Telegraful Român, 1921 (Anul 69, nr. 2-87)

1921-07-26 / nr. 55

Anul LXIX. Sibiu, 13/26 Iulie 1921 Nr. 19 Abonamentul: Un an 80 Lei. — Şase luni 40 Lei. ------ Trei luni 20 Lei. ___.___. Ziarul apare Marţia şi Vinerea (Organ naţional-bisericesc Corespondenţele să se adreseze Redacţiei­­Telegrafului Român», Strada Măcelarilor Nr. 45. — Scrisori nefrancate se refuză. — Articole nepublicate nu se înapoiază. Nr. 55 Red. «Transilvania» ' zis Sibiu . Preţul inserţiunilor, după Invocală ~ Abonamentele şi inserţiunile să se adreseze Administraţiei ziarului .Telegraful Ro­mân», Sibiu, Strada Măcelarilor Nr. 45. Nr. 5373 Şcol. CONCURS La şcoala normală ortodoxă română «Andrei Şaguna» sânt vacante următoa­­rele catedre: 1. Limba română şi istorie, eventual limba română şi geografie. 2. Limba franceză. 3. Desemn şi caligrafie. 4. Muzică instrumentală. 5. Gimnastică. 6. Lucrul manual, Slojd. 7. Economia. Pentru ocuparea acestora se publică concurs cu termen de 30 zile de la prima publicare în ziarul «Telegraful Român». Cererile de concurs sânt a se adresa Consistorului arhidiecezan, prevăzute cu documentele necesare: 1. Carte de botez. 2. Testimoniu școlar. 3. Diplomă de profesor pentru spe­cialitatea respectivă. 4. Eventuale alte documente de ser­viciu. Salarizarea împreunată cu catedra este cea normată prin legile statului. Sibiu, din şedinţa senatului şcolar, ţinută la 8 Iulie 1921. Consistorul arhidiecezan. Nr. 5363 Şcol. CONCURS Din fundaţiunea Manoviciu este a se da un stipendiu de 300 lei, pentru con­ferirea căruia se publică concurs cu ter­men de 30 zile de la prima publicare în ziarul «Telegraful Român». Reflectanţii să înainteze petiţiunile la Consistorul arhidiecezan cu următoarele documente: 1. Carte de botez, că sânt români ortodocşi. 2. Testimoniu şcolar. 3. Testimoniu de conduită de la ofi­ciul parohial. Cei din familia fostului paroh din Cărpiniş, Dumitru Manoviciu, vor fi pre­feriţi. Sibiu, din şedinţa senatului şcolar, ţinută la 8 Iulie 1921. Consistorul arhidiecezan. Nr. 5380 Şcol. CONCURS Din fundaţiunea Dr.­­Avram Mihaiu sânt vacante 3 burse de câte 400 Lei, pen­tru conferirea cărora se publică concurs cu termen de 30 zile de la prima publicare în «Telegraful Român». Cererile de concurs sânt a se adresa Consistorului arhidiecezan prevăzute cu documentele: 1. Carte de botez. 2. Testimoniu şcolar. 3. Testimoniu de conduită dela ofi­ciul parohial, indicat de respectivul oficiu protopopesc. 4. Alte eventuale documente de re­comandare. Sibiu, 8 iulie 1921. Consistorul arhidiecezan Trai creştinesc Răsboiul mondial a­ schimbat aproape cu totul faţa lumii. Scumpetea ne mai­po­menită, care în loc să scadă, creşte, pro­duce multă nemulţămire şi amărăciune. Şi în Ioc ca timpul nostru cu mul­tele lui invenţiuni să­­ înlesnească omului viaţa şi mersul său spre desvoltare ş­i-l îngreunează. Accentuăm aceasta zilnic. Uităm însă un lucru, şi anume: că lumina cea mare a veacului în care trăim lasă după sine umbră mare. Veacul no­stru cu luminile şi invenţiunile lui a pro­dus fiecărui om o mulţime de trebuinţe şi pretensiuni, de cari înaintaşii noştri n’au avut nici o cunoştinţă. Pretensiunile în­mulţite ale vieţii de astăzi suprimă apoi şi omoară faptice plăcerea şi farmecul vie­ţii, cu atât mai vârtos, cu