Telegraful Roman, 1900 (Anul 48, nr. 1-146)

1900-10-17 / nr. 116

480 numai au putut. Au­nit episcopul din Blasiu a fost acela, care când în anul 1850 a înfiinţat Şaguna tipografia die­­cesană în Sibiiu şi a început să tipă­­rescă cărţi bisericesci, a protestat la regim, susţinând că dreptul a tipări cărţi şi pentru bisericile greco-orientale este un privilegiu al tipografiei del­a Blaşiu ? Ore cum se potrivesc toate aces­tea cu îndrăsneţele afirmaţiuni ale Dlui canonic Bunea din Blaşiu susţinute întrun număr festiv al ziarului „Uni­rea“ din Blaşiu din incidentul jubileu­lui de 200 ani al unirii, că progresul ce s’a realizat în sînul bisericei gr.­or. tot­ tot pănă şi şcolele române gr. or. din Braşov şi Brad, ar fi a se mulţumi „unirii “! Numai întrista se poate fie­care Român bine simţitoriu, fie ortodocs, ori unit, când vede că cu vreme şi fără de vreme suntem provocaţi şi in­sultaţi de duşmanii neamului nostru; şi mai dureros trebue să ne atingă de cumva acelea provin din partea şi cu concursul fraţilor noştri uniţi, pentru­ că toate acele porniri duşmănose sunt spre slăbirea şi stricăciunea corpului nostru naţional. Dacă biserica greco-orientală ro­mână din patrie în trecutul ei a avut să sufere insulte şi a trecut prin grele crise şi totuşi a triumfat, consolidân­­du-se prin înfiinţarea metropoliei şi realizând frumoase progrese în timpul din urmă, bârfelele şi denunţările ba­nale, ce se fac şi astăzi în contra ei, nu trebue să ne sperie, ci încrezuţi în dreptatea causei şi în scopul sfânt şi salutar ce se urmăresce prin înfiinţarea a trei episcopii noue pe teritoriul me­tropoliei noastre, se stăruim fără pre­get la realizarea acelora, adresându-ne cu încredere la înaltul regim al ţarei şi mai ales câtră Majestatea Sa, Prea­­înălţatul nostru Impérat şi Rege, din a cărui bunătate şi înaltă graţie s’a înfiinţat metropolia noastra şi prin ea s’a realisat un progres mulţămitoriu în sinul bisericei gr.-or. române. Pu­blic al Ungariei nu cunosce căsătoria mor­ganatică, ci numai soţie legitimă. Regii Ungariei încă n’au recunoscut „egalitatea de rang“ drept referinţă la căsătorie, ci numai legitimitate. Moştenitoriul a putut să renunţe la drepturile sale, nu vise la ale copiilor din acastă căsătorie şi la ale soţiei, atunci încă nu­mai mirasă. Referitor la legea (statutul) casei domnitoare zice, că aceea tractază nu de suc­cesiunea la tron a archiducilor, ci de dreptul de eriditate a erezilor de archiduci. In numele partidului poporal a vorbit contele I. Zichy, propunând, ca și referada comisiunei judiciare să se suscupă în proiect. Holló pretinde înarticularea legilor de casă. Mezőssy (ambii Kossuthisti) contra pro­­iectului. Rătkay voesce se vorbiască, dar­ e îm­­pedecat de sgomot teribil. In toiul sgomotului şedinţa se încheie la ora 1 p. m. rămânând ca Rătkay să vorbiască mâne­ zi. Conferări de politică­­sterilă. Ziariului italian „11 Secole” i­ se raportază din Viena, că regele Victor Emanuel III a chiă­­mat la Roma pe ambasadorul seu din Viena conte Nigra, având să-ș i cară opinia In cestiuni de politică esternă. In legătură cu acesta se manţine în cercurile diplomatice ştirea, că ministrul de esterne austro-ungar contele Goluchowski va avu în curând întâlnire cu ministrul de ex­terne italian, contele Visconti -Venosta. In vederea acestei întâlniri ambasadorul Nigra va rămâne în Roma până la Anul­ Nou. Căsătoria moştenitoriulu­i. In şedinţa de alaltăeri a ajuns la dezbatere în plenul dietei ungare proiectul de lege despre înarticularea căsătoriei moştenitoriului şi a renunţării făcute cu acea ocasiune referitor la drepturile de succesiune ale fiitorilor copii din acastă căsătorie. Referent al comisiunii judiciare a fost deputatul Engelmayer, după referada căruia s’a ridicat îndată deputatul Fr. Kossuth şi declarând în numele