Timpul, decembrie 1890 (nr. 309-330)
1890-12-08 / nr. 314
A NA ANUL XII No. 314 ABONAMENTELE: a toată țara, pe an . • 40 lei pe 6 luni . . 20 ,, ,, ,, pe 3 luni . . 10 ,, pentru streinătate pe an. . 60 ,, abonateatele se primesc la Administrație UN BIBfIPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD Redacția și Administrația : Calea Victoriei, No. 54. SAMBATA, 8 DECEMBRE 1890 ANUMURI SI IMSERTIbfill Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 íl ., II ... 2.50 ANUNGIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC .Există in țara românească o seamă de liberali sau democrați cari se arată foarte desamăgiți in privința resultatelor ce a dat la noi regimul constituțional. Printre aceștia se poate numera de bună seamă d. Panu. D. Panu a declarat alaltă era in Cameră că de 25 de ani nu s’a făcut nici un progres pe tărâmul politic, că alegerile, partidele, Corpurile legiuitoare, toate aceste manifestări constituționale ale vieței noastre publice, nu însemnează nimic, deoarece in realitate domnește bunul plac al Puterei Executive. Dacă asemenea mărturisiri ar fi fost făcute de un conservator, bătrân sau lener, disident ori nu, foile liberale s’ar fi folosit de densele spre a o denunța țereî intr’o serie nesfârșită de articole, reacționarismul conservatorilor și disprețul lor pentru popor. Noi disprețuim aceste mijloace de luptă și nu intră la gândul nostru de a le exploata intr’un scop de partid. Am relevat aceste declarațiuni ale d-lui Panu, fiindcă ele ni se par foarte semnificative din punctul de vedere al evoluțiunei ce s’a săvârșit printre liberali, cari după cum se știe, au profitat aproape exclusiv de schimbarea politică și socială ce s’a implinit in societatea română de 60 de ani incoace. Dar concluziunea ce d. Panu trage din aceste premise este in adevăr uimitoare. Raționamentul d-lui Panu se poate formula in modul următor : «Cu sistemul actual care asigură preponderența elementului mai luminat și mai bogat, corpul electoral nu dovedește destulă neatârnare față de guvern și din această cauză intreg mecanismul nostru constituțional este viciat. Ca să mărim puterea de rezistență a comisiilor electorale trebue deci să întocmim colegiul unic, cu sufragiul universal drept masă, adică să inecăm elementele luminate in massa alegătorilor mineri și inculți». Mărturisim că această logică ne confundă. Ideea universalitățe a votului nu e nouă și ar fi oțios de a angaja o discuțiune de doctrină, care de altminteri n’ar avea nici un interes practic. Dar este bine a aminti că partizanii iluștri ai acestui mod de alegere, ca d. Gladstone și Stuart Mill nu’l admit decât cu restricțiuni foarte însemnate. D. Gladstone cere excluderea tuturor indivizilor presumațî incapabili de a exercita dreptul lor cu inteligență și cu integritate, iar Stuart Mill nu admite ca votul unui vizitiu, spre exemplu, să cântărească in urmă atâta cât votul unui savant. Cât de departe suntem de ideologismul d-lui Pain care nu face nici o deosebire și crede că ar ajunge ca să proclamăm votul universal pentru ca să însănătoșim atmosfera noastră politică. Pentru toți oamenii cari, in politică, pun experiența mai presus de ideile abstracte, un lucru este sigur : guvernul care ar vrea să’șî creeze o putere despotică, nesupusă la nici un control, n’ar avea decât să proclame sufragiul universal. Din ziua aceea el ar avea totdeauna ultimul cuvânt in alegeri și d-nu Panu n’ar mai putea protesta in Parlament, căci nu s’ar putea alege decât ca guvernamental. ----*»— ♦ — -- TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena, 18 Decembre. — Camera a aprobat proiectele relative la relațiunile comerciale cu Turcia, Egiptul și Bulgaria. Bulgaria Sofia, 18 Decembre.—D-nii StoitchelT și Colarof representanții drumurilor de fer bulgărești in comisiunea internațională din Petersburg, au sosit cu misiunea de a grăbi pe linia Belova- Constantinopole a tarifelor directe convenționale și a revizui materialele elaborate de zisa comisiune in privința tarifelor directe. Engliteza Londra, 18 Decembre. — D. Parnell a putut să iasă azi in trăsură cu ochii bandajați. Azi s-a făcut inaugurarea statuei impiratului Frederic, generalul Wittich representa pe impăratul Wilhelm. Germania Berlin. 