Telegraful Roman, 1913 (Anul 61, nr. 1-135)
1913-01-15 / nr. 5
" Anul LXI. ABONAMENTUL Ic Petru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 3 C. 50 ■•Pentru monarhie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. I Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 fii. c. Sibiiu, Marți 15/28 Ianuarie 1913. AFULRO Apare Mariia, Joia și Sâmbăta. Abonamentele și inserțiunile să se adreseze Administrației tipografiei arhid., Sibiiu, str. Măcelarilor 45. Corespondențele să se adreseze Redacției „Telegrafului Român“, str. Măcelarilor Nr. 45. Scrisori nefrancate se refuză. Articoli nepublicați nu se înapoiază. Al. A. INSERȚIUNILE: Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — de trei ori 30 fii rândul cu litere garmond. y Situația s’a agravat. Sihiiia, 27 ianuarie n. Imbucurătoarea veste despre apropiata încheere a păcii între Turcia și statele aliate balcanice, de la care se aștepta și ameliorarea situației financiare, atât de apăsătoare astăzi pentru toate statele și toate popoarele Europei, a fost înlocuită în curând cu o veste foarte îngrijitoare, contrară celei dintâi. Hotărârea adusă din partea marelui sobor turcesc, ca guvernul din Constantinopol să accepteze sfaturile cuprinse în nota colectivă a puterilor mari europene și se cedeze Bulgariei Adrianopolul, iar chestia insulelor să o lase în grija puterilor mari europene, ca ele să o rezolveze după drept și dreptate, nu a primit adecă aprobarea poporațiunei din Constantinopol, și mai ales a miliției, și astfel Joi d.amenzi, pe vremea când miniștrii erau întruniți în consiliu, în scopul redactării răspunsului pe care avea guvernul turcesc să-l dea la nota colectivă a marilor puteri europene, vreo 300 de nemulțumiți din clasa mai aleasă a poporațiunii din Constantinopol, civili și militari, au întrat în curtea sublimei porți, demonstrând în contra hotărârii aduse din partea marelui sfat turcesc și în contra guvernului, aflător pe calea de a executa această hotărâre, și pretinzând cu toată energia, ca guvernul, care e pe calea de a tracta interesele turcești, să se retragă și să facă foc altuia. Câțiva mai energici, din mulțimea care acum creștea mereu, au întrat cu forța în sala în care era întrunit consiliul de miniștri, unde s-au descărcat și câteva focuri de revolver și a fost omorât ministrul de răsboiu Nazim pașa, și au cerut retragerea guvernului. Mișcarea, pusă la cale de Turcii tineri, cari nu tocmai de mult au fost alungați de la putere, a luat apoi și afară proporțiuni tot mai mari și mai amenințătoare astfel, că guvernul s’a văzut necesitat să-și înainteze numai decât demisia, pe care sultanul a primit-o, și a încredințat pe Mahmud Șefket pașa cu formarea noului cabinet, numind totodată în mod interimar ministru de interne pe Zalaat bey și ministru de răsboiu pe Izzed pașa. Sufletul mișcării a fost colonelul Enver bey, eroul din Tripolitania, pe care sultanul l-a primit în audiență lungă de peste o oră, imediat după schimbarea guvernului, numindu-l la urmă șef al statului major. Mulțimea a stat în ploaie, de la orele 4 d. a. pănă seara la 8 și jumătate, și numai atunci s’a liniștit, când Mahmud Șefket pașa s’a presentat în fața ei și din balcon i-a cetit decretul sultanului, prin care îl numește mare vizir și-l încredințează cu formarea noului cabinet. Mulțimea la aclamat, și pe el și pe sultanul, și între strigăte de „trăiască râsboiul“ a început a se resfira în deplină ordine. Noul ministeriu a fost compus încă în sara aceea. Din el face parte, ca ministru de lucrări publice, și senatorul Bavaria, Român macedonean. S’a făcut deci în Constantinopol o schimbare de sistem, o schimbare de direcție politică, și încă în favorul răsboiului, nu al păcii. A ieșit deasupra, ca învingătoare, părerea și dorința acelor Turci, cari zic, că decât o pace rușinoasă, cu perderea Adrianopolului, pe care Bulgarii nici nu l-au cucerit încă, și care și acuma e turcesc, mai bine o moarte eroică, pe câmpul de luptă, apărându și fiecare din ei legea și moșia. Și de părerea aceasta e întreaga misiție turcească, de la Ceatalgea și de la Adrianopol, care prin