partidului seu, că nu primesce proiectul. Intre argumente a­bia că Habsburgii prin sancţiunea pragmatică şi-au câştigat drepturi noue, car’ acum prin recu­­noscerea căsătoriei morganatice voiesce să mai câştige alte drepturi noue. Dreptul pu­tarea filarmonică 9Doinaa a studenţilor de la liceul „Traian“ sub conducerea profesorului I. St. Paulian execută un imn ocasional de serbare. E primită cu ovaţiuni din partea nostră. Intrăm în oraş. Stradele percurse de noi sunt decorate cu steaguri naţionale. In linişte „filosofică“, având în fruntea nostră elita Severinenilor şi pe ai noştri conducători, parcurgem bulevardul „Carol I.“ şi ne în­dreptăm spre liceul „Traian“. Cetăţenii Se­verineni ne asociază cu multă prevenire. Ajungând în faţa locuinţei d-lui C. Constan­­tinescu, deputat în camera României, o plaie de mici buchete de flori naturale căzu preste capetele noastre. Gentilele d-sare, fiicele d-lui Constantinescu, ni-au oferit de pe balcon cu multă gingăşie şi nobleţă buchetele acestea, ca pe nesce dulci suveniri, ce le vom păstra din Turnu-Severin. Eu am fost atât de fe­ricit de am pus mâna pe două buchete; pentru norocul acesta eram invidiat de prie­tenii mei. Să le fie de bine. Suntem în faţa liceului­­Traianu. Ad­mirăm faţada imposantă a acestui edificiu măreţ. Institutul e situat pe malul stâng al Dunării în apropiere de „podul“ lui Traian, şi încungiurat cu frumoase grădini spaţiale. In mijlocul frontispiciului e bustul lui Traian, care la stânga al înţeleptului Eliade Radulescu. In vestibul aflăm statua lui Dante (Alighieri), cel mai mare poet al Italiei şi unul dintre spiritele cele mai profunde ale popoarelor, autorul „Comediei divine“. Un frmos îndemn spre idealisme pentru elevii liceului. Societatea „Doina“ ne primeste cu un frumos cântec de binevenire esecutat din partea studenţilor. Din tecst mi-aduc aminte de refrenul: Bine-aţi venit la acestă şcală, Cu tot respectai Vă salutăm. Se postază acum în faţa institutului dl­­. St. Paulian, profesor de musică, şi ţine următorul clasic discurs: Scumpi ospeţi! „Fiţi bine-veniţi în sme­ritul nostru templu de lumină. Aci, noi das­călii — după pilda multora din voi — cău­tăm pe cât posibil ne este, să scoatem cetă­ţeni de caracter, bine luminaţi, iubitori de neam şi cu dor de ţară, pregătiţi chiar la jertfe pentru neam, ţară şi Rege. „Presenţa voastra ne umple sufletele de bucurie, ne redeşteptă amintiri plăcute şi triste, — dar’ sfinte nouâ, — ne dă speranţe noue, cine ştie, — poate, — viaţă nouă. „Aţi venit să puneţi piciorul pe pământ sacru, şi bine aţi făcut. Cum aţi fi putut arăta mai bine statornicia dragostei, ce stâ­­pânesce frate pe frate ? — Priviţi, jur îm­prejur, sentinele neadormite şi ne’mlădiate da vitregimea vremurilor, mă salută cu en­­tusiasm. „De o parte să înalţă majestos, vecinic veghiător, turnul lui Sever, de altă parte castrele romane, care de o parte şi cea­­l’altă a Dunării, urme de falnicul pod al divului Traian vorbesc din generaţie în ge­neraţie despre originea neamului nostru, de fala şi biruinţa strămoşilor noştri. „Privindu-le, inimile nostre clocotesc de durere şi mândrie, de iubire şi taină, de tărie şi de speranţă. „Mâne, când veţi porni la vetrele Vos­­tre, duceţi cu voi, scumpi oaspeţi, încrederea şi frăţia ce ne ţin încătuşaţi. Spuneţi bătrâ­nilor, femeilor şi copiilor voştri, salutul nos­tru sincer. Faceţi-i să ştie, că tata dragostea şi admiraţiunea nostră pentru ei şi voieşte. „Ear’ voi scumpi elevi, salutaţi cu res­pect, iubire şi admiraţiune pe aceşti scumpi oaspeţi. Lupta lor neşovăitore pentru cultura şi educaţiunea naţională a poporului românesc, să vă fie pururea icona, şi luptele şi sacrificiile lor să vă şoptască tot­deuna, de ce poate şi de ce este dator să facă un om conscient de adevărata lui chemare. „Ei sunt elementul cel mai