Telegraful Roman, 1905 (Anul 53, nr. 1-140)

1905-01-15 / nr. 5

ABONAMENTUL. Pentru Sibiui pe an 14 C., 6 Ioni 7 C., 8 Ioni 8 C. 50 0 p­­­antru menarohie pe an 16 C., 6 Ioni 8 C., 8 luni 4 C. Pentru «trem­istate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. Pentru­ abonamente şi inserţiuri a se adresa la AtalalStraţlHM tip»trauii arahlilioatuif Bibiiu, itrads NQtoelarilor 45 Corespondențele aunt a ce adresa la Radaotlaasa „Telegrafaiul Rsaria", strada Măcelarilor Nr. 34. Epistolele nefrancate se refus?. Articolii nepublicați nu se înapoia«!. INSERTlUNlLBi Pantra adat! 14 al., -- da don!­ari 14 fll., — da trai cr SC fll. rândul cu litere gamond Tot despre program. {■»Ibim­, 27 Ianuarie n. Am spus în numărul trecut care este rostul fie­cărui program politic, prin urmare care este rostul şi al pro­gramului nostru naţional: ajungerea, prin realizarea lui, la scopul urmărit. Un program politic, fie el ori­cât de radical, nu conține deci nici­odată ceva punibil, ceva condamnabil, pentru­­că voința de a schimba stările de lu­cruri din țară nu constitue faptă o­­prită de legile patriei. Punibil ar putea să fie numai modul cum se duce programul la realizare, care în privința aceasta nimeni nu ne poate face imputare, pentru­ că din ca­drele legii noi nu eșim. Lupta politică noi o ducem și o purtăm numai pe teren legal. Am spus în numărul trecut și aceea, că scopul urmărit de politica românescă este conservarea proprie, asi­gurarea esistinței naționale pe seama poporului român din patria aceasta, un drept pe care nu ni ’1 poate nega ni­meni, fie ori­cât de mărginit la minte și ori­cât de orbit de patima iubirei de rassă proprie. Dacă deci scopul nostru nu este altul, precum de cât acela de a ne stința și posibilitatea desvoltai. ^ terenele, urmeaz, de la sine, că în mo­mentul în care cei de la putere ne dau garanţele necesare spre acest sfîrşit, programul nostru naţional a devenit de prisos, şi n’are să mai ţină nimeni la el. Cei­ ce strigă în gură mare în con­tra programului naţional român, n’au deci de cât să-şi valoreze influenţa în direcţiunea aceasta, şi numai­de cât scapă de fantoma care îi nelinişteşte atât de mult. Pun însă pe teren foarte greşit domnii de la presa patriotică chestia, când afirmă, că funcţionarea partidu­lui naţional român pentru programul antipatriotic“ ar fi fost oprită la tim­pul său prin ordinaţiunile lui Hiero­­nymi. Acesta e un mare neadevăr. Programul naţional român na fost nici­odată, dificultat din partea guvernelor ţerii, nici chiar din partea celui mai şovinist guvern, cum singur se intitula, din partea guvernului Banffy. In zilele acestui guvern se con­vocase adecă conferenţa electorală a partidului naţional român la Sibiiu, dar’ a fost oprită. Nu numai presa ne­­magiară din patrie Intrega, ci şi presa nepreocupată din străinătate s’a re­voltat pentru acest act de volnicie, şi a atacat cu necruţare guvernul baronului Banffy, care, strîns cu uşa, s’a văz­ut necesitat a da atunci în chestia acesta următoriul comunicat oficios­. „Autorităţile magiare au oprit con­ferenţa din Sibiiu, nu din motivul, că scopul ei era luarea unei poziţii faţă de alegerile dietale din partea acelor alegători cari stau pe basa programu­lui lor naţional, ci simplu pentru aceea, pentru­ că convocătorii ei, contrar­u­ lui­­ din legea despre naţionalităţi, consi­derată ca lege fundamentală, au con­vocat pe alegătorii cari stau pe basa programului naţional nu fără deose­bire de confesiune şi naţionalitate, ci esclusiv numai pe membrii naţionali­tăţii române, şi chiar şi dintre aceştia, nu pe toţi, ci numai pe representanţii alegătorilor, astfel, că în modul acesta participarea directă a unei minorităţi de vederi contrare s’a făcut cu totul imposibilă. Că autorităţile, oprind con­ferenţa din Sibiiu, nu au pericptescat programul politic care se abate de la programul guvernului, se vede evident de acolo, că o conferență analogă