Timpul, decembrie 1890 (nr. 309-330)
1890-12-08 / nr. 314
CURIERUL PROVINCIEI Corespondență particulară din Iași Conservatoriî-catargiștî din localitate au mai mult bun simțit decât cei din altă părți. Aceasta o spune propus de faimoasa alianță ce se zice că se prepară intre o parte din liberaliî-conservatorî și colectiviști. Liberalii-conservatori din localitate sunt contra oricărei alianțe formale cu liberalii—naționali. E drept că au mers aproape mână in mână cu colectiviștii la alegerile din Noembre, dar ei declară sus și tare că niciodată nu vor primi a fi soldații lui Ion Brătianu. Se zice că d. Lascar Catargiu a fost invitat de acești intransigenți de a veni de sărbători aci pentru a da lămuririle necesare. In cas dacă d. Catargiu va stărui in ideea de a se face unirea cu d. Ion Brătianu, atunci va fi părăsit de mai de toți amici sei din localitate și nu va fi urmat de cât de 2-3 prieteni. * Pe când se judeca de tribunalul sec. 1 procesul d-lor Neuman Paraschivescu și Dimitrie Gheorghiu,"i se aprinsese o lampă mare din Camera de deliberare Dacă faptul acesta n’ar fi fost observat indată de un domn advocat, am fi avut poate de înregistrat un nou incendiu a Palatului Administrativ. Din fericire insă lampa s’a putut stinge indată, dar procesul s’a amânat fiind imposibil de a continua din causa mirosului de gaz. Tribunalul a achitat pe d-nii Neuman Paraschivescu și Dimitrie Gheorghiu de faptele ce li se imputau, de asemenea a respins și pretențiunile civile. Aflu că atât procurorul cât și partea civilă vor apela acestă sentință. Astăzi urma a se judeca de curtea cu Jurați oposițiunea făcută de d. Ion Nădejde contra decisiunei Curții din sesiunea precedentă, prin care decisiune era condamnat deputatul Nădejde la o lună de zile închisoare și o sumă oarecare daune pentru calomnie prin presă. Din cauza lipsei unor formalități procesul s’a amânat pe sesiunea viitoare. A marelor case comerciale și principalii amplaiați dictează corespondențele lor onografului; acesta la rîndul lui dicează aceiași corespondență mașinei de scris. Cilindrele de ceară fonografice sunt păstrate și pot la nevoie să servească de dovezi. * ★ ¥ O altă aplicațiune curioasă a fonografului. — Această nouă aplicațiune consistă in a face să latre in aparat un câine și, ori de câte ori se atinge cineva noaptea de o ușă, instrumentul, printr-un mecanism special, însoțește organul câinelui. Se vede deci cât e de practic spre a goni pe hoți. Aceștia in momentul de a sparge o ușă cred că ai aface cu o ceată întreagă de câini furioși și o iau la fugă cât mai curent. Fotografia colorilor D. Eder, profesor la institutul fotografic de la Viena, anunță că un fotograf numit Veresz, locuind la Clușiu in Transilvania, ar fi obținut fotografii reproducând colorile naturale. Până acuma el n’a fixat decât tonurile cuprinse intre roșiii și portocaliu, și incă probele expuse la lumină se șterg in doua sau trei zile , dar un resultat prim e căpatat și experiențele urmează cu aparența unui succes probabil. Varietati științifice . D w> Aplicațiile fonografului Fonograful-secretar. — Edison a construit un fonograf pe care o putere hidraulică il mișcă tot așa de ușor ca și electricitatea. Acest curios aparat iea locul stenografiei in corespondențele de afaceri. La New York sunt deja mai multe sute de fonografe cari funcționează perfect. Șefii cafea artificială destinată a fi amestecată in cafeaue autentică, și fabricanții speciali desfășură un cinism necrezut recomandând invențiunea lor, insistând asupra beneficiilor ce se realizează cu acest soiü de fraudă. Guvernul in sine a luat in seamă reclamațiile numeroase ridicate de această escrocherie ; o ordonanță regală va interzice vinzarea precum • si anunțarea acestei mașine. * * -----— Premiul cel mare la Viena.— Jockey- Club din Viena a hotărît ca incepând din anul 1892 premiul cel mare al Derbyului austriac să fie de 500,000 de fiorini, sau aproape 125,000 franci. DE PRETUTINDENI ------- Darul împăratului Rusiei— împăratul Rusiei a făcut un dar Șahului Persiei compus din 30 de cai de Kirghizî, de rasa cea mai frumoasă, cari vor fi un curând îmbarcați la Baku cu destinație pentru Enzel, de unde apoi vor fi transportați la Teheran. Un pichet de cazaci, comandat de un ofițer, îi va insoți până la destinație unde vor fi înhămați la o baterie de artilerie organisată după usurile europene. Cele 4 tunuri din care se va compune această baterie face de asemenea parte din darul Țarului. -------Un arbore de 100 metrii.