Timpul, noiembrie 1889 (nr. 3-15)

1889-11-26 / nr. 12

DUMINECA 2­3 NOEMBRE 1889. Ediția I-a. — Exemplarul IO Bani ANUL X No. 12 ANUNCIURILE ȘI INSERȚIUNILE sunt exclusiv primite la Agenția Ha­vas A, in București, Calea Victoriei Ro.S IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse ști la toate sucursalele sale. M. PALEOLOGU REDACȚIA : Calea Victoriei, 28 ADMINISTRAȚIA : Strada Academiei, 21. Scrisorile ne­francate nu se primesc Manuscrisele n­epublicate se ard ABONAMENTELE. » In toată țara, pe an .... 40 Iei „ „ Pe 6 luni . . 20 ., „ „ „ pe 3 luni... 10 „ Pentru streinătate pe an . . 60 „ Abonamentele se priimesc la Administrație TIMPUL 1 EXEMPLAR 10 BANI ZIAR COTIDIAN Director politic ANUNȚURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag IV. . . 0 4 © Reclame pag. III.......................g­gg w j? II.......................2.5 z Bim. 25 Vonta 1889 Disidența Conservatoare Observând cu atențiune și fără patimă oposițiunea injghebată con­tra guvernului actual, ne va fi lesne să ințelegem, pentru ce in rândurile ei intră partizanii d-lui Ioan Brătianu și liberalii-disi­­denți din jurul d-lui Dumitru Brătianu. Peste putință de espli­­cat ni se va părea insă, dușmă­nia unei părți dintre conserva­tori, unei minorități in fine, in­­tr’adevăr cu tendință accentuată spre disparițiune, dar care totuși nu are mai puțin aerul unei di­vide­­e­ conservatoare. Credincioșii d-lui loan Brătianu se leagănă in­clusiunea indispen­­sabilităței partidului lor; ei as­cultă cu religiositate faptele ade­menit­oare ale căror­va oameni di­rect interesați de a-i menține un stare de nălucire­ — de bine de rău, ei au așteptat și tot vor fi așteptând și azi prilegiul de a relua puterea.—­Disidența libe­rală pe de altă parte,deși cu foarte oficio­ase veleități pentru dobân­direa puterei, se întemeiază insă pe ideea că ei incumbă datoria de a revijgh­eba și reconstitui ve­chiul partid liberal, demn și apt de a precumpăni in viața noas­tră constituțională influența par­tidului conservator. — Ce e drept, nici liberalii­ disidenți, nici amicii d-lui Ioan Brătianu, nu pot ri­dica vre-un motiv plausibil obiec­tiv contra guvernului actual, fie din punctul de vedere al politi­cei externe, fie din punctul de vedere al respectului libertăților publice, fie din acela al ocroti­­rei intereselor economice ale na­­țiunei; totuși, la rigoare această opoziț­iune, ’și poate afla oare­care justificare in temperamentul și in tradițiunile lor. Ce temeiu firesc insă, și ce justificare tolerabilă poate pre­tinde disidența conservatoare; — căci, de netăgăduit, sunt porniri spre constituirea unei atari di­sidențe ?... Noua bisericuță schismastică, nu poate articula nici credința intr’un ideal politic deosebit de al majorităței conservatoare, nici un mai fervent zel pentru pro­pagarea și realizarea acestui ideal. Căci, in astă din urmă pri­vință, ar fi important să ni se lămurească: pe ce extra­ordinare mijloace cooptează actuala mi­­­­noritate spre a deveni vre­o­dată majoritate . Pe ce mijloace de luptă, pe căt timp­ui va fi in­terzis de a vota contra legilor conservatoare și ințelepte ce va presinta ce putere actualul guvern ? Pe propriu, și pe ce concurs strein întemeiază speran­ța de a veni la căm­in" Statului in oposițiune cu noi, și deci de a realisa idealul comun ". Nu numai că’i lipsește perspectiva de a‘și mări numărul, dar chiar putința de a’și păstra contingen­tul, devine din ce in ce mai i­­lustrie. A doua­ zi de venirea minis­terului d-lui Manu, erau scri­­suri batjocoritoare pe buze de schismatici. Ne făgăduiau o straș­nică răfueală la primul vot al Ca­merei. Ei bine,primul vot a dovedit o serioasă concentrare conservatoa­re asupra numelui d-lui G. Canta­­cuzino, și o scădere pănă la 52 vo­turi in