Telegraful Roman, 1909 (Anul 57, nr. 1-142)

1909-11-26 / nr. 128

Nr. 128 ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 3 C. 50 fii. Pentru monarhie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Si­bi­u, Joi 26 Noemvrie (9 Decemvrie) 1909. Anul LVII T 7IU­ TDL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Abonamentele și inserținnile să se adreseze Administrației tipografiei arhid., Sibiiu, str. măcelarilor 45. Corespondențele să se adreseze Redacției „Telegrafului Român“, str. măcelarilor Nr. 45. Epistole nefrancate se refuză. Articoli nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: I Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — de trei ori 30 fii. rândul cu litere garmond. Alegerea dela Caransebeș. Sibiiu, 8 Decemvrie n. Sâmbătă, în ziua Intrării în bi­serică, s’a făcut în Caransebeș a treia alegere de episcop, cu resul­­tatul următor: P. C. Sa, protosin­­celul Dr. Miron E. Cristea din Si­biiu, a primit 31 voturi, iar P. C. Sa, Dr. Iosif I. Olariu, directorul insti­tutului teologic pedagogic din Ca­ransebeș, 24 voturi. S’au dat apoi trei bile albe, un deputat sinodal a lipsit de la ședință, iar candidatul Dr. Olariu nu a votat. Mandatarul mitropolitan, P. C. La părintele Arhimandrit Filaret Musta, a proclamat deci ales Epi­scop al Caransebeșului, cu majori­tate absolută de voturi, pe părintele protosincel Dr. Miron E. Cristea, ase­sor consistorial în Sibiiu. Regretăm mult, că nu ni s’a împlinit nici de astădată dorința, de a putea înregistra o alegere una­nimă, făcută cu cooperarea tuturor deputaților, întruniți în sinodul e­­parhial electoral din Caransebeș. Dar ne gândim la împrejurarea, că­­ oamenii vor fi luat poate din vreme angajamente față de unul ori altul dintre candidați, și cuvântul dat îi va fi obligat, să nu se despartă de el, să nu se unească deci, așa cum ar fi dorit întreaga opiniune publică românească, asupra unui singur can­didat, ci partidele să-și măsure de nou puterile, lăsând ca voturile date să decidă, pe a cărui parte e majori­tatea. Și astfel, cu toate că ne-ar fi bucurat foarte mult un vot una­nim al sinodului electoral din Ca­ransebeș, pentru că în el am fi văzut cea mai neînșălătoare garanță, că lucrurile se vor îndrepta spre bine în dieceza Caransebeșului, — pacea și liniștea se va sălășlui de nou în­tre credincioșii noștri din aceasta văduvită dieceză, — trebue să pri­mim de bun și să respectăm votul sinodului electoral și așa cum a fost dat. In temeiul legii fundamentale a bisericii noastre dreptmăritoare avem să considerăm deci pe nou alesul, părintele protosincel Dr. Mi­ron E. Cristea, de alesul întregei dieceze a Caransebeșului, și așa do­rim să fie considerat P. C. Sa­și din partea tuturor celor ce vor fi păstoriți de dânsul, în cazul când alegerea va obținea confirmarea preaînaltă. Luptele electorale se poartă numai pănă la săvârșirea actului de alegere, deci după enunțarea resul­­tatului eșit din aceste lupte, fie ele ori­cât de animate și înverșunate, au să încete toate neînțelegerile, toate dușmăniile, patimile omenești au să fie înfrânate, și toți cei ce doresc binele și înaintarea bisericii noastre au să se grupeze cu încre­dere în jurul nou alesului lor păs­tor sufletesc, onorându-i cu toată dragostea și cu toată încrederea lor, pentru că să-i ușureze sarcina grea ce o va lua asupra sa. Dragostea și încrederea aceasta din partea tuturor celor ce vor fi păstoriți de nou alesul, noi o ce­rem din toată inima, știind că pă­rintele protosincel Dr. M. E. Cristea o merită. O cerem cu atât mai