desvoltat şi de ordine din regatul sfântului Ştefan, ai lor şi ei, totdeuna au fost gata a muri pentru patrie şi Coronă. Să nu uităm, că din mij­locul lor au răsărit Lazăr, Cipariu, Şincai, Treb, Laurian, Marele Archiepiscop Şaguna, Ion Maiorescu şi atâţia alţi mari dascăli ai neamului nostru, cari au bătătorit căi larg şi prielnice instrucţiunei publice, la ale cărei raze strălucitoare vă încălziţi voi astăzi cu atâta belşug. Scumpi oaspeţi! In numele liceului „Traian“ se zic: „Bine aţi venit şi cu bine să ne 'ntâlnim cât mai deşi. N’am­ cuvinte să pot descrie efectul cla­sicului discurs rostit de însufleţitul profesor Paulianl DVastră, iubiţi cetitori, cetiţi-’l şi recetiţi-­l, ş’apoi cu mine împreună cred că veţi simţi bucurie, sufletele vi­ se vor înviora de atâta sentiment, inimile vor sîmţi împre­ună cu mine dulceaţa tapitare a cuvântului românesc, or toate acestea da-ne vor speranţe noue, energie şi putere de viaţă spre idea­luri, ce le nutrim cu sfinţenie în piepturile fii­ nostre. Intr’o vorbire plină de însufleţire răs­punde dl Iosif Vulcan. Descrie în colori vii însămnătatea culturii şi literaturei naţionale, relevă legăturile naturale ce ne unesc într’un complecs etnic, şi pe urmă în numele mem­brilor escursionişti dă espresie mulţumirii sale TELEGRAFUL ROMAN Din România Procesul asasinilor lui Mihaileanu. Zilele acestea s’a făcut tragerea la sorţi a celor 42 juraţi, dintre cari în ziua procesu­lui se ve­ alege cei 12, chiamaţi a judeca asupra culpabilităţii criminalilor. In legătură cu acesta „Apărarea Naţională“ spună, că la tribunalul de Ilfov secţia I, s’a făcut deja şi alegerea judecătorilor asesori de şedinţă, fiind aleşi d-nii Mihail Cristea şi George Vlasto. Revolte de ţerani. Punerea în lucrare a legii despre noul impozit pe ţuică a dat însă la regretabile tulburări în câteva judeţe„ Cea mai gravă şi mai tragică în urmări a fost revolta ţeranilor din comuna Buda, în judeţul Râmnicul-Sărat, unde a trebuit să în­­trevină miliţia, să deie salve de glonţe în mulţime, ca să împedece dezastre încă şi mai grave. Vineri adecă, agenţii guvernului (fi­­nanţii) au eşit în comune să măsure borhota de prune pentru a stabili taxele, ţeranii din Buda au luat poziţie ostilă, aşa că a trebuit să se reculte asistenţă de gendarmi. Aceştia fiind alungaţi, s’a cerut un detaşament de miliţie, care asemenea a fost atacat de ţe­­rani cu pari şi cu bolovani; căpitanul lovit în frunte, a căzut jos ameţit. Soldaţii au dat foc: 3 morţi şi 7 răniţi a fost urmarea salvei. Până la sosirea miliţiei însă mulţimea dase năvală asupra casei comunale, în care se baricadase prefectul şi subprefectul. Sub­prefectul Dumitru, spre a se refugia, a sărit afară pe o terastă din dos, dar­ observat de mulţime a fost luat la golnă. In fugă, fiind bolnav de inimă, a căzut deodată jos, mort. Altă versiune însă spune, că a căzut lovit de un prigonitor care-l ajunsese. Aceeaşi ferbere şi disposiţie de revoltă se observă de câteva zile la ţeranii din Du­­mitresci, Dănulesci, Chiojdeni, Dadulesci din aceeaşi plasă, apoi la cei din judeţul Prahova, Buzeu, Olt, unde pentru prevenirea tulbură­­rilor a trebuit să fie consignată gendarmerie. Ancheta a constatat, că ţeranii au fost instigaţi se se opună cu forţa la inactivarea legii. „Drapelul“ citază din „Renaşterea“, organul partidului naţional-liberal din R.­Sărat dovadă, că instigarea provine de la liberali, care „Epoca“ din 17 Oct. v. scrie la ultime informaţiuni următorele: „In Rîmnicu-Sărat nu mai e nici o în­doială, că tristele neorîndueli au fost provocate de agitaţiile smintite ale liberălilor locali. Ziarul „Renaşterea“, al advocaţilor libe­rali Vespasian I. Pella şi Tătăranu, a anunţat revolta încă o săptămână înainte ! “ Ori de unde ar fi provenit însă insti­garea, e regretabil şi dureros, că tocmai acum, când ţara are să ţină piept cu marile nea­junsuri financiare şi cu conflictul bulgar, se întâmplă revolte.