forțele dualităței liberal-con­servatoare. Față cu acest eșec sem­­nicativ, surâsurile s’au mai îmblân­zit, dar amenințarea a continuat, promițăndu-ni se sdrobirea la pri­mul vot însem­nător al Senatului; — ei bine și acest vot, săvărșit cu ocasiunea alegerei comisiunei de­ răspuns la Mesagiu, a dat câștig ministerului concentrarei, și o uimitoare scădere de 20 vo­turi asupra”" disidenței. Semnificațiunea acestor voturi, din fericire e limpede și mai pre­sus de ori­ce controversă. In ca­meră, incontestabil d. Catargiu avusese înainte o majoritate, — căci, intr’alt­fel, nu s’ar putea jus­tifica cu ce dreptd-sa luase căr­uia afacerilor; un senat de ase­menea, și acilea mai cu seamă majoritatea fusese arhi-sigură, pe căt timp d. Catargiu nu avea nici cum intențiunea de a disolva și senatul. Ei bine, ce fapt, ce vină din partea d-lui Catargiu, să fi fost capabilă de a provoca o așa deplasare de simpatii . .. Din fe­ricire, și pentru trecut și pentru actualitate, un singur fapt cade in sarcina d-lui Catargiu , intem­pestiva d-sale cerere de disolvare, adică, nesocotirea majorității con­servatoare, căreia corpul electo­ral îi impusese menirea de a con­stitui un guvernământ stabil. Această greșală se schimbă in vină, când se persistă in ea chiar contra evidenței. Și cu căt se va persista mai mult in tendința unei disidenți, cu atăt sentimen­tul solidaritatei se va anima in conservatorii conscienți, și cu atât noua bisericuță va deveni mai părăsită și mai neputincioasă. Ast­fel fiind realitatea, este na­tural să nu putem înțelege : pe ce putere de atracțiune speră di­­sidența­ conservatoare să -și în­tocmească un viitor, fie chiar căt de modest. TELEGRAME (Serviciul Agenției Romane) Zanzibar, 6 Decembre. Stanley și tovarășii săi au sosit aci. Bresda, 6 Decembre. Mirza Riza Khan, ministru al Persiei a remis Regelui scrisorile sale de creanță Berna, 6 Decembre. Consiliul național a aprobat in unanimi­tate creditul de 17 milioane și jumătate pentru fabricarea a 150,000 puști cu repe­tiția, model al colonelului Schmidt, și mu­niții necesare. Londra, 6 Decembre. Canoniera englezească Watchfull, s-a scu­fundat aproape de Livestoft; ea pare per­­dută; încercările făcute pănă acum pentru a o scăpa au rămas fără resultat. Meran, 6 Decembre. Principesa regală a Suediei, Victoria, și principii Gustav Adolf și Wilhelm, fiii săi au so­sit la Meran unde vor sta iarna. Nou Orleans, 6 Decembre. Fostul președinte al Statelor­ Unite Jeffer­son Davis, a murit. Haga, 6 Decembre, întâia cameră a aprobat cu 30 voturi con­tra 18 modificarea legei asupra invățimăn­­tului primar. (subvențiuni de acordat scoa­­lelor profesionale) Cair, 6 Decembre, Știri din Bogomayo semnalează o imbu­­nătăț­ie in starea lui Em­in-Pașa, cu toate că sesiunile interne sunt grave. Ven­a, 6 Decembre. Politische Corresponding primește din Bu­curești o scrisoare iubriflkj||^act* și se va­loreze semnificarea abț^^^akKiintelui a biroului camerei. La cuvenea să se arate puterea partidelor, și votu­l fa­vorabil ideilor guvernului probează că ma­­joritatea conservatoare va susține cabinetul. Aceiași scrisoare anunță că ministerul a­­facerilor străine din Roma a promis guver­nului din București tot concursul său, pen­tru libera intrare a vitelor românești, chiar și acelea provenind din Galați și din Brăila Ridicarea prohibițiunei acordată pentru vitele din târ­gul Constanța probează că guvernul acordă măsurilor sanitare observate in Ro­mânia încrederea ce merită, se dorește ca și alte State să urmeze exemplul Italiei. De­­bușeul deschis provenitelor romanești de către această din urmă țară, va despăgubi in parte pe producătorii din România de perde­le ce suferi in urma rösboiului vamal cu Austro-Ungaria. Zanzibar. 