Telegraful Român, 1989 (Anul 137, nr. 1-48)

1989-01-15 / nr. 3-4

Anul 137 Sibiu, 15 ianuarie 1989 Nr. 3—4/1989 Telegraful Român FOAIE RELIGIOASĂ EDITATĂ DE ARHIEPISCOPIA ORTODOXĂ ROMĂNĂ A SIBIULUI -------ALES OMAGIU PREȘEDINTELUI ȚĂRII sass*»®.-------­ Poporul nostru a înscris în car­tea sa de aur, ziua de 26 ianuarie, ziua de naştere a Domnului Pre­şedinte Nicolae Ceauşescu. In această zi sărbătorească, toţi cei care trăiesc sub faldurile trico­lorului românesc, intr-o deplină unitate de cuget şi simţire, adu­cem înalta cinstire primului Pre­şedinte al României. La un popas aniversar ca a­­cesta, poporul român oma­giază activitatea prodigioasă a Domnului Nicolae Ceauşescu, erou între eroii neamului, pa­triot înflăcărat, gînditor de ge­niu şi personalitate de largă re­cunoaştere internaţională. Ales în fruntea destinelor patriei în anul 1965, Domnul Preşedinte Nicolae Ceauşescu a ctitorit o ţară nouă, înnoită în toate la­turile ei prin strădaniile Dom­niei Sale şi prin munca neobo­sită şi plină de abnegaţie a în­tregului nostru popor. Astfel în această perioadă s-au obţinut însemnate realizări în toate sec­toarele vieţii sociale, s-a contu­rat un chip nou întregii Patrii. Preşedintele României con­temporane Domnul Nicolae Ceauşescu, patriot înflăcărat şi gînditor eminent, a imprimat în­tregii activităţii de stat, am­prenta puternicei sale persona­lităţi. Activitatea sa amplă şi creatoare, precum şi gîndirea sa originală, a avut un hotărîtor rol în obţinerea măreţelor re­zultate. Pentru aceasta cei 24 de ani, de cînd destinele ţării sînt conduse de Preşedintele Ceauşescu, ani de remarcabile împliniri, ani împodobiţi cu epocale realizări, poartă numele ctitorului acestei perioade: „Epo­ca Nicolae Ceauşescu“. De nu­mele şi de contribuţia sa se lea­gă toate ansamblurile de măsuri, care au condus la dezvoltarea şi perfecţionarea vieţii sociale şi economice, la înflorirea culturii noastre naţionale, şi la creşte­rea nivelului de trai şi de civi­lizaţie a tuturor fiilor acestei ţări. Domnia sa a acţionat cu ho­­tărire în chip neabătut, pentru a uni toate energiile creatoare ale poporului nostru pentru în­făptuirea programului de dezvol­tare multilaterală a Patriei noas­tre. A precizat în mai multe rînduri că tot ceea ce s-a reali­zat în epoca construcţiei socia­liste, reprezintă opera şi contri­buţia tuturor membrilor socie­tăţii noastre, indiferent de na­ţionalitate, sex sau religie. In acest context este suficient să amintim doar cîteva dintre rea­lizările măreţe ale acestor ani: Hidrocentrala Porţile de Fier, şantierele navale de la Constan­ţa şi Tulcea, canalul Dunăre- Marea Neagră, metroul realizat în capitală şi înnoirea măreaţă a Bucureştiului. Pentru împlini­rea măreţelor realizări, pentru înfăptuirea programelor de dez­voltare intensivă, Preşedintele ţării a îndemnat ca întreaga cercetare ştiinţifică să se an­gajeze cu toate forţele sale în soluţionarea complexelor proble­me de organizare şi moderniza­re, de realizare a noi materiale şi tehnologii. Industria românească a cunos­cut în această perioadă o dez­voltare deosebită. Este semnifi­cativ să precizăm că în compa­raţie cu anul 1965, producţia in­dustrială a cunoscut o creştere de şase ori şi 90—95% din ne­cesarul de maşini, utilaje, in­stalaţii şi echipamente se asi­gură din producţia internă. S-au creat numeroase locuri de mun­că, iar retribuţia lunară a cu­noscut o creştere substanţială. In toate zonele ţării au fost construite mii de apartamente şi numeroase case sau edificii publice. Azi, mai mult de 80% din populaţia ţării noastre, lo­cuieşte în case noi. Noul climat şi viaţa cea nouă din Patria noastră oferă ori­cărui cetăţean posibilitatea de a beneficia de cultură. Toţi ce­tăţenii ţării, fără deosebire de naţionalitate, sex, vîrstă şi re­ligie, au larg acces la izvorul tezaurului de cultură româneas­că. A fost generalizat învăţă­­mîntul de zece ani. Măreţul edificiu al României socialiste, edificiu ce s-a făurit în ultimii ani prin munca entu­ziastă a întregului popor, re­flectă o iluminare profundă a orizonturilor devenirii noastre