Telegraful Roman, 1913 (Anul 61, nr. 1-135)

1913-01-15 / nr. 5

" Anul LXI. ABONAMENTUL Ic Pe­tru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 3 C. 50 ■•Pentru monarhie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. I Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 fii. c. Sibiiu, Marți 15/28 Ianuarie 1913. AFUL­RO Apare Mariia, Joia și Sâmbăta. Abonamentele și inserțiunile să se adreseze Administrației tipografiei arhid., Sibiiu, str. Măcelarilor 45. Corespondențele să se adreseze Redacției „Telegrafului Român“, str. Măcelarilor Nr. 45. Scrisori nefrancate se refuză. Articoli nepublicați nu se înapoiază. Al. A. INSERȚIUNILE: Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — de trei ori 30 fii rândul cu litere garmond. y Situația s’a agravat. Sihiiia, 27 ianuarie n. Imbucurătoarea veste despre a­­propiata încheere a păcii între Tur­cia și statele aliate balcanice, de la care se aștepta și ameliorarea si­tuației financiare, atât de apăsătoare astăzi pentru toate statele și toate popoarele Europei, a fost înlocuită în curând cu o veste foarte îngriji­­toare, contrară celei dintâi. Hotărârea adusă din partea ma­relui sobor turcesc, ca guvernul din Constantinopol să accepteze sfatu­rile cuprinse în nota colectivă a pu­terilor mari europene și se cedeze Bulgariei Adrianopolul, iar chestia insulelor să o lase în grija puterilor mari europene, ca ele să o rezol­­veze după drept și dreptate, nu a primit adecă aprobarea poporațiunei din Constantinopol, și mai ales a miliției, și astfel Joi d.­amenzi, pe vremea când miniștrii erau întruniți în consiliu, în scopul redactării răs­punsului pe care avea guvernul tur­cesc să-l dea la nota colectivă a ma­rilor puteri europene, vre­o 300 de nemulțumiți din clasa mai aleasă a poporațiunii din Constantinopol, civili și militari, au întrat în curtea sublimei porți, demonstrând în con­tra hotărârii aduse din partea ma­relui sfat turcesc și în contra gu­vernului, aflător pe calea de a e­­xecuta această hotărâre, și pretin­zând cu toată energia, ca guvernul, care e pe calea de a tracta interesele turcești, să se retragă și să facă foc altuia. Câțiva mai energici, din mulți­mea care acum creștea mereu, au întrat cu forța în sala în care era întrunit consiliul de miniștri, unde s-au descărcat și câteva focuri de revolver și a fost omorât ministrul de răsboiu Nazim pașa, și au cerut retragerea guvernului. Mișcarea, pusă la cale de Turcii tineri, cari nu tocmai de mult au fost alungați de la putere, a luat a­poi și afară proporțiuni tot mai mari și mai amenințătoare astfel, că guvernul s’a văzut necesitat să-și înainteze numai decât demisia, pe care sulta­nul a primit-o, și a încredințat pe Mahmud Șefket pașa cu formarea no­ului cabinet, numind totodată în mod interimar ministru de interne pe Za­­laat bey și ministru de răsboiu pe Izzed pașa. Sufletul mișcării a fost co­lonelul Enver bey, eroul din Tripo­­litania, pe care sultanul l-a primit în audiență lungă de peste o oră, imediat după schimbarea guvernului, numindu-l la urmă șef al statului ma­jor. Mulțimea a stat în ploaie, de la o­­rele 4 d. a. pănă seara