18. — Știrea retragerii generalului Schweinitz ambasador la Petersburg este desmințită. Berlin, 18 Decembre. — Monitorul Imperiului publică textul discursului rostit de Impărat la ședința de deschidere a conferinței școlare. După ce a insistat asupra insemnătăței învățământului religios, împăratul a relevat faptul a viitoarei treceri intr’un nou secol. M. Sa zice că strămoșii săi au simțit totdeauna pulsurile timpurilor și că ei au prevăzut evenimentele. Cât despre el, el crede a fi recunoscut scopul la care ațintește spiritul nuou al acestui secol care expiră și el hotărește de a intra in căi moî in privința instrucțiunei publice precum a făcut pentru chestiunea socială. Statele Unite New York, 18 Decembre. Ziarele anunță că administrația contribuțiunilor a confiscat o corabie germană care văna viței de mare. Trenul expres de la Halifax la Montreal a căzut in apă cu un pod care s’a dărâmat aproape de St. Louis : sunt 40 de morți și vr’o sută de răniți. EDIȚIA ,fi]A Turda Constantinopole, 18 Decembre. — Poarta a răspuns printr’un refus categoric ultimelor cereri ale patriarhatului de a se constitui un tribunal și de a judeca fără rapel la autoritățile turcești chestiunile de testament, politici! Auzi, s’ajungi d-ta ca mâinepoimâne, să’ți strige burtosul de Pallade, la club : — Hei, Mitiță , o dulceață și o cafea dulce și subțire! X INTENDENTUL CLUBULUI Auzit’ați, oameni buni, auzita’ți minune ne mai auzită ? Corni Mitiță Sturzaj ce’i zice și Miclăușanul, cel cu pricina, cel cu rublele, cel cu Creditul, cel cu Spionul prusian, conu Mitiță, căruia ’i mai zice și Baron von Hahn, pe românesce Boer Cocoș, învățatul, iscusitul, pricopsitul, mintosul, spătosul, mustăciosul, arheologul Mitiță, stâlpul și proțapul partidului poreclit liberal-național, președintele clubului cu același nume," a ajuns in sapa de lemn. Da, in sapă de lemn, căci altfel n’am înțelege pentru ce partidul l’ar fi înjosit la simplul rol de odăiaș la club. Cine nu crede, să cetească desbaterile Camerei și se va convinge că însuși d. Pallade a spus-o: Și cine altul mai bine decât d. Pallade putea să știe ? Pe când d. Take Ionescu cerea teoriile politice ale baron Ii von Hahn, d-nii Kogălniceanu și Pallade îl întrerupseră spre a-i spune că acele teorii nu fac clone parale pentru marele partid, ci sunt numai produsul imaginațiunii bolnăvicioase a d-lui Sturdza, „care când n'are de lucru să apucă să scrie moși pe groși, pentru ca să aibă ce corecta. 1 — Apoi bine, ce fel? întrebă mirat d. Take Ionescu, d. Mitică Sturdza nu e președintele clubului liberal ? La această întrebare d Paliade puțin de rîs, de unul din acele rîsuri homerice care făcu să se cutremure intreg Dealul Mitropoliei, așa că clopotul cel mare Începu să sune singur. La fiecare hohot respectabilul abdomen al durduliului deputat sălta cu atâta vehemență incât rădica in sus banca pe care ședea dimpreună cu alți onorabili colegi in deputăție. La un moment, văzurăm pe d. Nucșoreanu șovăind și era cât p’aci să se rostogolească la pământ de nu se inhăța la timp cu mânele de banca.— D’apoi bine, D-lelibieră ( nu in sensul moldovean) grăsuitul tribun, in mijlocul hohotelor și sughițelor care amenințau sa’l năbușească,—d. Sturdza e președinte la club, da, la club, dar numai la club. D. Pallade rosti aceste cuvinte cu un aer foarte semnificativ și era învederat că folosindu-se de epitetul «președinte» întrebuința un eufemism, căci adevăratul ințeles” al cuvintelor sale era: da, d. Sturza are îngrijirea clubului liberal, e mai mare peste club. Va să zică un fel de intendent? îngrijește de plata la termen a chiriei, de abonarea ziarelor, de încasarea cotisațiunilor, de ștergerea regulată a lămpilor, de maturatul odăilor și de curățenia celorlalte dependințe indispensabile, și poate mai are și grija ca de câte ori vine d. Palia de la club să nu lipsească scuipătoarea de lângă teribilul tribun, cu alte cuvinte d. Mitiță Sturza e un fel de bonne a tout faire la clubul partidului ? Ca să zică acesta e rolul d-lui Mitiță Sturza in partid ? Bine c’o știm. Deși cestiunea aceasta e o cestiune de familie și privește numai pe colectiviști, totuși nu ne putem opri de a exclama: — Vai, coane Mitiță, in ce hal teau adus prietenii și tovarășii d-talo g›si ® sas ------------------------------------------- PROFESORII CU TITLURI DEFINITIVE D. ministru al Instruțiunei publice și Cultelor a dat o decisiune asupra condițiunilor ce trebue să intrunească profesorii pentru obținera titlului definitiv. Iată