Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)

1894-01-18 / nr. 7

26 TELEGRAFUL ROMAN. Stef. Károlyi póte va fi ales ca șef al noului grup. * * * Din Belgrad se scrie 4’al­ iului „Polit. Correspondent“ că Simioi a cetit la scupcina o declarațiune, în care a­­ zis, că noul guvern, nede­pindind de nici un partid, se va sili a menține pacea interioră și esteri­­oră necesară pentru desvoltarea nor­mală a patriei, care este tuturor tot atât de scumpă, și acesta prin res­pectarea constituțiunii și a legilor și prin o atitudine reală și corectă față cu puterile străine. Pentru a ajunge la acest scop, guvernul va face apel la concursul tuturor patrioților fără distincțiune de partid și va primi cu recunoscință ori­ce sfat prietinesc, speră să dobândască astfel, afară de încrederea regelui, și pe aceea a re­­presentațiunii naționale. Pentru a fi in măsură a urmări la tomnă împreună cu scupeina munca spornică începută în sesiunea actuală, guvernul a fost nevoit să propună re­gelui închiderea sesiunii pănă în Maiu. Trebue se aibă timpul pentru a se pune în curentul proiectelor de legi și al­tor afaceri supuse scupcinei. O altă comunicație din aceeași sorginte, evident autorizată, relevătă ca puncte principale ale programului guvernului: respectul constituției, men­ținerea ordinei legale, economii în bu­get, esecutarea reală a îndatoririlor fi­nanciare. D. Garaschanin și direcțiunea par­tidului liberal a promis tot concursul. Se­­ ztce ca radicalii au intențiunea să se fie în rezervă. Dl Simici pregătește o circulară către representanții Serbiei în străină­tate, care va insista asupra relațiuni­­lor amicale cu tote puterile, raporturi de bună vecinătate cu statele vecine și relațiuni reale cu Austro-Ungaria. Radicalii au publicat o protestare, care începe cu considerațiuni generale, in care amintesc, că regele prin pro­clamarea lui din 1/13 Aprile smul­sese țăra din mijlocul unor confusiuni periculose, dar că acest strălucit debut a fost tulburat din causa celei din urmă crise constituționale neașteptată și nemotivată. Protestarea cuprinde șase puncte: 1. Regele Milan întorcându-se în Serbia a violat cuvântul seu și o lege care nu pate fi desființată sau modi­ficată decât pe cale constituțională. 2. Ori­ce participare a regelui Milan la afacerile publice este incon­­stituțională, de­ore­ce a renunțat la drepturile sale ca membru al familiei regale și ca cetățan sârb. 3. Șederea regelui Milan în Ser­bia amenință liniștea țărei, sdruncină larisare“ ca dovadă că„ un patriot, sau cum își bat­­jolovii pepturile „ja hazafi“ mai suceam câte o sugaretă din pachetul meu de „Valadi magyar szivarka dohány" 7 kr­­egy darad“, sau cum s’ar zice pe timpul lui Smerling „Schuster kir.“ — și beam tutun, cum știe frații de dincolo, mestecând rotogólele cu ale d-lui președinte. Dar pățeam ca și Cain, fumul meu de greu ce era, atârna la pământ. Fără ca să mă laud spun că mai aveam în buzunariu două ți­gări de fete cum ț­icea jupânul Mechel. Kuba a) Dra kretzer­­va. și trei Kuba b) (ba) Tra krețer dra., dar acestea le păstram pentru ocasiuni de pre­­sentare. Uitasem se spun că pe drum rând pe rând am ajuns mai multe căruțe încăr­cate cu dascăli, cari mergeau la împrovi­­sata Mecă a reuniunei nóstre, așa de ve­seli ca și românii la nuntă. Cântau de sco­­tiau satele în gura lor și respundeau celor curioși și neorientați: mergeam în să­­cuime să valachisăm secuii desvalachisați, după dorința lui Bekszies Gyula, care ne așcepta cu sac și cu cenușe pe cap. Să povestesce, că un biriș de la cur­tea erarială, adus pe aici cu nobila mi­­­siune de a magiarisa pe olteni, aflându-se și venind atâtea căruțe cu das-încrederea în stabilirea tronului rege­lui Alecsandru, căruia i se datorază credință. 