Timpul, decembrie 1890 (nr. 309-330)

1890-12-08 / nr. 314

A­ N­A ANUL XII No. 314 ABONAMENTELE: a toată țara, pe an­­ . • 40 lei pe 6 luni . . 20 ,, ,, ,, pe 3 luni . . 10 ,, pentru streinătate pe an. . 60 ,, abonateatele se primesc la Administrație UN BIBfIPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD Redacția și Administrația : Calea Victoriei, No. 54. SAMBATA, 8 DECEMBRE 1890 ANUMURI SI IMSERTIbfill Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 íl ., II ... 2.50 AN­UNGI­URILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC .­Există in țara românească o seamă de liberali sau­ democrați cari se arată foarte desamăgiți in privința resultatelor ce a dat la noi regimul constituțional. Printre aceștia se poate nu­mera de bună seamă d. Panu. D. Panu a declarat alaltă­ era in Cameră că de 25 de ani nu s’a făcut nici un progres pe tărâ­mul politic, că alegerile, parti­dele, Corpurile legiuitoare, toate aceste manifestări constituționale ale vieței noastre publice, nu în­semnează nimic, de­oare­ce in realitate domnește bunul plac al Puterei Executive. Dacă asemenea mărturisiri ar fi fost făcute de un conservator, bătrân sau lener, disident ori nu, foile liberale s’ar fi folosit de densele spre a o denunța țe­­reî intr’o ser­ie nesfârșită de ar­ticole, reacționarismul conserva­torilor și disprețul lor pentru popor. Noi disprețuim aceste mijloace de luptă și nu intră la gândul nostru de a le exploata intr’un scop de partid. Am re­levat aceste declarațiuni ale d-lui Panu, fiind­că ele ni se par foarte semnificative din punctul de vedere al evoluțiunei ce s’a săvârșit printre liberali, cari după cum se știe, au profitat aproape exclusiv de schimbarea politică și socială ce s’a implinit in so­cietatea română de 60 de ani in­coace. Dar concluziunea ce d. Panu trage din aceste premise este in adevăr uimitoare. Raționamentul d-lui Panu se poate formula in modul urmă­tor : «Cu sistemul actual care asigură preponderența elemen­tului mai luminat și mai bogat, corpul electoral nu dovedește destulă neatârnare față de guvern și din această cauză intreg me­canismul nostru constituțional este viciat. Ca să mărim pute­rea de rezistență a comisiilor e­­lectorale trebue deci să întoc­mim colegiul unic, cu sufragiul universal drept masă, adică să inecăm elementele luminate in massa alegătorilor mineri și in­culți». Mărturisim că această logică ne confundă. Ideea universali­­tățe a votului nu e nouă și ar fi oțios de a angaja o discuțiune de doctrină, care de altminteri n’ar avea nici un interes prac­tic. Dar este bine a aminti că partizanii iluștri ai acestui mod de alegere, ca d. Gladstone și Stuart Mill nu’l admit de­cât cu restricțiuni foarte însemnate. D. Gladstone cere excluderea tu­­turor indivizilor presumațî inca­pabili de a exercita dreptul lor cu inteligență și cu integritate, iar Stuart Mill nu admite ca votul unui vizitiu­, spre exemplu, să cântărească in urmă atâta cât votul unui savant. Cât de departe suntem de i­­deologismul d-lui Pain care nu face nici o deosebire și crede că ar ajunge ca să proclamăm vo­tul universal pentru ca să însă­nătoșim atmosfera noastră po­litică. Pentru toți oamenii cari, in politică, pun experiența mai pre­sus de ideile abstracte, un lucru este sigur : guvernul care ar vrea să’șî creeze o putere despo­tică, nesupusă la nici un con­trol, n’ar avea decât să proclame sufragiul universal. Din ziua a­­ceea el ar avea tot­dea­una ulti­mul cuvânt in alegeri și d-nu Panu n’ar mai putea protesta in Parlament, căci nu s’ar putea alege de­cât ca guvernamental. ----*»— ♦ — --­ TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Un­garia Viena, 18 Decembre. — Camera a aprobat proiectele relative la relațiu­­nile comerciale cu Turcia, Egiptul și Bulgaria. Bulgaria Sofia, 18 Decembre.