cât în timpul de faţă dela fiecare om se cere mult mai multă sârguinţă şi putere de judecată, pen­­tru ca cineva să aibă şi câştigul corespun­zător spre a putea face faţă trebuinţelor şi pretensiunilor înmulţite ale timpului. Se cere astăzi dela fiecare om care voeşte să trăiască cinstit în lume mai multă grije, mai multă prevedere, mai multă judecată, mai multă înţelepciune de viaţă. Se pare însă că timpul în care trăim nu este prielnic pentru această mai multă înţelepciune de viaţă. Nu ne poate sur­prinde de loc această scădere a timpului. Adevărata înţelepciune de viaţă nu există şi nici nu poate să existe fără principiile de viaţă cuprinse în evanghelia Domnului, iar duhul lumii de astăzi cu multele lui curente periculoase, nu este cel mai fa­vorabil doctrinei creştinismului. Luptăm astăzi cu multă păgânătate, iar păgână­­tatea contra căreia luptăm ne împiedecă de a gândi creştineşte asupra mersului vieţii noastre. Lipseşte lumii de astăzi judecata ob­iectivă creştinească asupra unui mers al vieţii care să ne conducă la perfecţiunea creştinească, şi prin aceasta la îndestulire, mulţumire şi fericire. ISe-au împresurat prea mult slăbiciu­nile timpului, şi gândirea şi judecata noa­stră îndreptată trebue să ne fie a ne eman­cipa de aceste slăbiciuni, devenite din nefericire prea moderne. Aşteptăm cu un fel de nerăbdare re­­acţiunea contra duhului vremii în care trăim, pentru că starea în care ne găsim nu este din cele mai bune. Această reacţiune nu poate să vină de sine. Ea trebueşte deşteptată în popor prin o mai nimerită propagare a cuvântu­lui lui Dumnezeu şi cu deosebire prin de­prinderea poporului de­ a judeca creştineşte asupra tuturor lucrurilor sale, asupra greu­tăţilor şi necazurilor sale, ca astfel să fie mai bine orientat asupra tuturor. Constatată fiind necesitatea pentru această însemnată lucrare, urmează de sine, ca zilnic să gândim asupra modului şi mijloacelor prin care să desvoltăm şi să ridicăm în popor capacitatea de a ju­deca în toate afacerile sale mai creş­tineşte. Pentru formarea şi întărirea unei ju­decăţi obiective creştineşti trebue să ştim şi să putem distinge în fiecare moment binele de rău şi în special să fim în cu­rent cu aeea ce se pretinde de la noi să facem pentru ca mersul nostru spre per­fecţiunea creştinească să fie normal şi ne­conturbat de nimic; să ne deprindem a deveni stăpâni peste temperamentul şi naturaiul nostru ca astfel să putem în­frânge patimile, şi în toate afacerile noa­stre să avem în vedere numai direcţiunea ce ne-o dă voinţa lui Dumnezeu; şi să ne deprindem a fi cât mai severi când ju­decăm asupra faptelor noastre şi cât mai indulgenţi când pronunţăm judecata asu­pra faptelor altora. In toate direcţiunile amintite întimpi­­năm mari greutăţi. Lumea cugetă şi cal­culează din nefericire, de astăzi pe mâne şi tendenţa după o viaţă ideală nu o în­tâlnim în tot locul. A devenit lumea prea materialistă, prea aplicată spre o viaţă numai pentru pământ. In punctul acesta aşa se vede că cu un fel de precipitare de care nu-şi poate da seama, se pregăteşte să între în starea în care se găsea imperiul roman în perioada decadenţei moravurilor. Biserica creştină a lucrat cu succes în contra acestei decadenţe. Neapărat că nici nouă nu ne va putea lipsi acest

Next