4. Revocarea înaltei Curți este inconstituțională. 5 Responsabilitatea acestor eve­nimente precum și consecințele su­­per­oare pentru țară și tron cad­asa­­guvernului actual venit la putere pe cale estra-parlamentară. 6. Deputații radicali sunt deciși să respecte legile și constituțiunea și nu vor înceta să remiite pe terenul strict constituțional. Noul minister este salutat cu sim­patie de către organele partidelor pro­gresist și liberal. Criticile oposiței sunt îndreptate mai cu sump in contra pre­­zenței și intervenirii regelui Milan. A șasea putere. Sunt în Europa cinci puteri mari, care decid sartea acestui continent și chiar și a altor continente. Pe lângă aceste însă s’a desvoltat pe încetul și pe nesimțite o a șe­sea putere, care devine din ce în ce tot mai puternică, de care trebuie să fie cont chiar și guvernele celor cinci puteri și să se alieze cu ea. Acesta putere nu se póte lăuda cu un trecut mare, ca puterile Euro­pei, este însă vigurosu­l în present și are un viitor splendid. Acesta putere este presa. Despre acesta putere, despre presă și în special despre presa română „Țara" din Bucuresci aduce neste aprecieri și notițe interesante, din cari­e atragem următorele: In comparație cu presa occidentală, presa română lasă încă mult de dorit. Nu mai puțin adevărat este, însă, că sub rapor­tul repeziciunei informațiilor nu ne întrece nici o altă presă. In raport cu starea culturală a țării, presa română a ajuns la un nivel mai mare chiar, de­cât presa străină. Numărul ciare­­lor ce apar în capitală de câți­va ani — nu vorbim de acele cari apar și dispar ca un meteor, — este o dovadă despre acesta. In Petersburg, la aprope un milion de locuitori, abia apar c­a ț­iare, dintre cari cele mai importante sunt Petersburgskaia Wiedo­­mosti, Novoie Wremia, Novosti, Swiet, Jour­nal de St. Petersburg, Ruskaia Wiedomosti etc. In Roma, la aprope 500,000 locuitori, apar maximum 15 firre. In Budapesta, la 500,000 locuitori, apar 14 ții1(10) etc. Er în Bucuresci la 200,000 locuitori, apar 16 d­iare zilnic. Actuala organisație a presei române se datorește lui C. A. Rosetti, care a luat de model presa italiană și în special pe d­­­­arul „Capitano Fracassa“ din Roma. Tote­­ barele au un personal de redac­ție de minimum 4 persone. Rolurile sunt astfel distribuite: directorul, primul­ redactor și un redactor fac articolele de fond și en­­trefilet-urile, secretarul de redacție primesce și revisuesce corespondențele, avangiază pă­căli mergând spre secuime, a alergat la drum și baricându-se pe stâlpul telefonului, a tă­iat drotul și în capul sîrmei tăiată, striga de-i pocniau urechile, cătră direcțiunea proc­­sima : jenek a románok tot gramoda, csinál­nak résnykkiczát székely­ földen.“ Noi însă ne-am văd­ut de drum. Pănă la un loc am sciut noi calea, pănă la sta­ția Homorod o sciam caii, până în comuna Homorod o soia surugiul. Aci am încetat toți cu solința, și séra pe la 10 într’o în­­tntunecare, ce sclipea pe noroiul din drum, stăm în mijlocul satului, ca vițelul din proverb. Dar uite să apropie cineva. Abia-i veții de întuneciată. Ce nație va fi ? Cum să-i grăim? Ne reculegem iute aducându-ne aminte de idiomul prin care vreau că credá perciunații din „Juda Pesta“ cum țli­­cea mai când „Vaterland“, că comuni­­cavor tate poparele, și întrebăm la palele secuimei în limba magiară : încătrân duce drumul „Kâtza fele“ ? — Edh kan net angäriseh, ne respunde compatriotul și întorcându-ne spatele întră în crâșmă unde jucau „Stellerul“ de tre­murau ferestrile. Măi­ b­eeam noi, pe aici e tot siste­mul lui Bach. Păcat de EMKE, că n’au ajuns nici pănă la Homord, mai păcat însă de pă­ginile și se ingrijesce de materie pentru pa­gina II ; alți redactori sunt însărcinați cu