Telegraful Român, 1921 (Anul 69, nr. 2-87)
1921-07-26 / nr. 55
Anul LXIX. Sibiu, 13/26 Iulie 1921 Nr. 19 Abonamentul: Un an 80 Lei. — Şase luni 40 Lei. ------ Trei luni 20 Lei. ___.___. Ziarul apare Marţia şi Vinerea (Organ naţional-bisericesc Corespondenţele să se adreseze RedacţieiTelegrafului Român», Strada Măcelarilor Nr. 45. — Scrisori nefrancate se refuză. — Articole nepublicate nu se înapoiază. Nr. 55 Red. «Transilvania» ' zis Sibiu . Preţul inserţiunilor, după Invocală ~ Abonamentele şi inserţiunile să se adreseze Administraţiei ziarului .Telegraful Român», Sibiu, Strada Măcelarilor Nr. 45. Nr. 5373 Şcol. CONCURS La şcoala normală ortodoxă română «Andrei Şaguna» sânt vacante următoarele catedre: 1. Limba română şi istorie, eventual limba română şi geografie. 2. Limba franceză. 3. Desemn şi caligrafie. 4. Muzică instrumentală. 5. Gimnastică. 6. Lucrul manual, Slojd. 7. Economia. Pentru ocuparea acestora se publică concurs cu termen de 30 zile de la prima publicare în ziarul «Telegraful Român». Cererile de concurs sânt a se adresa Consistorului arhidiecezan, prevăzute cu documentele necesare: 1. Carte de botez. 2. Testimoniu școlar. 3. Diplomă de profesor pentru specialitatea respectivă. 4. Eventuale alte documente de serviciu. Salarizarea împreunată cu catedra este cea normată prin legile statului. Sibiu, din şedinţa senatului şcolar, ţinută la 8 Iulie 1921. Consistorul arhidiecezan. Nr. 5363 Şcol. CONCURS Din fundaţiunea Manoviciu este a se da un stipendiu de 300 lei, pentru conferirea căruia se publică concurs cu termen de 30 zile de la prima publicare în ziarul «Telegraful Român». Reflectanţii să înainteze petiţiunile la Consistorul arhidiecezan cu următoarele documente: 1. Carte de botez, că sânt români ortodocşi. 2. Testimoniu şcolar. 3. Testimoniu de conduită de la oficiul parohial. Cei din familia fostului paroh din Cărpiniş, Dumitru Manoviciu, vor fi preferiţi. Sibiu, din şedinţa senatului şcolar, ţinută la 8 Iulie 1921. Consistorul arhidiecezan. Nr. 5380 Şcol. CONCURS Din fundaţiunea Dr.Avram Mihaiu sânt vacante 3 burse de câte 400 Lei, pentru conferirea cărora se publică concurs cu termen de 30 zile de la prima publicare în «Telegraful Român». Cererile de concurs sânt a se adresa Consistorului arhidiecezan prevăzute cu documentele: 1. Carte de botez. 2. Testimoniu şcolar. 3. Testimoniu de conduită dela oficiul parohial, indicat de respectivul oficiu protopopesc. 4. Alte eventuale documente de recomandare. Sibiu, 8 iulie 1921. Consistorul arhidiecezan Trai creştinesc Răsboiul mondial a schimbat aproape cu totul faţa lumii. Scumpetea ne maipomenită, care în loc să scadă, creşte, produce multă nemulţămire şi amărăciune. Şi în Ioc ca timpul nostru cu multele lui invenţiuni să înlesnească omului viaţa şi mersul său spre desvoltare şi-l îngreunează. Accentuăm aceasta zilnic. Uităm însă un lucru, şi anume: că lumina cea mare a veacului în care trăim lasă după sine umbră mare. Veacul nostru cu luminile şi invenţiunile lui a produs fiecărui om o mulţime de trebuinţe şi pretensiuni, de cari înaintaşii noştri n’au avut nici o cunoştinţă. Pretensiunile înmulţite ale vieţii de astăzi suprimă apoi şi omoară faptice plăcerea şi farmecul vieţii, cu atât mai vârtos, cu cât în timpul de faţă dela fiecare om se cere mult mai multă sârguinţă şi putere de judecată, pentru ca cineva să aibă şi câştigul corespunzător spre a putea face faţă trebuinţelor şi pretensiunilor înmulţite ale timpului. Se cere astăzi dela fiecare om care voeşte să trăiască cinstit în lume mai multă grije, mai multă prevedere, mai multă judecată, mai multă înţelepciune de viaţă. Se pare însă că timpul în care trăim nu este prielnic pentru această mai multă înţelepciune de viaţă. Nu ne poate surprinde de loc această scădere a timpului. Adevărata înţelepciune de viaţă nu există şi nici nu poate să existe fără principiile de viaţă cuprinse în evanghelia Domnului, iar duhul lumii de astăzi cu multele lui curente periculoase, nu este cel mai favorabil doctrinei creştinismului. Luptăm astăzi cu multă păgânătate, iar păgânătatea contra căreia luptăm ne împiedecă de a gândi creştineşte asupra mersului vieţii noastre. Lipseşte lumii de astăzi judecata obiectivă creştinească asupra unui mers al vieţii care să ne conducă la perfecţiunea creştinească, şi prin aceasta la îndestulire, mulţumire şi fericire. ISe-au împresurat prea mult slăbiciunile timpului, şi gândirea şi judecata noastră îndreptată trebue să ne fie a ne emancipa de aceste slăbiciuni, devenite din nefericire prea moderne. Aşteptăm cu un fel de nerăbdare reacţiunea contra duhului vremii în care trăim, pentru că starea în care ne găsim nu este din cele mai bune. Această reacţiune nu poate să vină de sine. Ea trebueşte deşteptată în popor prin o mai nimerită propagare a cuvântului lui Dumnezeu şi cu deosebire prin deprinderea poporului de a judeca creştineşte asupra tuturor lucrurilor sale, asupra greutăţilor şi necazurilor sale, ca astfel să fie mai bine orientat asupra tuturor. Constatată fiind necesitatea pentru această însemnată lucrare, urmează de sine, ca zilnic să gândim asupra modului şi mijloacelor prin care să desvoltăm şi să ridicăm în popor capacitatea de a judeca în toate afacerile sale mai creştineşte. Pentru formarea şi întărirea unei judecăţi obiective creştineşti trebue să ştim şi să putem distinge în fiecare moment binele de rău şi în special să fim în curent cu aeea ce se pretinde de la noi să facem pentru ca mersul nostru spre perfecţiunea creştinească să fie normal şi neconturbat de nimic; să ne deprindem a deveni stăpâni peste temperamentul şi naturaiul nostru ca astfel să putem înfrânge patimile, şi în toate afacerile noastre să avem în vedere numai direcţiunea ce ne-o dă voinţa lui Dumnezeu; şi să ne deprindem a fi cât mai severi când judecăm asupra faptelor noastre şi cât mai indulgenţi când pronunţăm judecata asupra faptelor altora. In toate direcţiunile amintite întimpinăm mari greutăţi. Lumea cugetă şi calculează din nefericire, de astăzi pe mâne şi tendenţa după o viaţă ideală nu o întâlnim în tot locul. A devenit lumea prea materialistă, prea aplicată spre o viaţă numai pentru pământ. In punctul acesta aşa se vede că cu un fel de precipitare de care nu-şi poate da seama, se pregăteşte să între în starea în care se găsea imperiul roman în perioada decadenţei moravurilor. Biserica creştină a lucrat cu succes în contra acestei decadenţe. Neapărat că nici nouă nu ne va putea lipsi acest