comandanții ei a trimis vorbă de mai multe ori la Constantinopol, că dacă se leagă pacea sub condițiile dictate de Bulgari și de puterile mari europene, trupele turcești vor da întâi foc Adrianopolului, prefăcându-l în cenușă, apoi vor întră toate în Constantinopol pentru a-și răsbuna fără cruțare asupra celor ce au tradat interesele turcești. A ajuns astfel, sub presiunea opiniunei publice, la conducere în Turcia un guvern, care nu vrea pacea sub condițiile cunoscute, și care, ținând cont de sentimentele opiniunei publice din țară,—pentru el mai mare putere decât puterile mari europene, — și de disposiția sufletească a soldaților, va trebui se continue răsboiul în contra statelor aliate balcanice, dacă va cere trebuința, încurcătura e deci acum mai mare decât oricând altădată, de la începerea răsboiului încoace, și diplomația europeană, care să laudă că va împedeca cu orice preț continuarea răsboiului, se află pusă în fața unei probleme foarte grele, pe care nu știm zeu cum o va putea resolva. Pentru că continuarea răsboiului în Balcani înseamnă un conflict european, care devine inevitabil, fiindcă Rusia a declarat deja, că ea pe viitor nu va mai observa neutralitatea, ci va sări în ajutoriul statelor aliate balcanice, iar în cazul acesta nu va putea remânea nepăsătoare nici jgionarhia noastră, și nici Germania, abstragând deja România, care va fi cea dintâi poate, care va trebui se între în focul răsboiului. Ne aflăm astfel de nou în fața unei primejdii din cele mai mari, de care minune mare ar fi dacă ne-ar putea scăpa — istețimea diplomației europene. Urcarea satârelor invățătorești. In ședința de joi a dietei domnul ministru de culte și instrucțiune publica, contele Zichy János, a depus pe biroul camerei două proiecte de lege, unul despre Îmbunătățirea sorții învățătorilor dela școalele de stat, și altul referitor la salarisarea învățătorilor dela școalele comunale și confesionale. Conform acestor proiecte de legi, salarul fundamental pentru fiecare învățător se stabilește în suma de 1200 coroane; apoi învățătorii trec prin trei clase, cu câte trei gradații, astfel, că după doi ani de serviciu întră in clasa a treia, cu salar de 1400 cor. peste 4 ani cu salar de 1600 cor. și peste alți 4 ani cu salar de 1800 cor. După 4 ani trec apoi în clasa a doua, cu salar de 2000 cor., care tot la 4 ani crește cu câte 200 cor., în urmă trec în clasa primă, cu salar de 2600 cor., peste 4 ani cu salar de 2900 cor. și peste alți patru ani cu salar de 3200 cor. Acesta e maximul salarului invățătoresc. După ce vom cunoaște în întregime proiectul de lege, vom reveni. Din parlament. In ședința de Vineri a dietei a fost aleasă comisiunea specială pentru legea electorală. A fost compusă numai din deputați guvernamentali. Dieta și-a amânat apoi ședințele până ce comisiunea își va termina lucrările. O voce serioasă în ora supremă de un Arhipresbiter. (Urmare). Dacă vom căuta astăzi pe acei bărbați demni de odineoară, sau pe urmașii lor, măcar și numai prin orașele cu mai mult caracter românesc, afară doară de micul Brașov, în celelalte piațe nu-i vom mai afla. Nu-i vom afla nici pe ei, nici proprietățile lor, nici stima, nici vaza, ce-și eluptaseră ei în zilele lor, ci vom afla, că proprietățile lor, cu prea puține escepțiuni, au trecut la străini, dimpreună cu comercial, cu industria, cu diregătoriile, cu averile și toate avantagiile posițiunii lor. Iar ei, ori descendenții lor, iarăș cu puține escepțiuni, au dispărut și nu mai sunt, sau cari mai sunt, sunt risipiți și retrași pe lângă marginile orașelor, în niște condițiuni umilitoare, și în niște locuințe prea modeste, representând tipul miseriei și al decadenței. Aceste triste schimbări nu s’au întâmplat înainte de anul 1848, când eram în împrejurări grele politice, când și biserica noastră ortodoxă era subjugată, ci s’au întâmplat după anul 1848, s’au întâmplat ori, alaltăeri, se întâmplă în toate zilele noastre, înaintea ochilor noștri, într’un timp, când după litera legii, nu numai pe terenul bisericesc, ci și pe cel politic, ne bucurăm de drepturi egale cu celelalte popoare din patrie. FOIȘOARA. Literatură pentru tinerime. (Urmare). Lista cărților pentru bibliotecile de școli primare, întocmită după vârste. I. Dela 6—9 ani. 1. Animalele domestice. W. Krafft. 