— La exposițiunea universală din 1893 ce se va face in Chicago (America), va figura și un arbore gigantic adus din San-Francisco. E inalt de 100 metrii, de un diametru de 6 m. 50 la 10 metre de la pământ și cântărind 30.000 kilograme înăuntrul acestui copac se va face un salon luminat de 250 lămpi electrice și in care va putea incăpea 100 de persoane. Probabil că acest copac, zice gazeta săteanului e un Sequoia gigantea. ------- Falsificarea germanilor. — Actualmente se vinde in Germania mașine cari fabrică boabe de -----------—ogago»—.— PADLEWSCHI Fadlewski in America! — Ziarul «L’Elair».—Diferite impresii.— La parchet.—La siguranță.— La d. de Labruyiere. — O anchetă.—Articolul 248. — La ambasada Rusiei. — La palatul de Justiției.— D. Gregoire Padlewski, asasinul Generalului Seliverstoff a plecat din Europa. El s-a îmbarcat la Trieste, acum câteva zile spre a merge in America. D. de Labruyère (Georges), fost director al ziarului la Cocarde, ar fi ajutat pe Padlewski să scape de urmărirea poliției și să fugă din Paris. Astfel povestete dânsul in ziarul L’Eclair. D. de Labruyère spune că pe când prânzea cu mai mulți amici la d-na Severine, o femeie necunoscută veni să-l roage să scape pe Padlewski care omorând pe Seliverstoff a făcut un act de dreptate. D. de Labruyère încurajat de d-na Severine și voind să facă și o lovitură de reportagiu pentru L’Eclair, primi această sarcină. El povestește apoi cu o mulțime de amănunte cum a făcut pentru a trece pe Padlewski granița și anume prin mijlocul pretextăreî unui duel. Această faptă indrăsneață provocă o mare emoțiune in poliție și in justituție. Și pentru ca să nu fie învinuite de neglijență, aceste autorități publicară mai multe desmințiri zicând că povestirea d-lui de Labruyére era falsă. Tot odată se deschise o anchetă care aduse ca resultate că se constată multe din zisele d-lui de Labruyére ca exacte. D. Lozé prefectul de poliție al Parisului, era foarte plictisit de această afacere și căuta prin fel de fel de mijloace să micșoreze proporțiunile neglijenței agenților polițienești. încetul cu încetul lumea începuse să creazâ că e o glumă curată toată această afacere. Dar când se află că procurorul general voia să aresteze pe d. de Labruyère, se făcu un reviriment in spirite. D. Guillot judecător de instrucțiune, era convins că Padlewski a scăpat prin ajutorul d-lui de Labruyère și era gata să semneze un mandat de arestare al acestuia, sprijinindu-se pe articolul 248 din Codul penal, considerând pe d. de Labruyère ca complice cu Padlewski. Insă in urma unei consfătuiri cu d. Quesnay de Beaurepaire procuror general, cu d. Bonoston procuror al republicei și cu d. Goron șeful siguranței, se luă hotărîrea să nu se facă nimic pripit pentru a nu cădea in ridicul. D. Goron intervievat de un reporter de la Goulois a zis că e posibil ca povestirea d-lui de Labruyére să fie adevărată, dar pe informațiunile jurnalelor nu pune mare preț. — «Eu cred mai mult, a zis d. Goron, că povestirea d-lui de Labruyére e mai curând un roman, pregătit de mai multe zile, bine închipuit, dar foarte fantezist. Poate că numai având norocul să punem mâna pe nihilistul rus vom putea să rectificăm neexactitățile din romanul d-lui de Labruyere. D. de Labruyere întrebat asupra acestei afaceri, a răspuns : — Am făcut un bun reportagiu; in acelaș timp am scăpat capul unui semen al meu. De aceste două lucruri nu’mi pare de loc rău. Un om plin de încredere, a venit la mine, cerându’mi să-l ajut să scape de urmăririle la care era supus. ’I-am dat ajutorul meu. Încă o dată nu-mi pare rău. Cred că, in cursul vieței, e mai bine să te pui de partea celui mai slab, și poliția, in asemenea împrejurare, era tare, cu toate mijloacele de care dispune, încă o dată cred că am făcut bine de am ajutat pe Padlewski.» Și mai departe d. de Labruyere adaugă : «Am scăpat pe un nenorocit și am voit să arăt de ce e capabil un reporter. Jurnalismul modern e in stare să lupte cu toate organisațiunile moderne, și aceasta am dovedit’o și eu.» La ambasada Rusiei fuga lui Padlewski a produs o impresiune foarte rea. La