la 8 și jumătate, și numai atunci s’a liniștit, când Mahmud Șefket pașa s’a presentat în fața ei și din balcon i-a cetit de­cretul sultanului, prin care îl nu­mește mare vizir și-l încredințează cu formarea noului cabinet. Mul­țimea l­a aclamat, și pe el și pe sul­tanul, și între strigăte de „trăiască râsboiul“ a început a se resfira în de­plină ordine. N­oul ministeriu a fost compus încă în sara aceea. Din el face parte, ca ministru de lucrări publice, și senatorul Bavaria, Român macedo­nean. S’a făcut deci în Constantinopol o schimbare de sistem, o schimbare de direcție politică, și încă în favo­rul răsboiului, nu al păcii. A ieșit deasupra, ca învingătoare, părerea și dorința acelor Turci, cari zic, că decât o pace rușinoasă, cu perderea Adrianopolului, pe care Bulgarii nici nu l-au cucerit încă, și care și acuma e turcesc, mai bine o moarte eroică, pe câmpul de luptă, apărându și fie­care din ei legea și moșia. Și de pă­rerea aceasta e întreaga misiție tur­cească, de la Ceatalgea și de la Adria­­nopol, care prin comandanții ei a trimis vorbă de mai multe ori la Con­stantinopol, că dacă se leagă pacea sub condițiile dictate de Bulgari și de puterile mari europene, trupele turcești vor da întâi foc Adriano­polului, prefăcându-l în cenușă, a­poi vor întră toate în Constantino­pol pentru a-și răsbuna fără cruțare asupra celor ce au tradat interesele turcești. A ajuns astfel, sub presiunea opiniunei publice, la conducere în Turcia un guvern, care nu vrea pa­cea sub condițiile cunoscute, și care, ținând cont de sentimentele opini­unei publice din țară,—pentru el mai mare putere decât puterile mari eu­ropene, — și de disposiția sufletească a soldaților, va trebui se continue răsboiul în contra statelor aliate bal­canice, dacă va cere trebuința, în­curcătura e deci acum mai mare decât oricând altădată, de la înce­perea răsboiului încoace, și diplo­mația europeană, care să laudă că va împedeca cu orice preț continu­area răsboiului, se află pusă în fața unei probleme foarte grele, pe care nu știm zeu cum o va putea resolva. Pentru că continuarea răsboiului în Balcani înseamnă un conflict euro­pean, care devine inevitabil, fiindcă Rusia a declarat deja, că ea pe vi­itor nu va mai observa neutralita­tea, ci va sări în ajutoriul statelor aliate balcanice, iar în cazul acesta nu va putea remânea nepăsătoare nici jgionarhia noastră, și nici Germania, abstragând deja România, care va fi cea dintâi poate, care va trebui se între în focul răsboiului. Ne a­­flăm astfel de nou în fața unei pri­mejdii din cele mai mari, de care minune mare ar fi dacă ne-ar putea scăpa — istețimea diplomației eu­­r­opene. Urcarea satârelor invățătorești. In ședința de joi a dietei domnul ministru de culte și instrucțiune publica, contele Zichy János, a depus pe biroul camerei două proiecte de lege, unul despre Îmbunătățirea sorții învățătorilor dela școalele de stat, și altul referitor la salarisarea învățătorilor dela școalele comunale și confesionale. Con­form acestor proiecte de legi, salarul fun­damental pentru fiecare învățător se stabi­lește în suma de 1200 coroane; apoi învă­țătorii