—D-nii StoitchelT și Colarof representanții drumurilor de fer bulgărești in comisiunea interna­țională din Petersburg, au sosit cu misiunea de a grăbi pe linia Belova- Constantinopole a tarifelor directe con­venționale și a revizui materialele e­­laborate de zisa comisiune in privința tarifelor directe. Engliteza Londra, 18 Decembre. — D. Parnell a putut să iasă azi in trăsură cu ochii bandajați. Azi s-a făcut inaugurarea statuei im­piratului Frederic,­ generalul Wit­­tich representa pe impăratul Wilhelm. Germania Berlin. 18. — Știrea retragerii ge­neralului Schweinitz ambasador la Pe­tersburg este desmințită. Berlin, 18 Decembre. — Monitorul Imperiului publică textul discursului rostit de Impărat la ședința de des­chidere a conferinței școlare. După ce a insistat asupra insemnătăței în­vățământului religios, împăratul a re­levat faptul a viitoarei treceri intr’un n­ou secol. M. Sa zice că strămoșii săi au simțit tot­dea­una pulsurile tim­purilor și că ei au prevăzut eveni­mentele. Cât despre el, el crede a fi recu­noscut scopul la care ațintește spiri­tul nuou al acestui secol care expiră și el hotărește de a intra in căi m­oî in privința instrucțiunei publice pre­cum a făcut pentru chestiunea socială. Statele­ Unite New York­, 18 Decembre.­­ Ziarele anunță că administrația contribuțiu­­nilor a confiscat o corabie germană care văna viței de mare. Trenul expres de la Halifax la Mon­treal a căzut in apă cu un pod care s’a dărâmat aproape de St. Louis : sunt 40 de morți și vr’o sută de răniți. EDIȚIA ,fi]A Turda Constantinopole, 18 Decembre. — Poarta a răspuns printr’un refus ca­tegoric ultimelor cereri ale patriar­­h­atului de a se constitui un tribunal și de a judeca fără ra­pel la autorită­țile turcești chestiunile de testament, politici! Auzi, s’ajungi d-ta ca m­âine­­poimâne, să’ți strige burtosul de Pal­lade, la club : — Hei, Mitiță , o dulceață și o ca­­­fea­­ dulce și subțire! X INTENDENTUL CLUBULUI Auzit’ați, oameni buni, auzita’ți minune ne mai auzită ? Corni Mitiță S­tur­zaj ce’i zice și Mi­­clăușanul, cel cu pricina, cel cu ru­blele, cel cu Creditul, cel cu Spionul prusian, conu Mitiță, căruia ’i mai zice și Baron von Hahn, pe românesce Boer­ Cocoș, învățatul, iscusitul, pricopsitul, mintosul, spătosul, mustăciosul, arh­eo­­logul Mitiță, stâlpul și proțapul par­tidului poreclit liberal-național, preșe­dintele clubului cu același nume," a ajuns in sapa de lemn. Da, in sapă de lemn, căci alt­fel n’am înțelege pentru ce partidul l’ar fi înjosit la simplul rol de odăiaș la club. Cine nu crede, să cetească desbate­­rile Camerei și se va convinge că în­suși d. Pallade a spus-o: Și cine altul mai bine de­cât d. Pallade putea să­­ știe ? Pe când d. Take Ion­escu cerea teo­­riile politice ale baron­ Ii von Hahn, d-nii Kogălniceanu și Pallade îl între­rupseră spre a-i spune că acele teorii nu fac clone parale pentru marele partid, ci sunt numai produsul imagi­­națiunii bolnăvicioase a d-lui Sturdza, „care când n'are de lucru să apucă să scrie moși pe groși, pentru ca să aibă ce corecta. 1 — Apoi bine, ce fel? întrebă mirat d. Take Ionescu, d. Mitică Sturdza nu e președintele clubului liberal ? La această întrebare d Paliade puțin de rîs, de unul din acele rîsuri ho­merice care făcu să se cutremure in­treg Dealul Mitropoliei, așa că clopo­tul cel mare Începu să sune singur. La fie­care hohot respectabilul abdo­men al durduliului deputat sălta cu atâta vehemență in­cât rădica in sus banca pe care ședea dimpreună cu alți onorabili colegi in deputăție. La un moment, văzurăm pe d. Nucșoreanu șovăind și era cât p’aci să se rosto­golească la pământ de nu se inhăța la timp cu mânele de banca.