6 Decembrie Căpitanul Wissemann s'a dus la 4 Decem­brie spre întâmpinarea lui Stanley și a lui Emin-Pașa pănă la Casin­. Primirea ce s’a făcut exploratorilor la 5 Decembrie la Bogo­mayo a fost entusiastă. Co­mandantul incru­­cișătorului german i’a salutat in numele Îm­păratului. Un banchet i s’a oferit in seara sosirei lor de către captanul Wissemann; s’au ridicat toasturi cari s’au aclamat cu en­­tusiasm. Rona, 6 Decembrie Vaticanul pregătește o protestare in con­tra legii de reformă a­ instituțiilor de bine­facere, actualminte in discuție la cariera italiană — Corveta Bausan a fost desemnată pen­tru a merge in curând­­ apele din Somali și din Zanzibar, Tanger. 6 Decembrie Se asigură că o conspirație ar fi fost des­coperită la Maroc. Sultanii ar fi făcut să se răpească unul di n frații [UNK] săi la Fez, și l’ar fi inch­is in urma unei scene violente; înă­untrul țării ar fi isbucnit căte-va turburări. d-lui Iancovescu : Da, stăm bine. Și intr’adevĕr, stăm bine de tot. Pe cănd d. Catargiu, d. Ver­­nescu și d. Mărzescu, și cu toți cei l’alți adunau 20 de glasuri , pe cănd toți liberalii la un loc abia căpătau de milă 16 glasuri, noi cești-l’alți, prigoniții d-lui Ianco­vescu și ai d-lui Mărzescu, dobân­deam însemnata majoritate de 58 glasuri conservatoare, adică, 38 voturi mai mult pentru actua­lul guvern de­căt pentru cei ce voiau să -și însușească de la dînșii titlul de șefi ai partidului conser­vator, și 22 glasuri mai mult de­căt toți oposiționiștii conservatori­­vernescisti, liberali-naționali,laterali și disidenți-radicali etc, eci, de toate culorile și pentru de toate gusturile, întrebăm la rândul nostru pe domnul de la Naționalul, care -și dă aerul să fie interpretul senti­mentelor și gândirilor fostului prim ministru: d-sa cum stă cu pre­tențiile sale de șefia partidului, față cu voturile succesive ale camerei și ale senatului ? Noi am putea lesne respunde : Stă prost de tot.—Și suntem si­guri, că toți ’i iar respunde tot ast­fel, afară de interesații in ches­tiune de la România și Naționalul. Stă Prost Respunzând din raou întrebării pe care ne o pusese acum căte­­va zile, ziarul d-lui Lacovescu: Cum stăm? ’i zicem și asăzi: Stăm bine. Atât camera, pe care d. Catar­giu voia să o spulbere înainte de a sta la vorbă cu dânsu, căt și maturul corp, sensul, ultima spes, au respuns cu glas ;are intrebărei Politica d-lui Vernem Sunt foarte puțini oameni la noi, cari printr’o muncă inteligentă și onestă, să’și fi agonisit un capital politic de idei lim­pezi și de convingeri sănătoase, pe cari să le susție morții și să le pună in ori­ce moment, ca pe o adevărată religie, mai pre­sus de ori­ce ambiții deșerte și in­terese personale. Lupta acestor oameni pentru a veni la guvern și, cănd au venit, pentru a se menține, ’și soarbe energia, nu din apetiturile înguste și din vanitatea de a fi la putere, ci din do­rul de a realiza proiectele lor de îmbu­nătățire genenerală, și de a putea pune in practică suma de soluțiuni fericite la cari sa’u oprit, și cari formează progra­mul lor politic. Pentru acești oameni puterea e un mijloc, iar nu un scop. Ei sunt aceiași la guvern ca și in opoziție, luptători sinceri, profund convinși, și desinteresați pănă la jertfă. De­sigur, nimeni nu va avea naivitatea să caute pe d. Vernescu printre acești oa­meni. Fire personală peste măsură, tem­perament violent, spirit negustoresc si unilateral, d. Vernescu, înecat pururea in grijile sporitei unei averi colosale, nu și-a dat nici o dată osteneala de a se găndi la nevoile țerei, și de a căuta să -și lămurească o idee mai generoasă, un proiect posibil de îndreptare. Pentru a­­ceasta trebue o natură miloasă și ex­pansivă, o largă inteligență și o cultură în­tinsă; și variată daruri frumoase cari nu se găsesc pe toate cărările. Pe d. Ver­nescu