Telegraful Roman, 1910 (Anul 58, nr. 1-141)

1910-07-24 / nr. 78

Anul LV 111. Sibiiu, Sâmbătă 24 Iulie (6 August) 1910. Nr. 1S. TELEGRAFUL ROMÂ Apare Marița, Joia și Sâmbăta ABONAMENTUL: itru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 3 C. 50 filitru monarhie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Abonamentele și inserțiunile Să se adreseze Administrației tipografiei arhid. Sibiiu, str. măcelarilor 45. INSERȚIUNILE: Corespondențele să se adreseze Redacției „Telegrafului Român“, str. măcelarilor Nr. 45. Epistole nefrancate se refuză. Articoli nepublicați nu se înapoiază. Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — de trei ori iă rândul cu litere garmond. Nr. 296 Metr. CONCURS. Pentru conferirea a 2 stipendii a câte 1000 coroane din Fundațiua „Trandafir“ se publică concurs Ană în 13/26 August 1910. După dispozițiile testamentare aceste stipendii pot concura fieri români greco-orientali din tot îprinsul metropoliei noastre, cari a obținut calcul eminent în școale medii, și cercetează sau voese continua studiul la oarecare uni Brsitate sau altă școală superioară. Cererile de concurs sunt a se astrua cu estras de botez, pe care 1 fie introdus certificatul oficiului arohial competent, că respectivul de prezent aparține bisericii ortodoxe române, atestat de pauperate și testimoniu școlastic de pe anul recut, apoi a se adresa consistorului metropolitan ortodox român în sibiiu. Sibiiu, 19 Iuliu (1 Agust) 1910. Consistorul metropolitan. Nr. 8070 Șoc. CONCURS. Din fondurile arhidiecezane în înea anului școlar 1909/1910 au venit vacanta următoarele stipendii câte de 100 coroane, și anume câte unul din fundațiunea: Peroviciu, Cologa și Francisc losif, pentru conteri cărora se publică concurs cu teri ' 30 zile dela prima publică „Telegraful Român“. Jei concurs dimpreună cu nm documente toate în ori; nai // ca> I botez, bi te? iu școlar, .u de naupertate sunt ae înainta te J:"at la coi die î Cererile Intrate după espir tex în țin concurs nu se pot lua inș sen. școliu, storu biblii wo ndui’v..’. » la Datelor bănățene III. desfâșurate se evidenții lămurit, că „poporul ia fără să aibă altă șcea de cetire și cântare, și că învățământul se făcea in chipul cel mai primitiv. Dar iată suflarea cea nouă, ce se resimte în țările apusului, străbate și în straturile poporului frânt și umilit. Ceata de oameni fără duh prinde viață nouă, sufletul mort învie. Pe lângă voia înaltei împărătese se validitează din ce în ce mai mult sfaturile cuminți ale fiului Iosif, care este cel mai înțelept, bun și mai mare suflet din șirul domnitorilor, cari au suit vreodată treptele tronului habsburgic. Ferit de orice fel de șovinism, uman în cel mai sfânt înțeles al cuvântului, el dovedește prin faptele sale, cea mai multă tragere de inimă pentru toți supușii Habsburgilor. Auzind de silințele înțelepte și mântuitoare de suflete ale preotului Felbiger din Sagan, cere ca luminătorul acela mare să se scoată din cercul și viața îngustă de la sate și să se aducă la Viena, unde va avea un cerc mai larg de activitate. Cere mai departe, ca toate limbile să se împărtășască de binefacerile învățăturii, să nu se mai lase numai în grija lor proprie, ci să se îndemne, să se constrângă a se apropia de lumină, ca să nu mai semene cu umbrele acelea, de care ne vorbește Platon. Instituțiunile de lumină ale popoarelor sunt doar zidurile de meterez ale tronului! Tot Iosif sfătuește cercurile dirigătoare să reguleze plata dascălilor, cari în schimb au să-și câștige pregătiri mai bune și mai serioase, să nu mai fie sentinelele acestea ale culturii nevoite a întră în șirul slugilor de rând. Aici are în vedere mai ales neamurile