a partidului poporal săsesc, care ifi are de basă un asemenea program, a fost conceas fără greutate, în momentul în care autorităţile au aflat, că con­ducătorii partidului au convocat alegă­torii fără deosebire de confesiune şi naţionalitate. E de mare datorită a executivei a veghia, ca unitatea sta­tului şi a naţiunei politice, c­­e îi for­­m­eza basa, să nu fie conturbată prin constituiri de partide după rassă şi con­fesiune, cu caracter esclusiv şi anti­constituţional. Ce s’ar alege din uni­tatea statului şi a naţiunei politice, dacă s’ar concede formarea de partide după rassă şi confesiune?...“ Iată deci act oficios, dat din par­tea guvernului ţerii, că programul na­ţional român nu a fost perhorescat, cum mei azi nu e perhorescat, prin urmare nici nu se poate cuprinde în el tradare de patrie, aşa cum vreau gazetarii de n­oft facă lumea Pentru alegătorii din cercul Cristian. Codul penal ungar dispune ur­­matoarele: §. 178. “ Acela, care împedecă pe vrun alegător, fie prin ameninţare, fie cu puterea, de la folosirea dreptului său li­ber de votare, s­au­ârie fie vina vătămării dreptului de alegere fi se pedepsefie pănă la 6 luni temniţă fi 200 fl. în bani! §. 185. Acela care dă alegăto­rului sau cu fiirea lui dă unui mem­bru al familiei lui, ceva bani ori alt lucru de preţ, cu scopul de a-l face să voteze pentru cutare, ori să se re­ţină de la alegere, ori măcar fâgăduefie ceva pentru acest scop, acela se pedep­sefie cu temniţă pănă la 6 luni fi irTM fl. în bani! §. 187. Acel slujbaş public, e prin o faptă ori făgăduinţă ce e în puterea oficiului său, se încărca sfătuiăscă pe vre­un alegă­tor­iu, ca voteze ori să nu voteze pentru ca, ori cutare candidat, ori ca să su­prăscă de la vot, — se pedepseşte temniţă pănă la 1 an! Am reprodus aceşti paragrafi­­ tru­ că avem cunoştinţă, că în comu Ludoş, Topârcea, Apoldul-mic, Apoi mare, Poiana, Rod, Poplaca, etc. comisariu de finanţe ameninţă pe d mari şi traficări cu perderea lict pentru caşul că votăză cu Rom. Paragrafii citaţi din lege însă e destulă garanţa şi nu va trebui meni să se lase înfricat, căci o ameninţă îşi vor lua pedeapsa, — licenţa, pentru validitatea drepturi­lor nici­când nu se poate detrage. După conferenţă. I. Conferenţa delegaţilor români de la 10 Ianuarie ni-a dat nouă celor de la „Telegraful Român“ deplină satis­facţie, când cu o majoritate sdrobitoare a decretat activitatea, respective parti­ciparea activă la alegerile dietale. De la întemeietoriul politicei ro­mâne, nemuritoriul Şaguna, fata nostru cu o consecvenţă rară şi cu nespusă bărbăţie a luptat necontenit pentru di­recţia inaugurată acum din nou, şi dacă nu era jelesia unor pigmei, ca să smulgă din mânile probate ale lui Şaguna con­ducerea politică, altcum am sta noi în toate direcţiunile. Multe din legile câte s’au croit şi făurit, nu ar fi avut ascu­ţişul veninos contra nostru, cum îl au de fapt mai ales cele de la 1873 în­­coace. Nu tot aşa de bine putem fi mul­­ţămiţi cu resultatul alegerilor — cel puţin nu putem fi mulţămiţi în cercu­rile în cari resultatul ne e cunoscut. — Că am suferit naufragiu şi în cercurile unde isbânda era sigură, causa suntem şi noi înşine, sunt în parte şi cele 9 con­d­use ale conferenţei de la 10 Ianuarie, cond­use, cari au dat în mâna adver­sarilor şi în mâna guvernanţilor puter­nice arme de a ne sdrobi în alegeri, năpăstui cu toată furia asupra u­n aliat bun a găsit guvernul şi opoziţia magiară unită şi în ţinuta ne­loială şi nedemnă a ziariului „Cazeta Transilvaniei“, care de­şi a încetat a avèa trecerea şi autoritatea ce s’ar cu­veni unui ziar vechiu caotidian, a bă­gat totuşi aiaurie Intre-Români, şi»38.A­sta a fost binevenită „foştilor pasivişti“, ca să publice, că la Sibiiu s’a ţinut iată aşa un „conventicul“ şi nu au fost toţi domnii pentru activitate. Ce deosebire întră dl Murăşan, — să nu­ se ierte asemănarea — şi ilu­strul domn Alexandru Mocsonyi. Dl Mocsonyi, — după­ ce a cunos­cut resultatul conferenţei — să fi zis: „Nu am fost pentru activitate, dar’ de­cretată odată prin for legal, suntem datori să sprijinim curentul şi să nu facem nici o pedecă, pentru­ ca se poate întră în parlament cât de mulţi fii ai nestcului nostru*.