1 Sibiiu. 1 -50 cor. 2. Bănâțeanul I. A fost odată. Sfetea, București. 3 cor. 3. Bănățeanul. Cartea celor doi sbârpiți. (Pt. copiii dela orașe'. C. Sfetea. București. 1'50 cor. 4. Basme alese pentru copii. C. Sfetea. București. (Pentru copiii dela orașe) 1 '50 cor. 5. Brătescu-Voinești, Puiul (Biblioteca tineretului a .Asociațiunii* nr. 1) 6 fii. 6. Cele mai frumoase povești din lume. C. Sfetea. București 3'50 cor. 7. Cele șase lebede. (Pentru copiii lela orașe și sub 6 ani). W. Krafft. Sibiiu,40 cor. 8. Cele zece pisicuțe (Pentru copiii dela orașe și sub 6 ani). W. Krafft. Sbiiu, 140 cor. 9. Collodi: Pâțanile lui Țndărică. Povestea unei păpuși de lemn. Trad. de Al. Buzescu. (Pentru copiii dela orașe) — C. Sfetea. București, 1911 ,50 cor. 10. Copiii la țară. Poveste veselă. C. Sfetea, București. (Pentru copiii dela oraș) 3 cor. 11. Copiii pădurei. Istorioară. Librăria Socec. București, 1894, 10 fileri. 12. Creangă I. Capra cu trei iezi. Ciurcu, Brașov, 12 fileri. 13. Dariu I., Patru frați. Dialog. (Biblioteca copiilor nr. 8), Ciurcu, Brașov 4 fii. 14. Din grădina zoologică. W. Krafft, Sibiiu, P50 cor. 15. Farago Elena: Pentru copii Craiova, 1912, 1 cor. 16. Fetița cu bonetul roșu. (Pentru copiii dela orașe și sub 6 ani), C. Sfetea. București, P50 cor. 17. Fundescu I. C., Fata bărbată și fata leneșă. (Biblioteca copiilor nr. 6) 4 fii. 18. Grimm, Frații/ Povești. Trad. de Lia Hârsu. (Biblioteca pentru toți nr. 476— 78). 90 fileri. 19. Moșia. (Pentru copiii dela orașe și sub 6 ani). W. Krafft. Sibiiu. P40 cor. 20. Multe de toate. (Pentru copiii dela orașe și sub 6 ani). W. Krafft. Sibiiu, 80 fileri. 21. Trei copiii drăgălași. (Pt. copiii dela orașe și sub 6 ani). Ig. Haimann, București, 3-20 cor. 22. Ureche Nistor V. A.: Inele din Valea Cerbului. — Tipografia Niculescu. București, 1904, 4 cor. II. Dela 9—12 ani. In afară de cele de sub I.: 1. Agârbiceanu I.: Doi bătrâni (Biblioteca tineretului a .Asociațiunii* nr. 6) 6 fileri. 2. Agârbiceanu I.: Tușa Oana (Biblioteca tineretului a „Asociațiunii“ nr. 7) 6 fileri. 3. Alexandru St.: Teatru, basme și poezii. C. Sfetea. București 1910, 2 cor. 4. Alexandri V.: Movila lui Burcel. (Biblioteca copiilor nr. 23), Brașov 4 fii. 5. Alexandri V.: Peneș Curcanul.Biblioteca copiilor nr. 1 . Brașov 4 fii. 6. Alexandri V.: Povestea unei păsăruice (Biblioteca copiilor nr. 7). Brașov 4 fileri. 7. Alexandri V.: Oprișeanul (Biblioteca copiilor nr. 9). Brașov 4 fii. 8. Alexandri V. Sentinela română. (Biblioteca școlarilor nr. 5) Sibiiu, 6 fii. 9. Alexandri V.: Balade populare (Biblioteca școlarilor nr. 3) Sibiu, 6 fii. 10. Băcăoanul Nicodim: Cum se întorc rândunelele acasă. (B bl. tineretului nr. 9) 4 fii. 11. Basme alese pentru copii. C. Sfetea. București. (Pentru copiii dela orașe, 150 cor. copii. 12. Boiu N.: îndreptarea școlarului stricat. (Bblioteca copiilor nr. 28) 4 fii. 13. Boureanul Eugen: Povestea lăcrimioarei, 130 cor. 14. Codreanu Ana. Suflete de Tip. Pavlovici. Craiova 80 fii. 15. Columb Dna. Istorioare. Trad. de D. Stăncescu. (Biblioteca pentru toți nr. 17) 30 fii. 16. Constanța de Dunca-Scniau: La Alma. Povești nouă pentru copiii dela oraș. Tipografia arhidiecezana 1881, 1 cor. 17. Dariu î.: Doi frați și două surori. (Biblioteca copiilor nr. 21) 4 fii. 18. Declamări din autorii români. Blaj. Tipog. semin, arhid. 40 fii. 19. Defoe Daniel, Robinson, trad. de ii. Rosett'. Sfetea, București 150 cor. 20. Defoe Daniel, Robinson, acelaș, cu ilustrațiuni 3 cor. 21. Dela tismana, 100 basme și istorioare pentru copii, 250 cor. 22. Din lumea paserilor. (Biblioteca școlarilor nr. 4) Sibiiu 6 fileri. 23. Dogariu D.: Angheluș fecior de împărat. (Biblioteca copiilor nr. 27) 4 fii. 24. Dragoslav Ioan: Flori și povești. (Biblioteca .Steaua“ nr. 25) Sfetea, București, 20 fii. 25. Dulfu P.: Legenda Țiganilor (Bibliot. pentru toți nr. 70, 30 fii. 26. Dulfu P.: Prințesa fermecată. (Biblioteca poporală a Tribunei nr. 37) P20 corr