trec prin trei clase, cu câte trei gra­dații, astfel, că după doi ani de serviciu întră in clasa a treia, cu salar de 1400 cor. peste 4 ani cu salar de 1600 cor. și peste alți 4 ani cu salar de 1800 cor. După 4 ani trec apoi în clasa a doua, cu salar de 2000 cor., care tot la 4 ani crește cu câte 200 cor., în urmă trec în clasa primă, cu salar de 2600 cor., peste 4 ani cu salar de 2900 cor. și peste alți patru ani cu salar de 3200 cor. Acesta e maximul salarului invățătoresc. După ce vom cunoaște în în­tregime proiectul de lege, vom reveni. Din parlament. In ședința de Vi­neri a dietei a fost aleasă comisiunea spe­cială pentru legea electorală. A fost com­pusă numai din deputați guvernamentali. Dieta și-a amânat apoi ședințele până ce comisiunea își va termina lucrările. O voce serioasă în ora supremă de un Arhipresbiter. (Urmare). Dacă vom căuta astăzi pe acei bărbați demni de odineoară, sau pe urmașii lor, măcar și numai prin ora­șele cu mai mult caracter românesc, afară doară de m­icul Brașov, în ce­lelalte piațe nu-i vom mai afla. Nu-i vom afla nici pe ei, nici proprietățile lor, nici stima, nici vaza, ce-și elup­­taseră ei în zilele lor, ci vom afla, că proprietățile lor, cu prea puține es­­cepțiuni, au trecut la străini, dimpre­ună cu comercial, cu industria, cu di­­regătoriile, cu averile și toate avan­­tagiile posițiunii lor. Iar ei, ori des­cendenții lor, iarăș cu puține escep­­țiuni, au dispărut și nu mai sunt, sau cari mai sunt, sunt risipiți și retrași pe lângă marginile orașelor, în niște condițiuni umilitoare, și în niște lo­cuințe prea modeste, representând ti­pul miseriei și al decadenței. Aceste triste schimbări nu s’au întâmplat înainte de anul 1848, când eram în împrejurări grele politice, când și biserica noastră ortodoxă era sub­jugată, ci s’au întâmplat după anul 1848, s’au întâmplat ori, alaltăeri, se întâmplă în toate zilele noastre, îna­intea ochilor noștri, într’un timp, când după litera legii, nu numai pe terenul bisericesc, ci și pe cel politic, ne bu­curăm de drepturi egale cu celelalte popoare din patrie. FOIȘOARA. Literatură pentru tinerime. (Urmare). Lista cărților pentru bibliotecile de școli primare, întocmită după vârste. I. Dela 6—9 ani. 1. Animalele domestice. W. Krafft. 1 Sibiiu. 1 -50 cor. 2. Bănâțeanul I. A fost odată. Sfe­­­tea, București. 3 cor. 3. Bănățeanul. Cartea celor doi sbâr­­piți. (Pt. copiii dela orașe'. C. Sfetea. Bu­curești. 1'50 cor. 4. Basme alese pentru copii. C. Sfe­­tea. București. (Pentru copiii dela orașe) 1 '50 cor. 5. Brătescu-Voinești, Puiul (Biblio­teca tineretului a .Asociațiunii* nr. 1) 6 fii. 6. Cele mai frumoase povești din­­ lume. C. Sfetea. București 3'50 cor. 7. Cele ș­ase lebede. (Pentru copiii­­ lela orașe și sub 6 ani). W. Krafft. Sibiiu,­­40 cor. 8. Cele zece pisicuțe (Pentru copiii dela orașe și sub 6 ani). W. Krafft. S­biiu, 140 cor. 9. Collodi: Pâțan­ile lui Țndărică. Povestea unei păpuși de lemn. Trad. de Al. Buzescu. (Pentru copiii dela orașe) — C. Sfetea. București, 1911 ,50 cor. 10. Copiii la țară. Poveste veselă. C. Sfetea, București. (Pentru copiii dela oraș) 3 cor. 11. Copiii pădurei. Istorioară. Libră­ria Socec. București, 1894, 10 fileri. 