Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)
1894-01-18 / nr. 7
26 TELEGRAFUL ROMAN. Stef. Károlyi póte va fi ales ca șef al noului grup. * * * Din Belgrad se scrie 4’al iului „Polit. Correspondent“ că Simioi a cetit la scupcina o declarațiune, în care a zis, că noul guvern, nedepindind de nici un partid, se va sili a menține pacea interioră și esterioră necesară pentru desvoltarea normală a patriei, care este tuturor tot atât de scumpă, și acesta prin respectarea constituțiunii și a legilor și prin o atitudine reală și corectă față cu puterile străine. Pentru a ajunge la acest scop, guvernul va face apel la concursul tuturor patrioților fără distincțiune de partid și va primi cu recunoscință orice sfat prietinesc, speră să dobândască astfel, afară de încrederea regelui, și pe aceea a representațiunii naționale. Pentru a fi in măsură a urmări la tomnă împreună cu scupeina munca spornică începută în sesiunea actuală, guvernul a fost nevoit să propună regelui închiderea sesiunii pănă în Maiu. Trebue se aibă timpul pentru a se pune în curentul proiectelor de legi și altor afaceri supuse scupcinei. O altă comunicație din aceeași sorginte, evident autorizată, relevătă ca puncte principale ale programului guvernului: respectul constituției, menținerea ordinei legale, economii în buget, esecutarea reală a îndatoririlor financiare. D. Garaschanin și direcțiunea partidului liberal a promis tot concursul. Se ztce ca radicalii au intențiunea să se fie în rezervă. Dl Simici pregătește o circulară către representanții Serbiei în străinătate, care va insista asupra relațiunilor amicale cu tote puterile, raporturi de bună vecinătate cu statele vecine și relațiuni reale cu Austro-Ungaria. Radicalii au publicat o protestare, care începe cu considerațiuni generale, in care amintesc, că regele prin proclamarea lui din 1/13 Aprile smulsese țăra din mijlocul unor confusiuni periculose, dar că acest strălucit debut a fost tulburat din causa celei din urmă crise constituționale neașteptată și nemotivată. Protestarea cuprinde șase puncte: 1. Regele Milan întorcându-se în Serbia a violat cuvântul seu și o lege care nu pate fi desființată sau modificată decât pe cale constituțională. 2. Orice participare a regelui Milan la afacerile publice este inconstituțională, deorece a renunțat la drepturile sale ca membru al familiei regale și ca cetățan sârb. 3. Șederea regelui Milan în Serbia amenință liniștea țărei, sdruncină larisare“ ca dovadă că„ un patriot, sau cum își batjolovii pepturile „ja hazafi“ mai suceam câte o sugaretă din pachetul meu de „Valadi magyar szivarka dohány" 7 kregy darad“, sau cum s’ar zice pe timpul lui Smerling „Schuster kir.“ — și beam tutun, cum știe frații de dincolo, mestecând rotogólele cu ale d-lui președinte. Dar pățeam ca și Cain, fumul meu de greu ce era, atârna la pământ. Fără ca să mă laud spun că mai aveam în buzunariu două țigări de fete cum țicea jupânul Mechel. Kuba a) Dra kretzerva. și trei Kuba b) (ba) Tra krețer dra., dar acestea le păstram pentru ocasiuni de presentare. Uitasem se spun că pe drum rând pe rând am ajuns mai multe căruțe încărcate cu dascăli, cari mergeau la împrovisata Mecă a reuniunei nóstre, așa de veseli ca și românii la nuntă. Cântau de scotiau satele în gura lor și respundeau celor curioși și neorientați: mergeam în săcuime să valachisăm secuii desvalachisați, după dorința lui Bekszies Gyula, care ne așcepta cu sac și cu cenușe pe cap. Să povestesce, că un biriș de la curtea erarială, adus pe aici cu nobila misiune de a magiarisa pe olteni, aflându-se și venind atâtea căruțe cu das-încrederea în stabilirea tronului regelui Alecsandru, căruia i se datorază credință. 