contemporane. Aceste orizonturi sunt concentrate spre ţelul unic al poporului, spre împlinirea as­piraţiilor de libertate, de inde­pendenţă, suveranitate şi pace în lume. Datorită proeminentei personalităţi a Domnului Nico­lae Ceauşescu, Preşedintele Ro­mâniei, Patria noastră s-a afir­mat puternic în conştiinţa lumii contemporane, cîştigîndu-şi un mare prestigiu pe toate meri­dianele Terrei, prin consecventa ei politică de pace şi echitate promovată la toate nivelele or­ganismelor internaţionale. Ţara noastră întreţine relaţii de colaborare pe multiple pla­nuri cu peste 150 de state ale lumii. In toate relaţiile sale ex­terioare, România promovează o politică de independenţă şi su­veranitate naţională, de neames­tec în treburile interne ale altor state, de renunţare la forţă şi ameninţarea cu forţa. In acest sens, Preşedintele ţării noastre spunea: „Independenţa nu este o problemă de zile mari. Inde­pendenţa este o problemă de viaţă, de existenţă a fiecărei naţiuni şi deci realizarea acestor principii trebuie să stea perma­nent la baza activităţii noastre, a tuturor statelor!“ Principiile care stau la baza politicii exter­ne a Patriei noastre sunt: echi­tatea în relaţiile dintre state, în scopul avantajului reciproc al propăşirii şi progresului tuturor popoarelor lumii, ca o condiţie sine qua non, pentru asigurarea păcii într-o lume mistuită de atîtea crize, contradicţii şi di­vergenţe multiple. Prestigiul în lumea întreagă al Preşedintelui Nicolae Ceauşescu, este exprimat în mod convingă­tor de un fascinant număr de peste 160 de volume ce au apă­rut în ţări de pe toate conti­nentele, în peste 20 de limbi, vo­lume închinate gîndirii şi ac­tivităţii sale puse la baza desti­nelor României contemporane şi la promovarea cauzei păcii în lumea întreagă.* Şi în acest an, alături de toţi fiii Patriei noastre, clerul şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu membrii tuturor cultelor din ţara noas­tră, îi aduc un ales omagiu ilus­trului Conducător. Biserica noas­tră strămoşească — mereu în unitate de voinţă, simţire şi ac­ţiune cu poporul din care face parte integrantă — îşi exprimă ataşamentul nestrămutat faţă de politica internă şi externă, pro­movată de Domnul Nicolae Ceauşescu, îşi exprimă sprijinul constant acordat strădaniilor, iniţiativelor nobile, deopotrivă şi cu recunoştinţa pentru condiţiile deplinei libertăţi religioase asi­gurate pentru desfăşurarea ac­tivităţii ei specifice, în atmosfera de profundă slujire şi implicare în idealurile măreţe ale poporu­lui nostru de cultivare a ecume­­nismului pe plan local şi în ge­neral. TELEGRAMA Domniei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Mult stimate Domnule Preşedinte, împreună cu întregul nostru popor, ierarhii, clerul şi credin­cioşii Bisericii Ortodoxe Române omagiind aniversarea zilei de naştere a Domniei Voastre şi împlinirea a peste 55 de ani de activitate în slujba Patriei dau glas din adîncul inimilor senti­mentelor lor de profundă dragoste, aleasă recunoştinţă şi înaltă preţuire pe care le nutresc faţă de Dumneavoastră genialul con­ducător şi strălucitul ctitor al României de azi, a cărui gîndire şi faptă leagă cu fir de aur trecutul, prezentul şi viitorul naţiunii noastre, însufleţiţi de atmosfera patriotică în care toţi fiii ţării au sărbătorit marile evenimente istorice de la 1859 şi Decembrie 1918, care au pecetluit definitiv unirea tuturor românilor şi con­stituirea statului naţional unitar român, ne simţim părtaşi la lupta eroică şi neîntreruptă a poporului pentru afirmarea fiin­ţei proprii, pentru libertate socială şi naţională, pentru indepen­denţă şi unitate la tot ceea ce Domnia Voastră iniţiaţi şi între­prindeţi pentru binele, fericirea şi înălţarea Patriei, şi Vă încre­dinţăm că vom sprijini în continuare cu devotament sporit şi loialitate opera măreaţă de zidire spirituală şi materială a ţării, sub înţeleaptă Dumneavoastră ocîrmuire. La acest popas aniversar din viaţa Domniei Voastre ne facem o datorie de conştiinţă şi onoare de a evoca rodnicele împliniri, unice în istoria şi viaţa Patriei noastre, purtînd