Telegraful Român, 1989 (Anul 137, nr. 1-48)
1989-01-15 / nr. 3-4
Anul 137 Sibiu, 15 ianuarie 1989 Nr. 3—4/1989 Telegraful Român FOAIE RELIGIOASĂ EDITATĂ DE ARHIEPISCOPIA ORTODOXĂ ROMĂNĂ A SIBIULUI -------ALES OMAGIU PREȘEDINTELUI ȚĂRII sass*»®.------- Poporul nostru a înscris în cartea sa de aur, ziua de 26 ianuarie, ziua de naştere a Domnului Preşedinte Nicolae Ceauşescu. In această zi sărbătorească, toţi cei care trăiesc sub faldurile tricolorului românesc, intr-o deplină unitate de cuget şi simţire, aducem înalta cinstire primului Preşedinte al României. La un popas aniversar ca acesta, poporul român omagiază activitatea prodigioasă a Domnului Nicolae Ceauşescu, erou între eroii neamului, patriot înflăcărat, gînditor de geniu şi personalitate de largă recunoaştere internaţională. Ales în fruntea destinelor patriei în anul 1965, Domnul Preşedinte Nicolae Ceauşescu a ctitorit o ţară nouă, înnoită în toate laturile ei prin strădaniile Domniei Sale şi prin munca neobosită şi plină de abnegaţie a întregului nostru popor. Astfel în această perioadă s-au obţinut însemnate realizări în toate sectoarele vieţii sociale, s-a conturat un chip nou întregii Patrii. Preşedintele României contemporane Domnul Nicolae Ceauşescu, patriot înflăcărat şi gînditor eminent, a imprimat întregii activităţii de stat, amprenta puternicei sale personalităţi. Activitatea sa amplă şi creatoare, precum şi gîndirea sa originală, a avut un hotărîtor rol în obţinerea măreţelor rezultate. Pentru aceasta cei 24 de ani, de cînd destinele ţării sînt conduse de Preşedintele Ceauşescu, ani de remarcabile împliniri, ani împodobiţi cu epocale realizări, poartă numele ctitorului acestei perioade: „Epoca Nicolae Ceauşescu“. De numele şi de contribuţia sa se leagă toate ansamblurile de măsuri, care au condus la dezvoltarea şi perfecţionarea vieţii sociale şi economice, la înflorirea culturii noastre naţionale, şi la creşterea nivelului de trai şi de civilizaţie a tuturor fiilor acestei ţări. Domnia sa a acţionat cu hotărire în chip neabătut, pentru a uni toate energiile creatoare ale poporului nostru pentru înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a Patriei noastre. A precizat în mai multe rînduri că tot ceea ce s-a realizat în epoca construcţiei socialiste, reprezintă opera şi contribuţia tuturor membrilor societăţii noastre, indiferent de naţionalitate, sex sau religie. In acest context este suficient să amintim doar cîteva dintre realizările măreţe ale acestor ani: Hidrocentrala Porţile de Fier, şantierele navale de la Constanţa şi Tulcea, canalul Dunăre- Marea Neagră, metroul realizat în capitală şi înnoirea măreaţă a Bucureştiului. Pentru împlinirea măreţelor realizări, pentru înfăptuirea programelor de dezvoltare intensivă, Preşedintele ţării a îndemnat ca întreaga cercetare ştiinţifică să se angajeze cu toate forţele sale în soluţionarea complexelor probleme de organizare şi modernizare, de realizare a noi materiale şi tehnologii. Industria românească a cunoscut în această perioadă o dezvoltare deosebită. Este semnificativ să precizăm că în comparaţie cu anul 1965, producţia industrială a cunoscut o creştere de şase ori şi 90—95% din necesarul de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente se asigură din producţia internă. S-au creat numeroase locuri de muncă, iar retribuţia lunară a cunoscut o creştere substanţială. In toate zonele ţării au fost construite mii de apartamente şi numeroase case sau edificii publice. Azi, mai mult de 80% din populaţia ţării noastre, locuieşte în case noi. Noul climat şi viaţa cea nouă din Patria noastră oferă oricărui cetăţean posibilitatea de a beneficia de cultură. Toţi cetăţenii ţării, fără deosebire de naţionalitate, sex, vîrstă şi religie, au larg acces la izvorul tezaurului de cultură românească. A fost generalizat învăţămîntul de zece ani. Măreţul edificiu al României socialiste, edificiu ce s-a făurit în ultimii ani prin munca entuziastă a întregului popor, reflectă o iluminare profundă a orizonturilor devenirii noastre contemporane. Aceste