4. Revocarea înaltei Curți este inconstituțională. 5 Responsabilitatea acestor evenimente precum și consecințele superoare pentru țară și tron cadasaguvernului actual venit la putere pe cale estra-parlamentară. 6. Deputații radicali sunt deciși să respecte legile și constituțiunea și nu vor înceta să remiite pe terenul strict constituțional. Noul minister este salutat cu simpatie de către organele partidelor progresist și liberal. Criticile oposiței sunt îndreptate mai cu sump in contra prezenței și intervenirii regelui Milan. A șasea putere. Sunt în Europa cinci puteri mari, care decid sartea acestui continent și chiar și a altor continente. Pe lângă aceste însă s’a desvoltat pe încetul și pe nesimțite o a șesea putere, care devine din ce în ce tot mai puternică, de care trebuie să fie cont chiar și guvernele celor cinci puteri și să se alieze cu ea. Acesta putere nu se póte lăuda cu un trecut mare, ca puterile Europei, este însă vigurosul în present și are un viitor splendid. Acesta putere este presa. Despre acesta putere, despre presă și în special despre presa română „Țara" din Bucuresci aduce neste aprecieri și notițe interesante, din carie atragem următorele: In comparație cu presa occidentală, presa română lasă încă mult de dorit. Nu mai puțin adevărat este, însă, că sub raportul repeziciunei informațiilor nu ne întrece nici o altă presă. In raport cu starea culturală a țării, presa română a ajuns la un nivel mai mare chiar, decât presa străină. Numărul ciarelor ce apar în capitală de câțiva ani — nu vorbim de acele cari apar și dispar ca un meteor, — este o dovadă despre acesta. In Petersburg, la aprope un milion de locuitori, abia apar ca țiare, dintre cari cele mai importante sunt Petersburgskaia Wiedomosti, Novoie Wremia, Novosti, Swiet, Journal de St. Petersburg, Ruskaia Wiedomosti etc. In Roma, la aprope 500,000 locuitori, apar maximum 15 firre. In Budapesta, la 500,000 locuitori, apar 14 ții1(10) etc. Er în Bucuresci la 200,000 locuitori, apar 16 diare zilnic. Actuala organisație a presei române se datorește lui C. A. Rosetti, care a luat de model presa italiană și în special pe darul „Capitano Fracassa“ din Roma. Tote barele au un personal de redacție de minimum 4 persone. Rolurile sunt astfel distribuite: directorul, primul redactor și un redactor fac articolele de fond și entrefilet-urile, secretarul de redacție primesce și revisuesce corespondențele, avangiază păcăli mergând spre secuime, a alergat la drum și baricându-se pe stâlpul telefonului, a tăiat drotul și în capul sîrmei tăiată, striga de-i pocniau urechile, cătră direcțiunea procsima : jenek a románok tot gramoda, csinálnak résnykkiczát székely földen.“ Noi însă ne-am vădut de drum. Pănă la un loc am sciut noi calea, pănă la stația Homorod o sciam caii, până în comuna Homorod o soia surugiul. Aci am încetat toți cu solința, și séra pe la 10 într’o întntunecare, ce sclipea pe noroiul din drum, stăm în mijlocul satului, ca vițelul din proverb. Dar uite să apropie cineva. Abia-i veții de întuneciată. Ce nație va fi ? Cum să-i grăim? Ne reculegem iute aducându-ne aminte de idiomul prin care vreau că credá perciunații din „Juda Pesta“ cum țlicea mai când „Vaterland“, că comunicavor tate poparele, și întrebăm la palele secuimei în limba magiară : încătrân duce drumul „Kâtza fele“ ? — Edh kan net angäriseh, ne respunde compatriotul și întorcându-ne spatele întră în crâșmă unde jucau „Stellerul“ de tremurau ferestrile. Măi beeam noi, pe aici e tot sistemul lui Bach. Păcat de EMKE, că n’au ajuns nici pănă la Homord, mai păcat însă de păginile și se ingrijesce de materie pentru pagina II ; alți redactori sunt însărcinați cu