ambasadă nu se indluoește nimeni că Padlewski a scăpat cu ajutorul d-lui de Labruyère, dar nu au destulă încredere in amănuntele acestei afaceri. D. procuror general Quenay de Beaurepaire a renunțat cu desăvârșire să mai urmărească pe d. de Labruyère, cel puțin pentru moment, fiindcă până acuma nu s’a făcut nici un act de procedură. Iată raționamentul ce se face la palatul de justiție: Acțiunea d’a fi ascuns pe cineva acuzat de o crimă — admițând că d. de Labruyère ducând pe Padlewski prin locuri publice l’a sustras de urmărirea poliției, — nu există decât când individul este recunoscut vinovat d’o crimă, «fiindcă nevinovăția se bănuește totd’auna». Or, Pallewski n’a fost declarat vinovat, fiindcă el nici n’a fost supus vr’unui interogatoriu, cu toată bună-voința judecătorului de instrucție. In cazul când d. de Labruyère va fi arestat, un complice 11 va urma in închisoare și acest complice e d. Fernand Grégoire, publicist, locuind in strada Jura No. 13. D. Grégoire e abia de 25 de ani. El e mic, brun, foarte entusiast pentru causa socialistă.. Opiniunile lui sunt acelea ale unui socialist revoluționar El a colaborat la mai multe gazete socialiste mai cu seamă la o gazetă dirigintă in Algeria, de d. Duc-Quercy. Cu două zile înainte de asasinatul Generalului Seliverstolî, Fernand Grégoire făcuse cunoștință cu Padlewski la un bal pe care’l dau in toți anii refugiații ruși in cartierul des Gobelins. A doua zi după crimă Padlewski negăsind pe nici unul din prietenii lui ca să’l ascunză, se adresă la d. Grégoire care îl ținu la el până ce putu fugi cu ajutorul d-lui de Labruyere. Acesta întrebat dacă va fi arestat răspunse: — «Cred că am să fiu arestat, dar mai înainte de a mă duce la închisoare poliția și justiția vrea să verifice toate amănuntele povestite in articolul meu din l’Eclair. Ancheta poliției va constata că tot ce am spus e foarte adevărat și că n’am inventat cel mai mic amănunt. Vom ține pe cetitori in curentul tuturor celor ce se vor mai intâmpla in această afacere. Faptele Dilei DIN BUCUREȘTI HOȚIA DE LA POSTA Descoperirea hoției. O hoție importantă și indrăsneață s’a descoperit era că s’a comis de către un oficiant superior de la Mesagerii: La 1 Octombre sosi in București o scrisoare de valoare conținând 2.900 de fl. pentru destinația unui antreprenor de la forturi cu adresa in comuna Pantelimon. Până era insă această sumă neajungând in mânele destinatarului care a fost prevenit telegrafic de această expediere de bani, acesta a reclamat la Direcțiunea Poștelor și Telegrafelor. Judele instructor Maxim Direcțiunea Poștelor aviză imediat Parchetul. Un d. procuror împreună cu d. judecător de instrucție Maxim, sosiră la Poștă și începură ancheta. Cu dibăcia cunoscută a d-lui Maxim și cu pasiunea ce pune in toate afacerile grele pe care voește să le pună cu clair, judecătorul de instrucție reuși să descopere pe autorul acestui furt. Benedict Constantinescu Acesta e numele oficiantului superior care a comis furtul. De la incept incă Benedict Constantinescu simte mâna de fier a judelui instructor și încearcă in zadar să -I inducă in eroare prin negări și declarațiuni false care numai la d. Maxim nu puteau avea nici o trecere. Astfel vinovatul incepe prin a nega că ar fi comis furtul, apoi intrând din ce in ce mai mult in mrejele d-lui Maxim, el face prima declarație că un adevĕr a primit scrisoarea de valoare in ziua de 1 Decembre, dar că ea nu conținea decât 1000 de fiorini și această sumă a pierdut’o remânend s’o iea asupra lui ca s’o plătească. Această declarație fu de ajuns d-luî judecător de instrucție pentru ca să -i dea cheia afacerea. Perchisitia . Imediat d. Maxim merge la domiciliul lui Benedict Constantinescu, in str. Colței, unde găsește pe soția acestuia in complectă neșciință de fapta soțului ei. Aci in urma unei perchizițî se găsește o sumă de 100 lei in aur. Samsarul Gheorghios.Cafeneaua Colaro Continuând instrucția, judecătorul află că Benedict Constantinescu joacă de câteva zile cărți la Cafeneaua Colaro, cu un samsar anume Gheorghios, care după indicațiile d-lui Platty unul asociații ai Hotelului și Cafenelei Colaro, este găsit și adus înaintea d-lui Maxim. Confruntarea. — Declarația sdrobitoare a lui Gheorghios.