orizonturi sunt concentrate spre ţelul unic al poporului, spre împlinirea aspiraţiilor de libertate, de independenţă, suveranitate şi pace în lume. Datorită proeminentei personalităţi a Domnului Nicolae Ceauşescu, Preşedintele României, Patria noastră s-a afirmat puternic în conştiinţa lumii contemporane, cîştigîndu-şi un mare prestigiu pe toate meridianele Terrei, prin consecventa ei politică de pace şi echitate promovată la toate nivelele organismelor internaţionale. Ţara noastră întreţine relaţii de colaborare pe multiple planuri cu peste 150 de state ale lumii. In toate relaţiile sale exterioare, România promovează o politică de independenţă şi suveranitate naţională, de neamestec în treburile interne ale altor state, de renunţare la forţă şi ameninţarea cu forţa. In acest sens, Preşedintele ţării noastre spunea: „Independenţa nu este o problemă de zile mari. Independenţa este o problemă de viaţă, de existenţă a fiecărei naţiuni şi deci realizarea acestor principii trebuie să stea permanent la baza activităţii noastre, a tuturor statelor!“ Principiile care stau la baza politicii externe a Patriei noastre sunt: echitatea în relaţiile dintre state, în scopul avantajului reciproc al propăşirii şi progresului tuturor popoarelor lumii, ca o condiţie sine qua non, pentru asigurarea păcii într-o lume mistuită de atîtea crize, contradicţii şi divergenţe multiple. Prestigiul în lumea întreagă al Preşedintelui Nicolae Ceauşescu, este exprimat în mod convingător de un fascinant număr de peste 160 de volume ce au apărut în ţări de pe toate continentele, în peste 20 de limbi, volume închinate gîndirii şi activităţii sale puse la baza destinelor României contemporane şi la promovarea cauzei păcii în lumea întreagă.* Şi în acest an, alături de toţi fiii Patriei noastre, clerul şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu membrii tuturor cultelor din ţara noastră, îi aduc un ales omagiu ilustrului Conducător. Biserica noastră strămoşească — mereu în unitate de voinţă, simţire şi acţiune cu poporul din care face parte integrantă — îşi exprimă ataşamentul nestrămutat faţă de politica internă şi externă, promovată de Domnul Nicolae Ceauşescu, îşi exprimă sprijinul constant acordat strădaniilor, iniţiativelor nobile, deopotrivă şi cu recunoştinţa pentru condiţiile deplinei libertăţi religioase asigurate pentru desfăşurarea activităţii ei specifice, în atmosfera de profundă slujire şi implicare în idealurile măreţe ale poporului nostru de cultivare a ecumenismului pe plan local şi în general. TELEGRAMA Domniei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Mult stimate Domnule Preşedinte, împreună cu întregul nostru popor, ierarhii, clerul şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române omagiind aniversarea zilei de naştere a Domniei Voastre şi împlinirea a peste 55 de ani de activitate în slujba Patriei dau glas din adîncul inimilor sentimentelor lor de profundă dragoste, aleasă recunoştinţă şi înaltă preţuire pe care le nutresc faţă de Dumneavoastră genialul conducător şi strălucitul ctitor al României de azi, a cărui gîndire şi faptă leagă cu fir de aur trecutul, prezentul şi viitorul naţiunii noastre, însufleţiţi de atmosfera patriotică în care toţi fiii ţării au sărbătorit marile evenimente istorice de la 1859 şi Decembrie 1918, care au pecetluit definitiv unirea tuturor românilor şi constituirea statului naţional unitar român, ne simţim părtaşi la lupta eroică şi neîntreruptă a poporului pentru afirmarea fiinţei proprii, pentru libertate socială şi naţională, pentru independenţă şi unitate la tot ceea ce Domnia Voastră iniţiaţi şi întreprindeţi pentru binele, fericirea şi înălţarea Patriei, şi Vă încredinţăm că vom sprijini în continuare cu devotament sporit şi loialitate opera măreaţă de zidire spirituală şi materială a ţării, sub înţeleaptă Dumneavoastră ocîrmuire. La acest popas aniversar din viaţa Domniei Voastre ne facem o datorie de conştiinţă şi onoare de a evoca rodnicele împliniri, unice în istoria şi viaţa Patriei noastre, purtînd