12. Creangă I.­ Capra cu trei iezi. Ciurcu, Brașov, 12 fileri. 13. Dariu I., Patru frați. Dialog. (Bi­blioteca copiilor nr. 8), Ciurcu, Brașov 4 fii. 14. Din grădina zoologică. W. Krafft, Sibiiu, P50 cor. 15. Farago Elena: Pentru copii Cra­iova, 1912, 1 cor. 16. Fetița cu bonetul roșu. (Pentru copiii dela orașe și sub 6 ani), C. Sfetea. București, P50 cor. 17. Fundescu I. C., Fata bărbată și fata leneșă. (Biblioteca copiilor nr. 6) 4 fii. 18. Grimm, Frații/ Povești. Trad. de Lia Hârsu. (Biblioteca pentru toți nr. 476— 78). 90 fileri. 19. Moșia. (Pentru copiii dela orașe și sub 6 ani). W. Krafft. Sibiiu. P40 cor. 20. Multe de toate. (Pentru copiii dela orașe și sub 6 ani). W. Krafft. Sibiiu, 80 fileri. 21. Trei copiii drăgălași. (Pt. copiii dela orașe și sub 6 ani). Ig. Haimann, Bu­curești, 3-20 cor. 22. Ureche Nistor V. A.: I­nele din Valea­ Cerbului. — Tipografia Niculescu. Bu­curești, 1904, 4 cor. II. Dela 9—12 ani. In afară de cele de sub I.: 1. Agârbiceanu I.: Doi bătrâni (Bi­blioteca tineretului a .Asociațiunii* nr. 6) 6 fileri. 2. Agârbiceanu I.: Tușa Oana (Bi­blioteca tineretului a „Asociațiunii“ nr. 7) 6 fileri. 3. Alexandru St.: Teatru, basme și poezii. C. Sfetea. București 1910, 2 cor. 4. Alexandri V.: Movila lui Burcel. (Biblioteca copiilor nr. 23), Brașov 4 fii. 5. Alexandri V.: Peneș Curcanul.­­Bi­blioteca copiilor nr. 1 . Brașov 4 fii. 6. Alexandri V.: Povestea unei pă­­săruice (Biblioteca copiilor nr. 7). Brașov 4 fileri. 7. Alexandri V.: Oprișeanul (Biblio­teca copiilor nr. 9). Brașov 4 fii. 8. Alexandri V. Sentinela română. (Biblioteca școlarilor nr. 5) Sibiiu, 6 fii. 9. Alexandri V.: Balade populare (Bi­blioteca școlarilor nr. 3) Sib­iu, 6 fii. 10. Băcăoanul Nicodim: Cum se în­torc rândunelele acasă. (B bl. tineretului nr. 9) 4 fii. 11. Basme alese pentru copii. C. Sfe­tea. București. (Pentru copiii dela orașe, 150 cor. copii. 12. Boiu N.: îndreptarea școlarului stricat. (B­blioteca copiilor nr. 28) 4 fii. 13. Boureanul Eugen: Povestea lă­crimioarei, 1­30 cor. 14. Codreanu Ana. Suflete de Tip. Pavlovici. Craiova 80 fii. 15. Columb D­na. Istorioare. Trad. de D. Stăncescu. (Biblioteca pentru toți nr. 17) 30 fii. 16. Constanța de Dunca-Scniau: La Alma. Povești nouă pentru copiii dela oraș. Tipografia arhidiecezana 1881, 1 cor. 17. Dariu î.: Doi frați și două su­rori. (Biblioteca copiilor nr. 21) 4 fii. 18. Declamări din autorii români. Blaj. Tipog­. semin, arhid. 40 fii. 19. Defoe Daniel, Robinson, trad. de ii. Rosett'. Sfetea, București 1­50 cor. 20. Defoe Daniel, Robinson, acelaș, cu ilustrațiuni 3 cor. 21. Dela tismana, 100 basme și isto­rioare pentru copii, 2­50 cor. 22. Din lumea paserilor. (Biblioteca școlarilor nr. 4) Sibiiu 6 fileri. 23.­­ Dogariu D.: Angheluș fecior de împărat. (Biblioteca copiilor nr. 27) 4 fii. 24. Dragoslav Ioan: Flori și povești. (Biblioteca .Steaua“ nr. 25) Sfetea, Bucu­rești, 20 fii. 25. Dulfu P.: Legenda Țiganilor (Bi­­bliot. pentru toți nr. 70, 30 fii. 26. Dulfu P.: Prințesa fermecată. (Bi­blioteca poporală a Tribunei nr. 37) P20 corr

Next