—Benedict Constantinescu mărturisește: Benedict este confruntat cu Gheorghios. Vinovatul rămâne înlemnit in fața samsarului și -șî pierde tot cumpătul. Gheorghios declară că a schimbat lui Constantinescu 1050 de fiorini și că o mare parte din acești bani ’i-a pierdut acesta in cărți la cafeneaua Collaro. In fața acestei declarații sdrobitoare pentru Constantinescu, acesta nu mai poate tăgădui și mărturisește cum a comis hoția. Benedict Constantinescu e in etate de 40 până la 45 de ani. Fapta lui aruncă in miserie pe soția și copii lui. Instrucția terminată—La Văcărești. D. judecător de instrucție a terminat chiar ieri instrucția și toate actele privitoare la această afacere și azi dimineață Benedict Constantinescu a fost trimis la Văcărești. Azi se vor înainta tribunalului actele acestei afaceri. D. Maxim In nenumărate rânduri am avut ocasiunea să facem elogiurile cele mai meritate activului și inteligentului judecător de instrucție al Cabinetului IV. D. Maxim este unul din acei rari judecători de instrucție care au vocațiunea și dragostea, pasiunea chiar, pentru meseria lor. Dotat cu o inteligență mare și cu un fair policier care nu-l inșală niciodată, d. Maxim unește la aceste calități capacitatea, activitatea și mai presus de toate pasiunea ce pune in a face lumină in afacerile frumoase. Acest judecător are la activul său succese numeroase. Mai toate afacerile celebre, la noi, incredințate dibăciei sale au fost lămurite cu cel mai mare succes. Astfel au fost: Crima de la Băneasa, Afacerea cu iarba fiarelor, Hoția de la Ploești comisă in prejudiciul baronului de Sesseville, Falimentul Erdreich și in fine aceasta din urmă Hoția de la Poștă. INFORMAȚIUN Aseară s’a intrunit la d. Gună Vernescu, comitetul executiv al grupului liberal-conservator pentru a discuta chestiunea candidaturei la colegiul al douilea de deputați din Ilfov. Se pare că candidatura d-lui Alecu Catargiu a fost lăsată pe al douilea plan, pentru că este vorba acum de candidatura d-lui Cesianu fost director al poștelor și telegrafelor. La întrunirea de Duminecă a colectiviștilor vor vorbi d. Pallade și d. Sturdza asupra politicei exterioare a partidului liberal. D. Hitrovo va sosi in București pe la 20 ale lunei curente. D. N. Cerchez, șeful serviciului tehnic de la ministerul Cultelor și instrucțiunei publice, obținând un concediu, d. architect Leon Negrescu sub-șeful acestui serviciu, este însărcinat a conduce lucrările ce se efectuează in biuroul tehnic. Sub comisiunea budgetară pentru ministerul de Interne, a terminat cu lucrările budgetului acestui minister. Luna viitoare societatea Geografică va ține adunarea generală sub președința M. S. Regelui. In ziua de Sf. Silvestru colonia elvețiană va da un banchet in sala de marmoră a hotelului Union. Gazetele portughese Arte musical, și Oglobo vorbesc in termenii cei mai elogioși de cor DIN JUDEȚE Marele incendiu de la Ploești. — Miercuri de dimineață, pe la orele 4, clădirea din str. Francesă, in care era instalat magasinul de librărie, legătorie și tipografie al d-luî Bercovici, era in flăcări. Focul luându-și nastere din acest magasin, nelocuit de nimeni, s’a intins cu atâta repeziciune in cât toată intinderea proprietăților d-lor Iancu Eliade, Tache Ionescu si Manda Vălinescu din unghiul stradelor Francesă și Municipală, in câteva minute a fost cuprinsă de foc. Până la ora 7, cele 13 prăvălii și dependințele lor, ocupate de o mulțime de locatari industriași, au ridicat coloane colosale de flăcări, și incă pe la orele 10 din pimnițe eșea focul printre ziduri; de abea pe la amiazi s’a potolit incendiul, iar către seară tot se mai ridica fum. Căușele incendiului nu se cunosc. Pompierii au fost la minut la postul lor, dar din lipsă de apă nu s’a putut localiza focul, mai cu seamă că toate prăvăliile formau un singur corp. Pagubele locatarilor sunt foarte mari, de mai multe zecimii de mii de lei. Bercovicî si vr’o alti dupî industriași nu au putut scoate, nimic, ceil’alți tot ce au putut scăpa in mare parte este stricat. Perderile proprietarilor sunt de asemenea mari. Acest desastru a produs intre cetățeni o adâncă mâhnire. „ Un ultim curent Intr’un restaurant de a doua mană. — Băete, poți să'mi spui cam de câtă vreme ați cumperat pestela acesta ? — Del, nu știu, me duc să intreb la bucătărie, deoarece eu nu sunt decât de trei săptămâni aci. Nea-Ved v 4 Ay