acea decisiune in întregime : Având in vedere că obținerea titlului definitiv prevăzută de art... al legei Instrucțiunei publice, este un act de o insemnată importanță atât pentru învățământul public, cât și pentru persoana ce-l dobândește . Considerând insuficiența sub care ni se presintă in genere recomandările de această natură, și prin urmare puțina atențiune ce se dă acestor numiri, intemeiate adesea pe singura condițiune a stagiului de trei ani împliniți. Noi, ministrul secretar de Stat la departamentul Cultelor și Instrucțiunei publice, Decidem : Art. 1. — Rapoartele d-lor revisori școlari, ale direcțiunilor de învățământ secundar, sau ai delegaților speciali ai ministerului relative la acordarea titlurilor definitive vor trebui să cuprindă in viitor următoarele indicări : 1. Notele personale ale invețătorului, institutorului sau profesorului recomandat, anul și locul năsturei, starea civilă, studiile ce a făcut, cu arătare anume a certificatelor sau diplomelor obținute ; 2. Baza sau dreptul pe care a fost numit cu titlu provisoriu și data numirei, ordinul No... din..... lei; 3. Frecventarea regulată a școaconstatată de pe condica de prezență ; 4. Cum se achită de datoriile sale didactice , observațuni asupra metodului întrebuințat, asupra penalităților ce aplică și a disciplinei ce domnește in clasă; gradul de atențiune, de pătrundere și de cunoștințe ale elevilor, constatări făcute la asistarea in timpul prelegerilor, arătându-seși numărul de ore al inspecțiunilor de felul acesta . 5. Penalități suferite in baza disposițiunilor legei învățământului, relație la disciplina profesională: advertisment, transferări, censuri, suspendări... 6. Raporturile cu colegii săi și reputațiunea de care se bucură in societate. Art. 2. D. șef al divisiunei școalelor va da curs intervenirilor sau rapoartelor relative la acordarea titlului definitiv, numai in cazul de a fi intocmite in vedere cu decisiunile de fată. A Ministru, (ss) Maior eseu. r^Sigilî^brWiț;.« ■" É-ifl nr. 1". y LUPTA IN IRLANDA Atentatul contra d-lui Parnell—Scrderea simpatiilor pentru Irlanda.— Lupta decizieit luni.—Prevederi.— Viitorul d-lui Parnell. Telegramele au adus in zilele din urmă, două știri de importanță pentru caracterizarea luptei inverșunate dintre frații dușmani din Irlanda, și a urmărilor acestei lupte. Cea d’anteiü este că d. Parnell a fost aproape orbit, aruncându-i-se de către necunoscuți dușmani politici var la ochi. Fostul șef al partidei naționaliste irlandeze nu-si va pierde, se asigură, vederile, totuși boala de ochi ce a contractat in urma atentatului îl va impedica multă vreme să ia parte activă la luptă. A doua știre este că la alegerea suplimentară pentru parlament de la Bassetlaw,candidatul sprijinit de Gladstone cu toată influința sa, a căzut și s-a ales candidatul unionist. Biruința acestui candidat însemnează o slăbire insemnată a simpatiilor engleze pentru cauza irlandeză. Importantă pentru viitorul partidei naționaliste va fi insă alegerea suplimentară ce se va face luni la North Kilkenny in Irlanda. S’a dovedit indeajuns cu câtă violență se urmează lupta in insula lui Evin, prin faptele că Parnell aruncă in fața foștilor săi tovarăși vorbe grele ca : «spumă mizerabilă a omenirei, mișei, bandă de lași», iar aceștia, drept resbunare, îi aruncă cu var in ochi. De asemenea faptul că Davidt, un antiparnelist de căpetenie, a fost bătut de lucrătorii de mine de la Castle Comar, până la sânge. După aceste preludii, nu va fi nici o mirare dacă alegerea de luni va fi sângeroasă. Informațiile ziarelor streine spun că șansele candidatului d-lui Parnell la această alegere, șansele candidatului Scully n’ar fi tocmai sără 1 ucite. Contra-candidați sunt duci: patriotul Henessy și unionistul Stephen. Preoțimea face tot ce-i stă prin putință in contra candidatului parnelist; manifestul episcopilor in contra lui Parnell se citește și acum in toate bisericele districtului. Parnell ne mai luând parte in persoană la luptă, și ceil alțî parneliști au lăsat hotărîrea acestei importante alegeri in voia sorți . Antiparneliștii, incuragiați de acesta s’au și grăbit a ține un meeting, in care David puse celor 4000 de oameni prezenți, întrebarea: «Ce voiți, Irlanda sau pe Parnell ?» Răspunsul, firește, a fost: «Ilanda». Hotărîrea definitivă asupra viitorului lui Parnell se va da așadar Luni. Eastern