuințele ei industriale fără să aibă necesitatea se importă de abea și încă acum după tariful autonom, ce a intrat în vigore, cu prețuri îndoite și întreite. Acesta pote merge un an, pote merge doi, până magazinele mai sunt pline de mărfuri aduse din anii trecuți, îndată ce însă acele se gata, consumenții au drept se fie nemulțumiți, au dreptul de reclam și așa se nasce o ferbere și o nemulțămire de la o margine a țarei până la ceealaltă Pedecile, ce se pun în mod măestrit productelor străine, se simte buzunariul românilor destul de tare și nu poate fi împăcat cu atari măsuri luate în pripă, ori chiar făcute cu scop de a storce unele favoruri dela statul nostru, care în urma urmelor după cum faptele dovedesc, tot e în stare se susțină încă lupta pre terenul economic mai cu succes ca și România. Ce ne face și împinge vise pe noi să ne ocupăm cu tot deadinsul de acesta cestiune este poporul din Transilvania dela mărginime, care sub durata resboiului vamal a dat înapoi material minte, i sa îngreunat modul de train și e silit să emigreze de aici in lipsa isvarelor de câștig Cine să nu scie, că poporul dela mărginime a trăit din venitele, ce și-a sciut face mai mult din România ca din țara nostră? Cine nu scie omeni, cari cu bani câștigați în România au plătit aici dările și au ținut familiele și și-au împlinit și datorințele față de biserică, școlă și comună. Și dacă privim acum la acei omeni, cari alergau ca furnicile din o țară înaltă, dacă privim la femeile, cari găstau tot feliul de pânzături, cari aflau bună piață în România cum stau a<oi cu lacrimi în ochi și se uită la răsbâiele cele părăsite am trebui se nu avem nici un simț față de poporul nostru, dacă nu am întreveni pe calea presei, ca convențiunea să se încheie în interesul ambelor state cât mai curând Se deschid vămile, se deschide drumul fiecărui om muncitoriu de a lucra cu ticnă și cu plăcere și de a începe negoțul cu România cu tot felul de articuli, cariații trec acolo din Sârbia, din Rusia, Germania și Francia. Dorințele agrarilor de a se scumpi vitele și cerealele nu s’au implinit, miseria în loc se scadă în Ungaria cresce și se sporesce, industria ar este pusă in câtuși de cătră industria austriacă și grație legăturei de comuniune vamală cu Austria, noi n’avem mare încredere nici în reușita fabricilor de zăhar, și dovada cea mai bună ne servesc fabricile dela Sopron și Cluj, pe cari statul le-a cumpărat și transformat în penitenciare. Așa se explică, că începe a se face propagandă pentru încheea convențiunei, chiar și în ziare ca „Egyet tartás“, așa se explică și versiunea că ministrul Baross că are se plece în curând la Bucuresci. Noi din parte ne dorim ca se vedem Gestiunea deslegată în o formă, care să fie de folos ambelor părți, și șicanele se încete cât mai curând și aici și acolo, căci nici România nici Ungaria nu stau așa briliant în cele economice, care se potă susține singure pe mult timp. Revista politică. Proiectul pentru lista civilă a casei domnitare înaintat spre desbatere dietei din Budapesta, s’a votat cu o majoritate covârșitore. Cu tote că obiectul a fost de natură delicată, deorece e vorba de personalul. Sale monarhului și a casei Sale, totuși a provocat o discuțiune furtunosă în șirul deputaților independenți. Partidul independent a cerut condițiuni hotorâte cu privire la personagiul curții, a făcut apel la drepturile națiunei și ale statului ungar, nefiind mulțămit cu personagiul, care compune curtea domnitare. In aceeași măsură în care se află personagiu austriac și preste tot german la curtea imperială să se afle și personagiu ungar, dacă Ungaria contribue tocmai atât pentru cheltuelile listei civile, precât contribue și Cislaitania Oposiția moderată a observat o tactică mai bună, ea nu s’a aliat de astădată la vederile independenților, ci a dat dovadă de o ținută demnă. Tot așa s’a presentat oposiția moderată și cu privire la proiectul dlui Irányi de a se pune ministrul honvezimei sub acasă, însuși conducătoriul acestui partid a făcut moțiunea, carea a presentat-o clubului său și în care a accentuat, că deși ministrul Fejérváry n’a respectat legea, totuși nefiind timpul oportun, nu află de cuviință