traduceri, politica esternă, foiletone, critice etc., reporterii se îngrijesc de informații. Numărul redactorilor variază după tiragiul și importanța tiiarului. Astfel „Iondependance“ are opt redactori, „Țara“ 11, „Timpul“ opt, „Voința Națională“, șase, „Lupta“ cinci, „Adevărul“ Zece-Sub raportul tiragiului presa română este mult inferioră presei străine. In Paris de pildă, „Petit Journal“ are un tiragiu de un milion de exemplar, „Figaro“ 80.000, „Le Temps“ 70.000, „Eclair“ 150.000, etc. In Londra, „Times“ 150.000 „Gaily News“ 200.000, „Standard“ 200.000, „Truth“ 150.000 In America sunt cele mai mari Ziare ca format: „New-York-Herald“ și alte câteva fiare au un tiragiu de aprope un milion „Neue Freie Presse“ din Viena are un tiragiu de 50.000 „Pester Lloyd“ din Budapesta 25.000. Tiragiul fiarelor române se pote preciza astfel: „L’Indépendance Roumaine“ 3600, „Timpul“ 2500, „Voința Națională“ 1500, „Constituționalul“ 1000, „La Patrie“ 500, „Lupta" 2500, „Adevărul“ 4500, „Universul“ 6500, „Naționalul“ 1000, „Țara" 8000 „Bukarester Tagblatt 1000, „Romanischer Lloyd“ 1000, „Răsboiul“ 500. Presa română din Transilvania relativ este esce'entă. Cel mai vechiu zar este „Gazeta Transilvaniei,“ care apare de la 1837. A fost înființată de G. Barițiu și pe urmă a trecut în proprietatea lui Iacob Muxeșian; aici „Gazeta“ este dirigiată de dl dr. Aurel Mureșian având un tiragiu țilnic de aprope 1500 de exemplare. „Tribuna“ înfințată în 1883 are un tiragiu de 2000 exemplare, „Telegraful Român“ din Sibiu înfințat prin anii 1860, „Unirea din Blaj, „Dreptatea“ din Timișora, „Calicul“ din Sibiiu, „Familia“ din Oradea-Mare înființată în 1866, „Gazeta Bucovinei“ din Cernăuți cu un tiragiu de aprópe 1000 exemplare. * Datele despre presa nostra ardelena trebuie să le rectificăm prin urmatórele: Fóia nóstra, „Telegraful Român“ s’a înființat la 1852, este prin urmare cel mai vechiu țliar al nostru, după „Gazeta Transilvaniei“. Dintre foile nóstre, abstrăgând de cele bisericesci, pedagogice și literare cum sunt: „Biserica și Scóla“ de la Arad Fóia diecesană de la Caransebeș, Scóla română de la Gherla, Minerva din Bistriță „Țara“ nu amintesce foile nóstre poporale care sunt cele mai răspăndite și cari sunt: Niii de Duminecă ai „Gazetei“, „Faia poporului“ din Sibiiu, cu un tiragiu de 5—6 mii de exemplare, Fóia de Duminecă a „Dreptății“ din Timișora și în Bucovina faia „Deșteptarea“. M S. regina a suferit, în timpul din urmă de influenză, care i-a causat o slăbiciune destul de mare. Progresul însănătoșirei, ce începuse a se arăta în starea generală, a fost astfel împedecat și Maiestatea sa nu pute umbla decât cu anevoință. AA. U. RR. principele moștenitor și principesa Maria au părăsit Sigmaringen Marn, 11 curent, spre a face o visită la curtea Mare-Ducală de Darmstadt, unde Se vor întâlni cu AA. LL. RR. Ducele, Ducesa și Principesele de Kloburg. De acolo Altețele lor regale vor pleca Vineri 14 curent, spre Bucuresci, unde vor sosi Duminecă, 16 curent. ^ * -ț» Reuniunea de musică din Sibiiu va ținea proba anunțată pe Marți numai Miercuri în 1931 Ianuariu la 6 ore sera. *41Suspendare. Precum asigură țiarul „Zastava“ administratorul gr. or. al diecesei Buda Gerasin Petrovici a fost ridicat din acest oficiu. Ca următoriu al lui e designat arhimandritul Plato Telecski. * * * „Și“ fatal. Mai anii trecuți oposiția din dieta Ungariei s’a luptat mult, pănă ce i-a succes să vîrască un „și“ în titulatura „cesar regesc“, între cele două cuvinte și când Tisa și-a luat catrafusele din fotoliul ministerial, foile oposiționale constatau, că din lunga stăpânire a lui nimic bun n’a rămas pentru Ungaria, decât un „și“. Era „și“-ul amintit mai sus. Acest „și“ fatal a adus căderea episcopului sârbesc de Buda in spe. Gerasim Petrovich Anume documentul de denumire de episcop al lui Petrovici a fost substernut la curtea Kapératesca cu doue-trei săptămâni mai nainte. Petrovici era să fie episcop și Linder cu cele 5000 fL papate putea să ridă în pumni de prostia lui Petrovici, care ar fi credut, că Linder l-a făcut episcop. A venit însă la mijloc aminosul „și“ și a stricat tóta socotela, în titula documentului de denumire a fost lăsat afară dintre cuvintele „ces.reg.