durerile altora nu l’au atins și nu ’au pus pe gânduri nici o dată. Rece și invulnerabil, a străbătut norocos eve­nimentele zilei, și închis in lăuntrul mul­țumirilor și intereselor sale personale, n’a trăit și n’a simțit, și n’a găndit de­căt numai pentru el. Și cu toate acestea, d. Vernescu a a­­vut in viața­­ sale un moment, in care s’a crezut de bună seamă erou in viclei­mul politic al zilei. Și explicarea aces­tui eroism ne-ar umplea de melancolie și de reflecții triste, dacă evenimentele de ieri nu ne-ar fi arătat morala tabu­ei intr’un mod atât de eloquent. Domnul Vernescu a intrat in cabine­tul junimist fără nici un plan de guver­nare, fără nici o idee de ce ar trebui să facă pentru a dovedi că presența d­­sale in­­ minister era necesară și utilă ță­­rei. Pătimaș și vendicativ, pe cănd cei­­l­alți colegi ai săi munceau și pregăteau la proecte de legi, d-sa umplea coloanele Monitorului Oficial cu destituiri și numiri de magistrați, iși descărca vechile ran­­cune de advocat și împăna slujbele fetei cu credincioși și protegiați de-ai d-sale. Asta era toată reforma pe care o adu­cea acest ministru, după cinci­spre­zece ani de oposiție. Ce i păsa d-sale de ne­­mulțămirile generale, de protestările pre­sei și de posiția dificilă ce-o creea co­legilor săi. S’ar fi putut din capul locului prevedea că d-nul Vernescu nu va fi un tovarăși bun și un element de liniște in acel guvern, îndărătnic și ambițios in înțelesul rău al cuvântului, era natural ca d-sa să poarte o ură surdă și neadormită unor cole­gi cari, fără să vrea, ii umileau la fie­care moment, prin vădita lor superioritate și prin atitudinea lor demnă­­ și corectă in cabinet. D. Vernescu știa că nu va putea-o duce multă vreme intr’un cerc de o cul­tură și de un caracter cu totul deose­bit de al său. Eată pentru ce toată ac­tivitatea sa ministerială se mărginea in a-și căpătui pe ai săi, pentru ca și un moment de cumpănă, să poată dispune de o clientelă devotată, pe care să poa­tă compta. Reintrat in al d­oilea cabinet, d-sa trece de la justiție la finanțe cu aceleași rancune și cu acelaș mod de a lucra;—plus au­reola trecătoare a un­ui triumf, de a că­rui vremelnicie și valoare morală, nu-și dedea încă seama. Pe vară, a plecat la băi in străinătate. Fericit visător, pe malul unei mări, ori in umbra întunecată și poetică a unui codru de brazi, cu cât foc trebue să -și fi desmierdat d. Vernescu in minte pla­nul unei isbănzi strălucite și definitive, in urma căreia să rămână el singur stă­păn pe situație !... „Vom obținea di­­solvarea, îmi voiu pune in mișcare toată cohorta mea de credincioși și recunos­cători. Vom face niște alegeri monstre Voiu avea un parlament al meu — și ce a fost Ioan Brătianu 12 ani, voiu fi eu 24 .... “ Ce voluptăți de gânduri dă priveliș­tea mării și umbra misterioasă a păduri­lor. — Dar socoteala de la băi nu s’a potrivit cu cea din țară. Frumosul, fer­mecătorul plan s’a risipit. Așa a fost să fie. D. Vernescu a căzut, procurăndu’și consolația de a țări după sine și pe d. Lascăr Catargiu, singurul lucru pe care l’am regretat din toată această afacere. Sic transit!. .. încetul cu încetul se depren­ează și el din circulație proce­­deurile vechi, diplomațiile ruginite, fitl­­urile ascuț­se și tragerile pe sfoară ; lu­­mea începe să arate din ce in ce ma mult desgust pentru această politică or­dinară și detestabilă : meșterii de farse, patrioții de convenție, șireții și norocoșii vénatori de popularitate și de triumfuri teatrale, dispar unul căte unul; oamenii de o reală distincție incep a se ridica in relief și a se cunoaște mai bine, e o suflare de cinste și de demnitate care străbate, răcorește și purifică aerul vi­­ciat al politicei. Se simte că intrăm intr’o fază nouă de viață și de activitate.

Next