Telegraful Român, 1922 (Anul 71, nr. 1-101)

1922-10-20 / nr. 78-79

Anul LXX Abo­namentul: Un an 100 Lei. — Șa«e fum 50 Lei. — Trei kmi 25 Lei. — Pentru străinătate un an 180 Lei. Ziarul apare Mariț­a și Vinerea Organ național-bisericesc Corespondențele zi se: sdr*scrie Redacției «Telegrafului Român», Strada Mitropoliei Nr. 45. — Scrisori nefrancate se refuză. — »tticole se publiciîe nu ne ’naționazâ. Prețul inserțiunilor: un șir petit 2 lei pentru odată dacă se publică de mai multe ori se dă rabatul cuvenit Abonamentele și inserțiunl­e să se adreseze Administrației ziarului «Telegraful Ro­­­man». Sibiu, Strada Mitropoliei Nr. 45. Sibiu, 7 20 Octomvrie 1922 ! 11 * Nr. 78—79 Sărbările încoronării jttil­ui, Regelui și Reginei României Actul cel mai măreț în existența noastră de două mii de ani, încoronarea Suveranilor tuturor românilor s-a desfă­șurat, ca sărbătoare a sărbărilor, în mijlocul nemărginitei bucurii a popo­rului român din întreg cuprinsul țării. Pomenite vor fi zilele încoronării prim­ului Rege FERDINAND I și a pri­m­ei Regine MARIA de-a lungul veacuri­lor de toată suflarea românească. De față au fost la încoronare Domni și fii de regi, tineri cu suflete entuziaste și bătrâni cu ochii însăcrămați, țărani voinici și țărance frumoase, în haine pitorești naționale. Glasul crainicilor, salvele tunurilor și sunetele duioase ale clopotelor au vestit pământului românesc, că pe frun­tea REGELUI se așează coroana de oțel, iar coroana de aur cu pietri scumpe se așeazâ pe fruntea REGINEI. Suve­ranii înfăptuitori ai unității, pentru veșnicie, a tuturor românilor. — Sărbările istorice s’au început la Alba-Iulia și s’au terminat în capitala București. 1. La Alba-Iulia — Sosirea trenului regal. — Primirea la gară. — Intrarea în biserica încoronării. — Serviciul reli­gios. — Ceremonia de încoronare. — Statele repre­zentate. — Cuvântări. — Ridicarea baldachinului. — Proclamația Regelui. — Act comemorativ. — Masa. — Defilarea trupelor. — Plecarea de la Alba­ Iulia. — Trenul regal e așteptat să între în gara Alba Iulia la ora 9 30 dim. Gara e splendid în­frumsețată. Fațada poartă în mijloc o tablă cu inscr­pția «Alba Iulia», având de amândouă păr­țile pictată emblema orașulu­i. O poartă, între două turnuri și în față Sf. Gheorghe în mo­mentul când omoară balaurul. Peronul este bogat împodobit cu drapelele națiunilor aliate. Pe peron se aflau dl I. Brătianu, preșe­dintele consiliului; dl Ferechide, președintele senatului; dl M. Orleanu, președintele camerei; miniștrii; I. C. Duca, V. Sassu, Vintilă Brătianu, general Moșoiu, G. Mârzescu, Al. Constanti­­nescu; câțva foști miniștri, înalții demnitari; generalii Cristescu, Stratilescu, Ghoski, Istrati, etc., dl Romulus Voinescu prefectul de județ, primarul orașului Alba lulia, Aurel Sava, zia­riștii o companie de onoare cu drapel, școala militară de infanterie Nr. 2 și muzica reg. 50 infanterie. Trenul regal a intrat încet în gară. Muzica intonează h­anul regal. Cel dintâi scoboară pe peron M­S Regele, apoi M. S. Regina, ur­mați de M­S. Regina Elisabeta a Greciei, M. S. Regina Marioara a Iugoslaviei, AA. L­. RR. Principele moștenitor Carol și Principesa moș­tenitoare Elena, Principele Nicolae, Principesa Ileana; apoi membrii casei militare a Regelui; membrii casei civile a Regelui; doamnele de onoare. Primarul orașului dl A. Sivu a oferit pe o tavă de argint tradiționala pâne și sare Su­veranilor, salutându­i în numele orașului. MM. II. Regele și Regina au luat loc în trăsura de gală, precedată de două plutoane din escorta regală și de tră­ira mareșalului curții. In uralele uriașe ale mulț­mii. Suveranii, principii și Invitații se apropie de Catedrală. * Ierarhii bisericii ortodoxe ai țării merg în catedrală la ora 9 în un imposant cortegiu în strălucitoare ornate. Pleacă din aripa stângă