­­ Murăşan pururea nemulţămit şi ată deplin orient»!, de astădată s’a­­ din „Răvaşul“ şi s’a coborît de la înălţimea unde stătea odinioara „Ga­la rolul de specia cea mai urită ntrigantului politic. Ce şi-a fi zi­­domnul Murăşian ? I’am fost eu la conferenţă, nu am ţinu eu cel puţin un discurs fulmi­­de vr’o 3—4 ore, conferenţa iu ferenţă, e un conventicul şi con- 3 ei nu obligă pe semizei. Puţinii cetitori de pe ţara Oltului 31 s'au inspirat, şi nefiind pen- i obligător cond­usul conferenţei libitu, s’au ţinut orbeşte de Mik­i ., f..­ Sibiiu, lucru firesc, că s’a folosit de cea dintâi ocasiune, ca să declare, că pe toţi cei­ ce vor să între în alegeri cu acest program, are să ’i combată cu toate armele ce ’i stau la disposiţie. Şi dl Tisza s’a ţinut de cuvânt. A făcut imposibilă intrarea în parlament pentru un ciclu de 5 ani multor fruntaşi de ai noştri, întrebăm noi, era necesitate, ca să insistăm la pretenţii şi să le chindi­­sim cu trase nerealisabile în punctele programului nostru de muncă? Nu era de ajuns şi enunciatul so­lemn „că să susţine în mod provisor programul de la 1881, dar’ se constată necesitatea revisuirii aceluia“ un lucru destul de cuminte? Ni­ se va obiecţiona, bine, de ce nu aţi luat posiţie, de ce nu aţi adus oamenii la resene politice, ca să nu pună în program lucruri pe cari o parte din cei presenţi din o singură cetire nu le pot înţelege, care de altă parte, pentru­ că se ştia a­nume că unele din pretenţiile naţionale sunt utopii, pentru acum nerealizabile? Ei! nu s'a făcut, şi nu se putea face căci vorba era să se ajungă la înţeles, cu două lucruri: principalul, ca să se decreteze activitatea, şi în fine să se dee absolutoriu comitetului vechiu, ca deputaţii aleşi, în calitate de membri ai partidului să potă lua frânele con­ducerii partidului, în virtutea imunităţii ce o au, ne mai având ei tarnă de or­donanţele lui Hieronymi. S’au făcut în comisiune conce­siuni reciproce — tinerii s’au supus bătrânilor — în punctul susţinerii pro­gramului din 1881, şi bătrânii s’au su­­pus^tinerîîm^11 punctul procedurei şi tacticei şi s’au îmulţâmit cu enunciatul revisiunei. _ ..^ îndată ce s’ar fi abdCusV'chestii principiale, chestii de program nou, chestii de drept public, se puteau naşte diverginţe cari să facă imposibilă rea­lisarea celor mai de căpetenie dorinţe, intrarea în activitate şi punerea parti­dului în alte mâni. Iată de ce s’a încunjurat ori­ce conflict şi ori­ce discusiune, în plenul conferenţei. Acestea s’au petrecut pănă aci în conferenţă. De aici încolo are să se înceapă adevărata activitate, activitatea comite­tului, respective a deputaţilor aleşi, de a revizui programul şi de a -l face accesibil, ca sub stindardul aceluia să poata lupta ori­ce român, adevărat şi cu minte; a face apoi, ca alegerile viitoare să nu ne afle nepregătiţi şi ne­orientaţi. Pregătirile se fac paralel cu li­stele alegătorilor, basa operaţiunilor noastre viitoare, cu disciplinarea parti­dului şi eliminarea din sinul nostru a ele­mentelor corupte şi putrede. Ce a stri­cat o generaţie întregă, nu se poate îndrepta în două săptămâni, cei­ ce s’au dedat la grăunţe, nu -i poţi pune la post de cât cu aspră osândă şi ju­decată. Cu aceştia isprăveşte poporul, şi nu multă bătae de cap ne face, ca să-i aducem la reson. In punctul statoririi programului pare­ că sunt oamenii mai îndărătnici, şi a­nume punctul 1 din programul Vom lăsa pe dl Murăşan să mărgă­ile pe cari numai mintea lui le poate pe — şi vom reveni la cestiunea ipală care a lăsat pe câmpul de­­ răniţi pe cei mai buni fii ai mlui nostru, îndată ce a luat ştire premierul a despre cond­usele enunciate la

Next