amprenta eminentei Dumneavoastră personalităţi şi pe care, cu legitimă mîndrie patriotică, întreaga naţiune română o numeşte „Epoca Nicolae Ceauşescu“, epocă de glorie dedicată progresului economic şi social al ţării, afirmării României socialiste libere şi demne în rîndul naţiunilor lumii. Totodată, aducem un înalt omagiu activităţii înflăcărate şi permanente a Domniei Voastre, de mare şi strălucit erou al păcii pentru acţiunile de dezarmare, pentru iniţiativele şi contribuţiile menite promovării şi aplicării ferme, în viaţa popoarelor şi în relaţiile internaţionale, a principiilor egalităţii în drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne şi avantajul reciproc, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa, soluţionării pe calea negocierilor a oricăror conflicte şi litigii dintre state. Mulţumindu-vă cu profundă recunoştinţă pentru climatul de deplină libertate religioasă creat cultelor din ţara noastră, ierarhii, clerul şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române, într-un glas şi o unică simţire cu întreaga noastră naţiune, cu nobile sentimente de dragoste şi preţuire. Vă adresăm din adîncul inimilor noastre, mult stimate Domnule Preşedinte, cele mai calde şi mai alese urări de viaţă îndelungată, multă sănătate şi sporite puteri de muncă pentru a conduce ţara şi destinele poporului român pe noi şi tot mai înalte culmi de progres şi civilizaţie. TEOCTIST Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române UNIREA PRINCIPATELOR Unirea Principatelor a fost rezultatul unei evoluţii logice, obiective, ce s-a înfăptuit datorită unor acumulări cantitative (economice, sociale, culturale) şi a situaţiei externe favorabile, care in totalitatea lor au determinat producerea saltului calitativ, concretizat in constituirea statului naţional. Realizarea acestui deziderat multisecular românesc devine realitate în momentul întrunirii celor patru trăsături ale naţiunii (comunitate de limbă, teritoriu, viaţă economică şi de factură psihică) şi a existenţei unei conjuncturi politice prielnice. In decursul evului mediu, Biserica s-a impus ca principalul promotor al culturii, iar din prima jumătate a secolului al XVII-lea odată cu introducerea graiului românesc, in locul celui slavon. In practicarea cultului, începe să joace un rol foarte important şi-n domeniul lingvistic. Pătruns de însemnătatea unităţii limbii In viaţa poporului român împărţit In cele trei ţări, mitropolitul Simion ştefan scria următoarele în 1648 cu prilejul tipăririi Noului Testament la Alba Iulia: „...că banii... aceia sunt buni, care umblă In (Continuare In pag. a 1-a) Mihai Sofronie CUVINTE DUHOVNICEŞTI Altă întîlnire cu Avva Antonie Cei de altădată care îşi căutau mîntuirea prin pustie, au învăţat că nu pustia era învăţătoare şi mîntuitoare ci felul cum trăiau în ea. Căci pustia păzeşte de unele şi atacă cu altele. Avva Antonie zicea că apără „de auzire, de grăire şi de vedere“, dar atacă prin trîndăvie şi prin alte păcate ale trupului. Şi-apoi atacă prin năluciri care pot fi de la diavolul, dar şi din prea multă postire, şi din rătăcirile imaginaţiei care pot de-a dreptul îmbolnăvi mintea şi compromite toată osteneala. Căci osteneala cere rînduială. De aceea se întrebau pustnicii unii pe alţii, ca să nu alunece din rînduială. De aceea instituţia duhovnicilor. Şi tot duhovnicul are la rîndul său un duhovnic. Lui Ana Antonie nu-i plăceau cei care credeau că pustia le dă vreo înţelepciune pe gratis, sau că ajunşi acolo deveneau dintr-odată mari înţelepţi. Cînd a plecat ieri de acasă era Ion, şi era un oarecare, şi azi, la cîteva sute de kilometri, a devenit Ilarion şi e înţelept! (Numele sînt luate absolut la întîmplare!). Poporul are o vorbă sănătoasă: nu haina face pe călugăr! Nici numele şi nici locul schimbat. Zis-a Avva Antonie: Părinţii cei de demult cină mergeau In pustie, unţii se vindecau pre ei înşişi, şi făcîndu-se doctori aleşi, vindecau şi pre alţii. (Continuare In pag. a 2-a) Dr. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ Mitropolitul Ardealului