traduceri, politica esternă, foiletone, critice etc., reporterii se îngrijesc de informații. Numărul redactorilor variază după ti­­ragiul și importanța tiiarului. Astfel „Ion­­dependance“ are opt redactori, „Țara“ 11, „Timpul“ opt, „Voința Națională“, șase, „Lupta“ cinci, „Adevărul“ Zece-Sub raportul tiragiului presa română este mult inferioră presei străine. In Paris de pildă, „Petit Journal“ are un tiragiu de un milion de exempla­r, „Figaro“ 80.000, „Le Temps“ 70.000, „Eclair“ 150.000, etc. In Londra, „Times“ 150.000 „Gaily News“ 200.000, „Standard“ 200.000, „Truth“ 150.000 In America sunt cele mai mari Ziare ca for­mat: „New-York-Herald“ și alte câteva­­ fi­are au un tiragiu de aprope un milion „Ne­ue Freie Presse“ din Viena are un tiragiu de 50.000 „Pester Lloyd“ din Budapesta 25.000. Tiragiul f­iarelor române se pote pre­ciza astfel: „L’Indépendance Roumaine“ 3600, „Timpul“ 2500, „Voința Națională“ 1500, „Constituționalul“ 1000, „La Patrie“ 500, „Lupta" 2500, „Adevărul“ 4500, „Universul“ 6500, „Naționalul“ 1000, „Țara" 8000 „Bu­­karester Tagblatt 1000, „Romanischer Lloyd“ 1000, „Răsboiul“ 500. Pre­sa română din Transilvania relativ este esce'entă. Cel mai vechiu z­ar este „Gazeta Transilvaniei,“ care apare de la 1837. A fost înființată de G. Barițiu și pe urmă a trecut în proprietatea lui Iacob Mu­­x­eșian; aici „Gazeta“ este dirigiată de dl dr. Aurel Mureșian având un tiragiu ț­ilnic de aprope 1500 de exemplare. „Tribuna“ înfințată în 1883 are un tiragiu de 2000 exemplare, „Telegraful Român“ din Sib­iu înfințat prin anii 1860, „Unirea din Blaj, „Dreptatea“ din Timișora, „Calicul“ din Si­biiu, „Familia“ din Oradea-Mare înființată în 1866, „Gazeta Bucovinei“ din Cernăuți cu un tiragiu de aprópe 1000 exemplare. * Datele despre presa nostra ardelena trebuie să le rectificăm prin urmatórele: Fóia nóstra, „Telegraful Român“ s’a înființat la 1852, este prin urmare cel mai vechiu țliar al nostru, după „Gazeta Tran­silvaniei“. Dintre foile nóstre, abstrăgând de cele bisericesci, pedagogice și literare cum sunt: „Biserica și Scóla“ de la Arad Fóia diecesană de la Caransebeș, Scóla ro­mână de la Gherla, Minerva din Bistriță „Țara“ nu amintesce foile nóstre poporale care sunt cele mai răspăndite și cari sunt: Niii de Duminecă ai „Gazetei“, „Faia po­porului“ din Sibiiu, cu un tiragiu de 5—6 mii de exemplare, Fóia de Duminecă a „Dreptății“ din Timișora și în Bucovina faia „Deșteptarea“. M S. regina a suferit, în timpul din urmă de influenză, care i-a causat o slă­biciune destul de mare. Progresul însănă­­toșirei, ce începuse a se arăta în starea ge­nerală, a fost astfel împedecat și Maiesta­tea sa nu pute umbla de­cât cu ane­­voință. AA. U­. RR. principele moștenitor și principesa Maria au părăsit Sigmarin­­gen Marn­, 11 curent, spre a face o visită la curtea Mare-Ducală de Darmstadt, unde Se vor întâlni cu AA. LL. RR. Ducele, Ducesa și Principesele de Kloburg. De acolo Altețele lor regale vor pleca Vineri 14 curent, spre Bucuresci, unde vor sosi Duminecă, 16 curent. ^ * -ț» Reuniunea de musică din Sibiiu va ținea proba anunțată pe Marți numai Miercuri în 19­31 Ianuariu la 6 ore sera. *41­Suspendare. Precum asigură ț­iarul „Zastava“ administratorul gr. or. al diece­­sei Buda Gerasin Petrov­ici a fost ri­dicat din acest oficiu. Ca următoriu al lui e designat arh­imandritul Plato Telecski. * * * „Și“ fatal. Mai anii trecuți oposiția din dieta Ungariei s’a luptat mult, pănă ce i-a succes să vîrască un „și“ în titulatura „cesar­ regesc“, între cele două cuvinte și când Tisa și-a luat catrafusele din fotoliul ministerial, foile oposiționale constatau, că din lunga stăpânire a lui nimic bun n’a ră­mas pentru Ungaria, decât un „și“. Era „și“-ul amintit mai sus. Acest „și“ fatal a adus căderea episcopului sârbesc de Buda in spe. Gerasim Petrovich Anume documen­tul de denumire de episcop al lui Petrovici a fost substernut la curtea K­apératesca cu doue-trei săptămâni mai nainte. Petrovici era să fie episcop și Linder cu cele 5000 fL papate putea să rid­ă în pumni de prostia lui Petrovici, care ar fi cred­ut, că Linder l-a făcut episcop. A venit însă la mijloc ami­­nosul „și“ și a stricat tóta socotela, în ti­­tula documentului de denumire a fost lăsat a­­fară dintre cuvintele „ces.