a se alătură la proiectul lui Irányi și e prin urmare contra lui. Dl Tisza a trebuit sa sufere și acum insultele radicalilor, cari l’au întimpinat cu strigăte și sberături de „Hoch“, când s’a sculat să combată motivele leaderului radicalilor. Motivele, cu care acesta și a presentat proiectul sunt, că stagul casei domnitore nu este „negrugalbin“ ci „roșu alb“, și aceste colori sunt interzise a se folosi în oficiu în Ungaria. Statul ungar stimază corona și e gata a se sacrifică în fața pericolului, n’are însă nici un motiv de a stimă stagul „negru-galbin“, căci el însemnază apăsarea din trecut și sub el s’au omorît martirii dela Arad. El rușine a amurs „națiunea“, căci vor veni timpuri, în care va fi necesară o însuflețire adevărată și în cari pe Ungaria nu o va pute însufleți făr vorba magiară. Punându-se la vot a fost răspuns dela ordinea idilei cu 243 contra 70 voturi. Parlamentul austriac se va conchemă pe diua de 3 Decembre. Se vor presentă spre desbatere numai proiectul de buget, proiectul pentru lista civilă și o listă pentru sume pe sema nenorociților, cari au suferit pagube prin vărsările de apă și prin foc. Preste catevaile se vor deschide în România camerile și cabinetul încă nu e reconstruit. Dl Lascar Catargiu a cerut regelui disolvarea camerilor și acesta cestiune s-a desbătut și în ultimul consiliu de miniștri ținut sub președința regelui. După ultimele informațiuni regele nu e de loc aplicat a se disolva camerile înainte de deschidere. încercările ce le au făcut unii membrii ai lateralilor a ajunge în ministeriu au fost zădărnicite, tot așa se opun greutăți pentru a luă portofoliul de justiție un vernescean. Oposiția provine mai ales din partea miniștrilor Manu și Lahovari, cari au fost și în ministeriul junimist. Lucrul cel mai greu și mai neapărat de lipsă este armonia, concordia, consecința, uniformitatea principiilor, a sensurilor și a purturei. Numai acestă uniformitate dă liniște, tărie, mulțămire cu sine și perfecțiune internă. FOITA. Cuvinte sufletesc! (Urmare.) Cercetază cu o voință seriosa și niciodată nu va fi un zadar.* In timp de pace adună puteri pentru timpuri viforme. * Norii pot acoperi surele, dar nu pot nimici. * învață în fiecare zi prin vorbirea altora atăcu. * în el.Unde afli pământ roditoriu, samână ceva bun * Ține-ți consciința curată, — și vei avâ un raȘim puternic al vieței, care nu ți va lipsi niciodată, vei avea pe îngerul mângăitoriu, care nu te va părăsi niciodată și vei avâ un isvor de bucurie, care nu-ți va seca niciodată. * Norocul estem este întâmplătoriu, — dar fericirea internă și o face fiecare însuși. * Cel ce voesce numai binele pentru că este bine, numai acela este de tot bun. Cel ce este prea bun nu face decât numai bine, — vorba ca și fapta lui este bună, tăcerea lui mai bună ca și vorbirea sa. * De tot bun ești numai atunci, când te silesci a deveni și mai bun, nu desprețuesci binele și nu invidiezi pe cel mai bun ca tine. * Fă ți din lucru plăcere și odihna îți va fi voluptate.* Fă curând ceea ce poți face, — nu întârzia a face încă astăzi ceea ce ai se faci. * Nu te prinde de un fir de păr! — dacă părul se rupe, unde ai să cădi?* Mulțămesce pentru orice dar, — și el ți se va preface în binecuvântare.* Nu numi lucru mic, ceea ce are ca urmare o serie eternă.* Pe tine te cultivă mereu și fără întrerupere 1 inima ta se fie în fiecare sură mai curată, mai vie, mai sinceră și mai nobilă! * Ceea ce nu vine din adâncul inimei, nu străbate în fundul inimei și nu ne face mai vioi, mai spirituali, înlăuntru mai nobili, — aceea nu este pentru noi, aceea îndată ce murim, dispare pentru totdeauna. * Dă onore cuvenita adevărului și virtuții sub orice formă ți s’ar presentă, iubesce ce este bun la inimicul zeu, fresce la amicul zeu ceea ce este rău, apară inocența contra calomniei, nu linguși pe nimenea, mai puțin pe lingușitoriu și pe batjocoritoriul fin; caută societatea celor mai înțelepți, însoțirea cu cei de bună credință și amiciția celor mai nobili. * Raza din sare numai din sare pate porni. Iubesce pe cel iubitoriu fidel și cu căldură, dară nu îndumnezei pe nici unul. * Nici o plăcere nu este mai mare, decât a face bine în tăcere. *