* Impămentenirea Evreilor. O tele­gramă din Bucureşti, publicată în „Budapesti Hírlap“ din 31 Octobre spune, că guvernul a adresat prefecţilor un circulariu prin care provoca pe Evreii cari şi-au făcut obligamân­­tul militar, dar’ împământeniţi nu sunt încă, să petiţioneze pentru obţinerea drepturilor civice. Ştirea se confirmă de altcum şi prin comunicatele ziarelor din Bucuresci, întră cari cele naţionale critică aspru acest act al guvernului. E adecă vorba de circulariul mi­nistrului de interne Olănescu, prin care se permite Evreilor a se aşeza pe la sate şi a deschide cârcime, prăvălii, etc., fără a mai face pendenţă de la votul consiliilor comu­nale aşezarea lor. Tot în acest cirscutariu se cuprind şi cele comunicate de corespondentul lui „Bud. Hírlap“.* La facultatea de medicină din Iaşi a fost ales decan pentru anul şcolar curent profesorul Dr. L. Russ, care în senatul uni­versitar profesorul Dr. G. Bogdan. Revoltele ţerănesci şi atitudinea partidului liberal. In numărul de azi al „Apărării Naţionale“ cetim următoriul co­municat : „In urma tragicelor evenimente, des­făşurate cu ocazia răscolelor ţărăneşti în câte­va localităţi din ţară, şi în vederea că revoltele stîrnite din cauza taxei pe ţuică vor lua un caracter de extindere generală, comi­tetul executiv al partidului naţional-liberal a hotărît să ţină la club o consfătuire intimă, în care se va delibera asupra unei viitoare întruniri publice. Ni­ se mai afirmă de un fruntaş libera cum că dl Sturdza e hotărît să cară suvera­nului o audienţă, în care să-i expună situaţia ce se crează prin legile create de guvern. Fruntaşul ne mai declară că dacă gu­vernul va fi silit să-­şi decline, în acestă precară situaţie, puterea, liberalii vor refuza se i­ee frânele guvernului.“ * * Linia telefonică întră Bucureşti şi Sofia şi cablul subfluvian întră Giurgiu şi Rusciuc se va da folosinţei publice îndată ce sobrania va ratifica convenţia încheiată în acest obiect întră România şi Bulgaria. * Revistă esternă Mesagiul bulgar. Duminecă s’a făcut deschiderea sesiunii ordinare a sohraniei. Intră altele, mesagiul de tron, cetit de însuşi prin­cipele Ferdinand, zice următorele: Ordinea şi liniştea ce domneşte în întrâgă ţara do­vedeşte că cetăţenii Bulgariei ştiu ce pri­mejdie pute aduce asupra ţerii şi asupra na­ţiunii conturbarea ordinei şi nesupunerea faţă cu legile. Raporturile Bulgariei faţă cu su­zerana sa Turcia şi faţă cu Rusia, elibera­­­tarea sa, cum şi faţă cu celelalte mari­ puteri şi cu statele vecine sunt loiale şi amicale (?). Cu privire la conflictul dintre Bulgaria şi România mesagiul îşi esprimă speranţa, că înţelepciunea naţiunii bulgare şi atitudinea loială a guvernului va face, ca în curând să fie delăturate neînţelegerile. Accentuază bunăvoinţa Sultanului faţă cu Bulgaria, a cărei nouă dovadă e, că Sul­tanul a dispus guvernului său să încheie con­venţie comercială cu Bulgaria pe basa reci­procei sentinţe de vamă. La fine anunţă mai multe proiecte de lege. * Trasisvalul -- încorporat la An­glia. A trecut un an de când micul popor bur din republica africană Transvaal, în ali­anţă cu fraţii din republica Oranje, luptă luptă de eroi contra oştirilor engleze întru apărarea ţerişorei şi libertăţii sale. Aproape întreg decursul acestui răsboiu e sujet de epopee a eroicului popor, care more, dar’ nu-şi dă ţara şi libertatea Eroismul puţinilor a fost însă copleşit de puterea numerică a oştirilor duşmane şi trupele engleze pas de pas, cu jertfe de preste 40.000 de morţi şi imense jertfe ma­teriale, s'au introdus în posesia ţerei Burilor. Iar, zilele trecute, comandantul suprem, lord Roberts, al oştirilor engleze, şi guvernul en­glez a crezut sosit momentul pentru a pro­

Next