a edificiului din curtea catedralei. înainte merge corul mitropoliei din București condus de măies­trul K­riac, cântând în mod solemn «Bine ești cuvântat Hristoase», urmează doi câte doi diaconii, D. Antal, 5. Evuțanu, Ni­codim, Bunescu și protodiaconul Teodor Ursachi; protoiereii loan Teculescu și Dr. G. Proca, arhimandritul mitrofor Dr. O. Popescu; arhiereii, Evghenie și Iacob; epis­copii: Nicolae al Clujului, Roman­ul Oră­zii, Nicodim al Hușilor, Platon al Dunării de jos, Iosif al Caransebeșului, Ioan al Ara­dului, Visarion al A­geșului, Teofil al Buzăului, Vartolomei al Râmnicului și Teo­dosiu al Romanului, arhiepiscopul Basa­rabiei Durie, mitropolitu Nicolae al Ar­dealului și Pimen al Moldovei, și în fine mitropolitul Primat Miron. Sosesc apoi în bisercă: Regina Greciei Elisaveta, Regina Iugoslaviei Ma­ria, Principele moștenitor Carol cu soția sa Elena, Principele Nicolae, principesa Elena, Ducele de York, Infantele Spaniei, Ducele de Genova, Mareșalul Fo­ch,­­ene­­ralul Berthelot, membrii guvernului, foștii prezidenți de consiliu, represi­ntanții celor­lalte confesiuni din țară afară de rom. și gr. catolici etc. Sosesc Suveranii. MM. LL. Regele și Regina sânt întâmpinate în pridvorul bisericii de cătră președintele Consiliului de miniștri și peședinții corpurilor legiui­toare. . La intrarea în sf. biserică MM. LL. sânt primite de N­. PP. SS. II Mitropoli­tul primat Miron, Mitropolitul Pimen al Moldovei și Mitropolitul Nicolae al Ar­dealului. îndată după intrarea Majestăților Lor în biserică, se începe serviciul divin. Se celebrează cu mare pompă Doxologia în­tocmită din prilegiul încoronării Majestă­­ților Lor, de mitropolitul Primat Miron. Serviciul s’a început cu sfințirea in­­signiilor regale, coroanele și mantiile re­gești, aduse în biserică din capitală încă Sâmbătă după ameazi la ora 3 de prim­­min­strul Ion I. C. Brătianu și ministrul de risboi Mărdărescu. Rugăciunile de sfințire le au rostit P. S. S. mitropolitul Moldovei Pimen și I. P. S. Sa arhepiscopul Gurie, iar evange­­lia a cetit-o I. P. S. Sa mitropolitul no­stru Nicolae. I. P. Sa Mitropolitul Primat a înmarnat anol d-lui președinte al senatului, Miail Ferechide, coroana R­gelui, ear d-lui preșe­dinte al camerei, M. Orleanu, coroana R­gi­nei. Dl general Lupescu a luat mantia Regelui, dl general Popovici mantia Re­ginei. . I. P. S. Sa mitropolitul primat Miron a cetit apoi cu voce ridicată următoarea rugăciune de încoronare a Majestății Sale Regelui: Doamne, Dumnezeule, împăratul îm­păraților și Domnul Domnilor, — Cela ce în purtarea Ta de grijă ai trimis poporului­­ românesc voivozi ca Basarab, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, pe voivodul mucenic Constantin Brânco­­veanu și pe înțeleptul Carol — cu genuchii plecați și cu inima smerită cădem înaintea și îndrăsnim a Te ruga din adâncul sufle­telor noastre, pe sine, Celace croiști soarta popoarelor: — însuți și acum caută din tronul cel ceresc al slavei Tale asupra pă­mântului românesc, celui răscumpărat prin jertfele și scump sângele fiilor săi, și ia sub scutul aripilor Tale pe credinciosul robul tău, Ferdinand­­, pe carele ai bine­voit a- L pune Domn și Stăpânitor asupra României întregite, îmbracă L și cu putere de sus și pune pe capul Lui Coroana, din care strălucesc mai mult decât pietrele cele scumpe, virtuțile poporului român. Așează-L pe El pe tronul dreptății, păzește L cu arma Sfântului Tău Duh, arătându-L bi­ruitor înfricoșat asupra tuturor dușmanilor țării. Doamne, Celace îndrumezi pe regii pământului, sca­un a­toate Stăpânitor, po­­vățuește și pe gloriosul nostru Rege Fer­dinand și-L învrednicește să desăvârșească lucrul, ce L ai încredințat Lui; călăuzește-i pașii în tote zilele vieții Sale, ca să fie un bun părinte pentru toți fiii țării, de orice neam și credință.

Next