vârtos, că P. C. La­ne este cunoscut ca un om cu o cultură superioară, simpatic la înfățișare, cu darul de a atrage, nu a înstrăina, ca om foarte mun­citor, înzestrat cu mult zel cu mult simț de datorință, și totu­și dată și cu vaste cunoștințe practice pe toate terenele vieții noastre pu­blice, adunate aici la centru, sub doi înțelepți mitropoliți, cel actual, și fericitul Miron Romanul. Ne oferă deci garanță destulă, că în noul și înaltul post, dacă îi va fi dat să și-l poată ocupa, va desvolta ace­eași activitate rodnică și fericitoare pentru biserică, patrie și neam, pe care știm și am văzut că a desvoltat-o pănă acum în arhidieceza. Să fie deci alegerea sa de e­­piscop al Caransebeșului într’un ceas bun! Criza. Dorința guvernului de a fi dispensat dela conducerea afacerilor țării nu a fost împlinită. Maiestatea Sa dorește, ca guvernul să rămână la post și să descurce singur situația. Se crede, că guvernul va face încercarea, să ceară îndemnisare de la dietă, dar nu o va primi, în care cas­ă. Sa va trebui să numească alt guvern. Se vor­bește mult de contele Khuen Héderváry, ca viitor ministru-president. Dr. Miron E. Cristea episcop al diecezei Caransebeșului. — Raport special. — Caransebeș, 21 Noemvrie v. Iată noutatea sensațională. Mult cer­cată dieceză a Caransebeșului — după o văduvie de 15 luni și după două anulări de alegeri episcopești — își are azi pe mult doritul ei mire I P. C. La protosincelul Dr. Miron E. Cristea, a fost ales astăzi, la săr­bătoarea Intrării în biserică, de episcop al Caransebeșului, cu 31 voturi, față de 24 voturi date protosincelului Dr. Ios. Olariu. Trei bile s’au dat albe. Dr. Olariu n’a votat. Un deputat a lipsit: Novacu,’din Bozovici. Bucuria e în prevalență. Mâhnirea e rezervată. Nădejdile diferite, ba uneori în­doielnice. Ori­cum va fi, s’a săvârșit și a treia alegere de episcop! Dar s’a săvârșit într’un mod demn de prestigiul bisericei și reputația neamului­ învingători și în­vinși, toți doresc astăzi mult ahtiata pace în dieceza Caransebeșului. In timpurile a­­cestea de grea încercare chiar și bucuria trebue să ne fie rezervată, căci tainele vii­­toriului ne sunt încă ascunse. De la ver­dictul factorilor competenți atârnă isbânda sinodului electoral de azi, încă în prefără zilei de alegere s’a observat printre deputații alegători o ner­­vositate febrilă. Ambe partidele provo­ceau învingere,­­ sub anumite condițiuni. Condițiile s’au realizat numai în parte. Pa­triotismul local al bănățenilor a mai slă­bit, și astfel s’a înjghimbat majoritatea de mai sus. Rotul alegerii a decurs după cum urmează: Vineri seara la orele 7 s’a celebrat în biserica catedrală denia obicinuită, după tipicul sărbătoarei Rusaliilor. Utrenia a celebrat-o protopresbiterul Andrei Ghidiu, asistat de parohii locali Ioan Stoian și Gh. Duru. Deputații lipsesc aproape toți de la serviciu. Ei se­­ consultă, ori se capa­­citează. Sâmbătă la oarele 9 și jum. se cele­­brează apoi sfânta liturghie, la care pon­­tifică I. P. C. S. arhimandritul Filaret Musta, asistat de protosinoelii Dr. Ios. Bădescu și Dr. Ios. Olariu, și de protopresbiterii A. Ghidiu și Tr. Oprea. Cântările liturgice le-a executat corul teologilor și pedagogilor, sub conducerea profesorulu­i«­în gvenn. După rugăciunea de îngenunchiare pentru chiemarea Duhului sfânt se celebrează pa­rastasul pentru odihna sufletelor, nemuri­­toriului arhipăstor Andrei, episcopilor Ioan și Nicolae, și al mecenatului Emanuil. Se apropie acum actul de alegere. Se face o mică pauză. Membrii sinodului aleg o deputațiune