amprenta emi­nentei Dumneavoastră personalităţi şi pe care, cu legitimă mîn­­drie patriotică, întreaga naţiune română o numeşte „Epoca Nicolae Ceauşescu“, epocă de glorie dedicată progresului economic şi social al ţării, afirmării României socialiste libere şi demne în rîndul naţiunilor lumii. Totodată, aducem un înalt omagiu activităţii înflăcărate şi permanente a Domniei Voastre, de mare şi strălucit erou al păcii pentru acţiunile de dezarmare, pentru iniţiativele şi con­tribuţiile menite promovării şi aplicării ferme, în viaţa popoarelor şi în relaţiile internaţionale, a principiilor egalităţii în drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne şi avantajul reciproc, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa, soluţionării pe calea negocierilor a ori­căror conflicte şi litigii dintre state. Mulţumindu-vă cu profundă recunoştinţă pentru climatul de deplină libertate religioasă creat cultelor din ţara noastră, ierar­hii, clerul şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române, într-un glas şi o unică simţire cu întreaga noastră naţiune, cu nobile senti­mente de dragoste şi preţuire. Vă adresăm din adîncul inimilor noastre, mult stimate Domnule Preşedinte, cele mai calde şi mai alese urări de viaţă îndelungată, multă sănătate şi sporite puteri de muncă pentru a conduce ţara şi destinele poporului român pe noi şi tot mai înalte culmi de progres şi civilizaţie. TEOCTIST Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române UNIREA PRINCIPATELOR Unirea Principatelor a fost rezultatul unei evoluţii logice, obiective, ce s-a înfăptuit datorită unor acumulări cantitative (economice, sociale, culturale) şi a situaţiei externe favorabile, care in totalitatea lor au determinat produce­rea saltului calitativ, concretizat in constituirea statului naţional. Realizarea acestui deziderat multisecular românesc devine realitate în momentul întrunirii celor patru trăsături ale naţiunii (comunitate de limbă, teritoriu, viaţă eco­nomică şi de factură psihică) şi a existenţei unei conjuncturi politice priel­nice. In decursul evului mediu, Biserica s-a impus ca principalul promotor al cul­turii, iar din prima jumătate a secolului al XVII-lea odată cu introducerea graiului românesc, in locul celui slavon. In practicarea cultului, începe să joace un rol foarte important şi-n domeniul lingvistic. Pătruns de însemnă­tatea unităţii limbii In viaţa poporului român împărţit In cele trei ţări, mitro­politul Simion ştefan scria următoarele în 1648 cu prilejul tipăririi Noului Testament la Alba Iulia: „...că banii... aceia sunt buni, care umblă In (Continuare In pag. a 1-a) Mihai Sofronie CUVINTE DUHOVNICEŞTI Altă întîlnire cu Avva Antonie Cei de altădată care îşi căutau mîntuirea prin pustie, au învă­ţat că nu pustia era învăţătoare şi mîntuitoare ci felul cum tră­iau în ea. Căci pustia păzeşte de unele şi atacă cu altele. Avva Antonie zicea că apără „de au­­zire, de grăire şi de vedere“, dar atacă prin trîndăvie şi prin alte păcate ale trupului. Şi-apoi ata­că prin năluciri care pot fi de la diavolul, dar şi din prea mul­tă postire, şi din rătăcirile ima­ginaţiei care pot de-a dreptul îmbolnăvi mintea şi compromite toată osteneala. Căci osteneala cere rînduială. De aceea se în­trebau pustnicii unii pe alţii, ca să nu alunece din rînduială. De aceea instituţia duhovnicilor. Şi tot duhovnicul are la rîndul său un duhovnic. Lui Ana Antonie nu-i plă­ceau cei care credeau că pustia le dă vreo înţelepciune pe gra­tis, sau că ajunşi acolo deve­neau dintr-odată mari înţelepţi. Cînd a plecat ieri de acasă era Ion, şi era un oarecare, şi azi, la cîteva sute de kilometri, a devenit Ilarion şi e înţelept! (Numele sînt luate absolut la întîmplare!). Poporul are o vor­bă sănătoasă: nu haina face pe călugăr! Nici numele şi nici lo­cul schimbat. Zis-a Avva Antonie: Părinţii cei de demult cină mergeau In pustie, unţii se vindecau pre ei înşişi, şi făcîndu-se doctori aleşi, vindecau şi pre alţii. (Continuare In pag. a 2-a) Dr. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ Mitropolitul Ardealului

Next