“ „și“'ul obligat și șeful de cancelarie l-a trimis îndărăpt ca să se întrețese acest cuvânt. Acesta iprejurare a produs întârziere, întârzierea Ta îndemnat pe nepacientul Petrovici a merge la ministeriu și aici a-și descoperi el însuși simonia. „D-ileu nu bate cu bâta“ Zice românul și acum Petrovici póte fluera o pagubă, căci nici tu episcopie, nici tu arhhimandrie, (căci a fost destituit și ca arhhimadrit) nici voi 5000 fl.... or încât pentru „și“ constatăm, că și acesta [remășiță a erei lui Tisa este fatală pentru „banii, blânzii și pe căi drepte îndreptății“ cetățeni ai Ungariei. * * * Restaurațiunea amploiaților dela comitat se va face la finea anului 1895. Deși mai e mult timp pănă atuncia, comitatul Békés s’a grăbit a înainta o petițiune, în care rugă dieta că, având în vedere, că se va introduce administrația de stat și astfel amploiații aleși vor pute puțin timp funcționa, să aducă o lege prin care actualii amploiați să rămână în funcțiunea de pănă acum pănă când se va face administrația (testat. * tf * „Institutul Tipografic.“ Despre institutul tipografic“ să scrie din Sibiiu la, „Dreptatea“ între altele urmatorele : „ Drept proprietar și editor figurezá dl loan Popa Necșa și tot d-sa este insinuat și de proprietariul „Institutului tipografic“. In faptă proprietariul adevărat este „partidul național“. Asta pentru orientarea publicului ar fi bine să se scie și din loc competent. Astfel „Institutul tipografic“, întemeiat în 1884 în scop de a paralisa întemeierea „Atheneului Român“ proiectat prin comitetul central din 1881—1884, post tot discriminarerum după lichidare a ajuns la adevărata sa destinațiune, la izvor, pentru că și ideia și statutele au fost ale comitetului central“. La aceste mai adaugem noi că comitetul central a cumpărat cu bani numărat institutul și încă cu preț urcat, da la dl Eugen Brote, el nu l’a primit, nici comitelui, nici națiunea ca cinste dela dl Brote, precum apare din un articol al „Fóței poporului", publicat în unul din Dumineca trecută. Noutăți. De la curtea română, „Mon. Ofic.“ publică urmatorea informațiune : pe tema comitatului Făgăraș, că n’a fost de față să audă din gură autoritativă, că ideia de „stat magiar“ n’a ajuns nici pănă la Homorod, (o aruncătură de pétru departe de Secuime,) cu tóte că șinile acelui drum ferat, de mai un pâtrariu de secui îi stau la disposiție. Deci slabă nădejde de „Țara Oltului“ de-a vedea aceea idee, care hrănesce pe atâți, cari o preamăresc exorfo. Plecarăm mai departe, pe nimerite și întâlnim doi indivizi de scns deosebit, cari mergeau ținându-să pe după cap. Folosim secțiunea primită și întrebăm nemțesce că pe unde să mergem „nach Katzendorf“. — „Nu sciu nemțesce die. Hai Florica !“ și luând âră pe Florica pe după cap, a întrat cu ea in o casă plină de Florici, cari — Duminecă fiind, să adunaseră la povești, și la ochiri de dragoste. Ei noi am plecat mai departe mângâiați că și în granița săcuimei cresc floricile și bujorii românesci în ciuda crivețului cu viscol din flușturela de mod a reședinței lui EMKE unde să descântă la ulcica cu vraje, ca să vestejesca floricile și bujorii — de la Nistru pănă la Tisa. (Va urma.) * *