în persoanele domnilor: Mihail Popovici și Dr. Gheorghe Popoviciu, protopresbiteri, Escelența Sa mareșalul pampestru în retr. Nicu Gena, consilierul aulic Constantin Burdea, baronul Buca de Cadâr și ilustritatea Sa Gheorghe Sterb — pentru a învita pe mandatarul metropo­litan, I. P. C. S. arhimandritul Musta să deschidă ședința sinodului electoral. Arhimandritul Fil. Musta ocupă locul presidial între aplause. Dă cetire unei pă­trunzătoare vorbiri de deschidere, de un efect admirabil. Ne spune cu regret, că acesta e primul caz în viața constituțio­nală a bisericei noastre, că scaunul epis­cop eso de 15 iuni e în văduvie, și că pănă acum s’au anulat două alegeri de episcop. In interesul­ bisericii trebue să se stabi­lească responsabilitățile pentru cazurile a­­cestea. De astădată însă să primim cu o­­magială supunere resoluțiunea preaînaltă, prin care nici alegerea din 29 Iunie o, nu a fost aprobată, și să procedem de nou la a treia alegere de episcop. »Mâhnit în su­flet ași putea să ating unele corzi, cari ar suna neplăcut la unele urechi. Aceasta nu o fac. Constat numai, că pare să ne aflăm iarăși înaintea erei din anii 48“. Cu acea­sta declară ședința de deschisă. Vorbirea mandatarului e primită cu vie însuflețire și energice aplause. Se proclamă de notari următorii de­putați: Traian Oprea și Avram Corcea, (din cler) și Dr. G. Gârda, G. Breban, C. Cornean și Oct. Proștean (mireni). Urmează cetirea actelor. Notarul G. Breban cetește actul, prin care Escelanța Sa I. P. S. Domn Arhiepiscop și Mitro­polit Ioan Mețianu notifică Consistoriului, că Maiestatea Sa nu s’a îndurat a întări alegerea din 29 Iunie 6. Cetește actul în care Escelența Sa aproabă terminul de 21 Noemvrie pentru săvârșirea actului de alegere, ficsat de Consistoriu, și numește mandatar al seu pe arhimandritul Filaret Musta. Notarul G. Gârda cetește lista depu­taților, din care rezultă, că sunt prezenți 59 deputați. Deputatul Iuliu Novac și-a cerut concediu prin o telegramă. Ca bărbați de încredere la scrutiniu se aleg deputații Mihail Popovici, proto-­­ presbiter și Escelența Sa, mareșalul cam­­pestru în retr. Nic. Cena. Se face apelul nominal și deputații sinodali procedează la votare. Se dau cu totul 58 de voturi. Protosinoelul Dr. Ios. Olariu nu votează. Prezidiul enunță, că majoritatea ab­solută o formează 30 voturi. Prima bilă e pentru Dr. Olariu: în­suflețire și o mică consternare. Pănă la numărul 10 voturile merg paralel, de aci încolo Dr. Olariu e în majoritate, pănă la votul al 18. Acum se urcă voturile Drului Cristea. Protosincelul Dr. Miron Cristea la primirea bilei 30 e sigur de isbândă. Protosincelul Dr. Ios. Olariu primește 24 voturi. Trei bile albe. Presidiul enunță, că P. C. Sa. Dr. M. Cristea, protosincelul, e ales episcop al diecezei Caransebeșului. Mulțumește mem­brilor sinodali pentru impunătoarea lor ținută, dorindu-le multă fericire. Deputatul Dr. G. Dobrin în cuvinte alese constată, că ceea ce azi s’a făcut, spre binele bisericii și al neamului s’a făcut, purcezând toate din curată inimă, iubire de lumină și neclintită alipire cătră a­­șezămintele bisericești. In urmă mulță­mește presidiului pentru înțeleaptă con­­ducere a actului de alegere, și lumea pă­răsește emoționată biserica, dorind, ca în curând să o umple iarăși, cu ooasiunea instalării noului episcop al Caransebeșu­lui, Dr. Miron Cristea. George Joandrea. Protosincenul Dr. Miron E. Cristea. — Date biografice. — Dr. Miron Elie Cristea s-a născut la 18 iuliu 1868, din părinți țărani fruntași, în viață încă, în Toplița­ română, o comună mare din Ardeal, aproape de isvorul Mu­­rășului. Și-a început studiile în școala din satul nașterii, le-a continuat în liceul săsesc de la Bistrița și în cel românesc de la Năsăud, unde la 1887 a trecut baca­laureatul cu succes eminent. La 1890 ter­minând studiile teologice în seminarul „Andreian” din Sibiiu a luat cu acelaș succes licența în teologie, de la comisiu­­nea arhiepiscopiei Ardealului. In 1890—91 a funcționat la școala primară de la Orăștie ca dascăl simplu, în­credințat fiind de consistorul arhidiecesan de la Sibiiu și cu conducerea aceleia în calitate de director. Poporul și fruntașii din Orăștie și jur își reamintesc și azi cu plăcere de timpul petrecerii sale în acel centru ro­mânesc, fiind dl Cristea un muncitor con­­știențios, care lua parte activă la toate mișcările ce țintesc spre înaintarea bise­ricii și a credincioșilor ei. In toamna a­­nului 1891, la stăruința vestitului profe­sor și pedagog Ioan Popescu de la semina­rul „Andreian” din Sibiiu, l-a trimis Ar­hiepiscopul și Mitropolitul Miron Românul la universitatea din Budapesta spre a-și completa cunoștințele și a-și lărgi orizon­tul vederilor, cari de la început tradau o judecată clară și desinteresată In curs de 4 ani a făcut în Buda­pesta studii din literatura germană, ma­ghiară și română, din psihologie și peda­gogie, precum și din științele naturale. La îndemnul său și sub conducerea sa a serbat tinerimea academică română la 1893 în stil mai mare și ca semn de recunoștință jubileul profesurei de 30 ani a profesorului de limba și literatura ro­mână de la universitatea din Budapesta Alesandru Roman. In Maiu 1895 a obținut titlul de doc­tor în litere la universitatea de la Buda­pesta, presentând ca lucrare în scris o broșură de 5 coaie tipar, despre „Viața și scrierile lui Eminescu“ „Eminescu élete és műves“, care în partea I, cuprindea pănă la lucrarea dlui Dr. Ioan Scurtu cea mai completă biografie a lui Eminescu, iar în partea a II-a a arătat înrâurirea litera­turii germane asupra scrierilor lui Emi­nescu. îndată după absolvirea studiilor i-a încredințat fericitul Arhiepiscop și Mitro­polit Miron Romanul, la 1 Iuliu 1895 oficiul greu și important de secretar al consis­­torului arhidiecezan. După abia 7 luni de provisoriat a fost ales și întărit defi­nitiv în acest oficiu, pe care l-a prevăzut pănă în 30 Iuniu 1902, dovedind zel, pri­cepere și conștiențiositate în toate aface­rile ce i s’au încredințat. Pe lângă agendele secretariale a avut totdeauna și referad la mai multor afaceri, atât bisericești, cât și financiare, contri­buind în măsură însemnată la înaintarea pe toate terenele a neamului său. Indeoesebi merită amintire faptul, că lui i s’a încredințat și resolvarea grelei regulări a dotațiunilor parohiale și a statoririi sumelor, cu cari vistieria țării ave a întregi venitele preoțimii pastorale. Spre a isprăvi în mod mai espeditiv această uriașă lucrare, în urma înțelegerii dintre actualul Mitropolit al nostru Ioan­ Mețianu și ministrul Dr. Iuliu Wlassics, a fost trimis la Budapesta și acolo în sec­­țiunea a II-a a ministerului cultelor a stat mai bine, de 7 luni, muncind zi și noapte,, atât acolo, cât și reîntors acasă, pănă la definitiva regulare a competințelor paro­hiale din cele aproape 1000 parohii ale­­arhidiecezei ortodoxe române din Tran­silvania. Aprofundând art. de lege XIV, din 1898, instrucțiunile ministeriale date întru esecutarea lui, și mai ales modul de a­­plicare a lor față de celelalte confesiuni din­ țară, dl Dr. Cristea a știut da clerului

Next