­reg.“ „și“'ul obligat și șeful de cancelarie l-a trimis îndărăpt ca să se întrețese acest cuvânt. Acesta iprejurare a produs întârziere, întârz­ierea Ta îndemnat pe nepacientul Petrovici a merge la m­inisteriu și aici a-­și descoperi el însuși simonia. „D-ileu nu bate cu bâta“ Zice românul și acum Petrovici póte fluera o pagubă, căci nici tu episcopie, nici tu ar­­hhimandrie, (căci a fost destituit și ca ar­­hhimadrit) nici voi 5000 fl.... or încât pentru „și“ constatăm, că și acesta [remășiță a erei lui Tisa este fatală pentru „banii, blânzii și pe căi drepte îndreptății“ cetă­țeni ai Ungariei. * * * Restaurațiunea amploiaților dela co­mitat se va face la finea anului 1895. Deși mai e mult timp pănă atuncia, comitatul Békés s’a grăbit a înainta o petițiune, în care rugă dieta că, având în vedere, că se va introduce administrația de stat și astfel amploiații aleși vor pu­te puțin timp funcțio­na, să aducă o lege prin care actualii amplo­iați să rămână în funcțiunea de pănă acum pănă când se va face administrația (testat. * tf * „Institutul Tipografic.“ Despre in­stitutul tipografic“ să scrie din Sibiiu la, „Dreptatea“ între altele urmatorele : „ Drept proprietar și editor figurezá dl loan Popa Necșa și tot d-sa este insinuat și de proprietariul „Institutului tipografic“. In faptă proprietariul adevărat este „par­tidul național“. Asta pentru orienta­rea publicului ar fi bine să se scie și din loc competent. Astfel „Institutul tipografic“, întemeiat în 1884 în scop de a paralisa întemeierea „Atheneului Român“ proiectat prin comitetul central din 1881—1884, post tot discrimina­rerum după lichidare a ajuns la adevărata sa destinațiune, la izvor, pentru­ că și ideia și statutele au fost ale comitetului central“. La aceste mai adaugem noi că co­mitetul central a cumpărat cu bani nu­măr­a­t institutul și încă cu preț urcat, da la dl Eugen Brote, el nu l’a primit, nici comitelui, nici națiunea ca cinste dela dl Brote, precum apare di­n un articol al „Fóței poporului", publicat în unul din Du­mineca trecută. Noutăți. De la curtea română, „Mon. Ofic.“ publică urmatorea informațiune : pe tem­a comitatului Făgăraș, că n’a fost de față să audă din gură autoritativă, că ideia de „stat magiar“ n’a ajuns nici pănă la Homorod, (o aruncătură de pétru departe de Secuime,) cu tóte că șinile acelui drum fe­­rat, de mai un pâtrariu de secui îi stau la disposiție. Deci slabă nădejde de „Țara Oltului“ de-a vedea aceea idee, care hră­­nesce pe atâți, cari o preamăresc exorfo. Plecarăm mai departe, pe nimerite și întâlnim doi indiviz­i de scns deosebit, cari mergeau ținându-să pe după cap. Fo­losim secțiunea primită și întrebăm nem­­țesce­ că pe unde să mergem „nach Ka­tzendorf“. — „Nu sciu nemțesce die. Hai Flo­­rica !“ și luând âră pe Florica pe după cap, a întrat cu ea in o casă plină de Florici, cari — Duminecă fiind, să adunaseră la po­vești, și la ochiri de dragoste. Ei noi am plecat mai departe mângâiați că și în gra­nița săcuimei cresc floricile și bujorii româ­­nesci în ciuda crivețului cu viscol din fluș­­turela de mod a reședinței lui EMKE unde să descântă la ulcica cu vraje, ca să veste­­jesca floricile și bujorii — de la Nistru pănă la Tisa. (Va urma.) * *

Next