din sudul Ungariei, unde învățătorul e silit să săvârșască, ca și o slugă, serviciu de rând fețelor bisericești. In unele părți, Românii încep să înțeleagă binefacerile ce se revarsă prin școală asupra oamenilor, mai ales prin școalele bine organizate ale catolicilor, și prind a-și trimite copiii la altarele acestea. Dorința de carte, de lumină se ivește și la poporul acesta și devine de aici înainte tot mai puternică, iar Maria Terezia prevenind acestei dorințe îmbucurătoare orânduește, ca copiii neuniților să se primească pretutindenea, fără nici o piedeca, în școalele catolice. Cu privire la religiune poruncește, ca neuniții să se instrueze deosebit de catolici, în limba lor maternă, și în principiile de credință ale bisericei lor. La îndemnul bunului Iosif se aduce ceva mai târziu, hotărârea, ca fiecare parohie neunită să se provoace a se îngriji susținerea unei școli și a unui vățător propriu. Hotărârea acease poate privi ca un fel de oroare față cu șovinismul confesioi magnatului Majlath, care sfătuise cercurile stăpânitoare a nume de cultura poporului iliric; acestora, zicea Majlath, se i tolera, deoarece ele sunt pur ' de unității statului și hegemoniei religiei catolice. Ilirii se deosebesc doar de celelalte neamuri ale statului atât prin limba, cât și prin credință; prin școli îngrijite s’ar mări numai deosebirea aceasta. Dacă ei se vor lăsa în întunerec, se vor catoliciza mai ușor și mai îndegrabă.*) Tot la îndemnul lui Iosif se înjgheabă în Viena o nouă corporațiune menită să se îngrijască de organizația școalelor neunite, de o tipografie și de manualele de lipsă. Nu se știe cu pozitivitate de face parte din corporația aceasta și Românul Danilă *) Jedoch denen Schullen die allerhöchste Protection durch ausdrückliche Merkmahle weiter, als überhaupt der Inhalt der Privilegien gehet, zu ertheilen, ist sehr bedenklich: Müssen dadurch, wie bereits gesaget worden, der Hang der Nation zu seiner Sprache und Religion bekräfftigt, und die Entfernung der Gemüther sowohl von den übrigen Theilen des Staats, als von römischer Kirche noch mehr verbreitet vürde...“ Fináczy. Lazarini, care pe vremea aceasta scoate de sub teascurile tipografiei în limba românească un manual pentru școalele elementare. Cartea excepționează manualul acesta, ca fiind scris împotriva poruncii împărătești, cu litere cirilice. Dar nici porunca, de a nu mai tipări nici un manual cu litere cirilice, n’avu viață lungă, deoarece deja prin anii 1785 însăși tipografia regnicoloră din Viena scoate manuale cu litere ciritice, precum e de pildă: Manuducere cătră Aritmetica lui Șincai. In anul 1776 apare Patentul împărătesc, chemat să înmulțească numărul școalelor ridicate în vremea din urmă. Școli românești existau deja în următorele comune: Becicherecul-mare, Brebul, Chinez, Căprioara, Fizeș, Ghilad, Jebel, Lugoș, Mehadia, Moldova, Murani, Oravița, Petroman, Petrovaselo, Șosea, Sculia, Sgribești, Zorlențul-mare. Patentul împărătesc pretinde în mod hotărât, ca fiecare parohie neunită sași aibe școala sa proprie, să se repare zidirile existente, dar necorăspumzătoare, în termin de 3 luni de zile. In comune în cari nu sunt școale, să se zidească în mijlocul comunei. Satele sărace, unde locuesc Românii, oamenii aceia cari, în legea apostolului român Lazar muncesc și asudă „din revărsatul zorilor dimineții până târziu în noapte, până la șoaptele lunii, purtând greutățile zădufului zilei, ca să scoată pâne din pământ și vin“ pentru domnii cei mari. Românii aceștia săraci să primească lemnele de lipsă pentru clădire din pădurile erariale, dacă se vor obliga că vor ridica școală în termin de un an. Sala de învățământ să se prevadă cu uneltele și revizitele necesare. învățători pot fi numai astfel de indivizi, cari au prestat un esamen în fața directorului regnicolar. Fiecare dascăl va primi cuartir în natură, 2 jugăre de pământ și după 60 de familii 30 fii, după 100 de familii 40 fii., iar de aici în sus 60 fii. La caz că nu se vor afla destui dascăli neuniți în patrie, se pot angaja excepțional și dascăli munteni ori moldoveni (lucru ce se practica pe vremea aceea) și dacă nici de aceștia nu se află, se vor alege dascăli catolici, dar la nici un caz protestanți, învățământul să se facă în limba națională. Elevii să învețe bine religia, scrisul, cetitul, apoi computul și ceva economic. Acel învățător însă, care pe lângă obiectele amintite va instrua copiii și în limba germană, e vrednic de laudă și răsplată cuvenită. . Patentul împărătesc mai dispune, ca fiecare preot însoțit de primar să viziteze școala în fiecare lună, protopopul în fiecare pătrar de an, iar episcopul ori esmisul acestuia cel puțin odată în an. Cu prilejul acesta episcopul ori trimisul său va cinsti pe elevii cei harnici și cu moravuri bune, spre care scop primește 1500 fl. din vistieria statului. Prin patentul prealuminatului și preabunului Iosif, căci patentul nu e productul altuia, se clădesc temeiurile școalei românești independente cu caracter pronunțat rănesc, care însă se desăvârșește a în jumătatea a doua a secoluluimător prin acțiunile fericite ale lui mai mare păzitor al sufleti românesc, prin munca uriașă a Șaguna. Nicolae Păuna fi altpreasfințitul nost Părinte Arhiepiscop și mtropolit loan Meianu cu totul lui Dzeu s’a reîntors în piercurea trecută din călătoria de la Budapesta. Precum sun informați, Inaltpreasfinția Sa a <derat cu dl ministru-prezident Ki Héderváry timp mai îndelungat pra chestiunii de împăcare cu Români și Maghiari. I. P. S. i-a indicat părerile sale cu pri la resolvirea acestei chestiuni mulțămirea tuturor, prin creare nor relațiuni armonice între ac două popoare, avizate la sprijin ciproc. Părerile Esc. Sale se prind în mai multe puncte, î cari la locul prim: garantarea voltării libere a poporului nostru iceastă patrie în toate direcțiunile, alte păreri au fost presentate dl ministru-prezident și în scris, odată și-a exprimat I. P. S. Sa vingerea, că împăcarea atât de s dorită din toate părțile s’ar mai ușor realisa, dacă s’ar deră multele plângeri, nemulțămit vexațiuni ale poporului prevede unele organe administrative și rare. Dl ministru-prezident a apr mult vederile I. P. S. Sale, preând a se ocupa cu studiarea alăturarea gravaminelor. A doi I. P. S. Sal’a prezentat și 1 ministru de culte și instrucțiuni lilică, contele Ioan Zichy, rugâi și pe dânsul pentru delăturarea multor gravamine, cari provoace mai mare durere și nemulțămi popor, și cari împedecă mult d împăcare dintre români și mag Dlui ministru de culte i-s’a fi un memoriu. Și dl ministru de a făcut I. P. S. Sale asemenea misiuni ca și dl ministru-prezi cari promisiuni însă numai cc incetul se vor realiza. Probab aceste tratative se vor conțin toamnă. Dar, Pe seama inundaților dmitatul Siloo Dobâca Maiestatea Snarhul nostru a dăruit zece mii de pcientările. Conform ordin ministeriale, asenzările pentru anul se vor începe în 8 August. Camera deputaților din Budi în sfârșit, va lua vacanță mânera la ședințele din urmă a votat cones comercială cu România, proiectul despre recensământ, opreliștea de pi jndicatura consulară și împrumutul de 560 de milioane. Casa magnațiinui ședință ieri, Joi în 4 Aug., au ordinea zilei desbatere asupra prei de legi trecute prin camera de pn d) Toate datele sunt luate din Dr. Ernő: A magyarországi közoktatás történe Terézia korában II.