­­— D’apoi bine, D-lel­ibieră ( nu in sensul moldovean) grăsuitul tribun, in mijlocul hohotelor și sughițelor care amenințau sa’l năbușească,—d. Sturdza e președinte la club, da, la club, dar numai la club. D. Pallade rosti aceste cuvinte cu un aer foarte semnificativ și era în­vederat că folosindu-se de epitetul «președinte» întrebuința un eufemism, căci adevăratul ințeles” al cuvintelor sale era: da, d. Sturza are îngrijirea clubului­ liberal, e mai mare peste club. Va să zică un fel de intendent? îngrijește de plata la termen a chi­riei, de abonarea ziarelor, de încasa­rea cotisațiunilor, de ștergerea regu­lată a lămpilor, de maturatul odăilor și de curățenia celor­lalte dependințe indispensabile, și poate mai are și grija ca de câte ori vine d. Palia de la club să nu lipsească scuipătoarea de lângă teribilul tribun, cu alte cu­vinte d. Mitiță Sturza e un fel de bonne a tout faire la clubul partidu­lui ? Ca să zică acesta e rolul d-lui Mitiță Sturza in partid ? Bine c’o știm. De­și cestiunea aceasta e o cestiune de familie și privește numai pe colec­tiviști, totuși nu ne putem opri de a exclama: — Vai, coane Mitiță, in ce hal te­­au adus prietenii și tovarășii d-talo­­­ g›si ® sas -------------------------------------------­ PROFESORII CU TITLURI DEFINITIVE D. ministru al Instruțiunei pu­blice și Cultelor a dat o decisiune asupra condițiunilor ce trebue să intrunească profesorii pentru obți­­nera titlului definitiv. Iată acea decisiune in întregime : Având in vedere că obținerea ti­tlului definitiv prevăzută de art... al legei Instrucțiunei publice, este un act de o insemnată importanță atât pentru învățământul public, cât și pentru persoana ce-l dobân­dește . Considerând insuficiența sub care ni se presintă in genere recoman­dările de această natură, și prin urmare puțina atențiune ce se dă acestor numiri, intemeiate adesea pe singura condițiune a stagiului de trei ani împliniți. Noi, ministrul secretar de Stat la departamentul Cultelor și Instruc­țiunei publice, Decidem : Art. 1. — Rapoartele d-lor revi­­sori școlari, ale direcțiunilor de în­vățământ secundar, sau ai delega­ților speciali ai ministerului rela­tive la acordarea titlurilor definitive vor trebui să cuprindă in viitor următoarele indicări : 1. Notele personale ale invețăto­­rului, institutorului sau profesorului recomandat, anul și locul năsturei, starea civilă, studiile ce a făcut, cu arătare anume a certificatelor sau diplomelor obținute ; 2. Baza sau dreptul pe care a fost numit cu titlu provisoriu și data numirei, ordinul No... din..... lei; 3. Frecventarea regulată a școa­­constatată de pe condica de prezență ; 4. Cum se achită de datoriile sale didactice , observa­țu­ni asupra me­todului întrebuințat, asupra pena­lităților ce aplică și a disciplinei ce domnește in clasă; gradul de aten­țiune, de pătrundere și de cunoș­tințe ale elevilor, constatări făcute­­ la asistarea in timpul prelegerilor, arătându-se­­și numărul de ore al inspecțiunilor de felul acesta . 5. Penalități suferite in baza dis­­posițiunilor legei învățământului, re­lați­e la disciplina profesională: ad­­vertisment, transferări, censuri, sus­pendări... 6. Raporturile cu colegii săi și reputațiunea de care se bucură in societate. Art. 2. D. șef al divisiunei școa­­lelor va da curs intervenirilor sau rapoartelor relative la acordarea titlului definitiv, numai in cazul de a fi intocmite in vedere cu deci­­siunile de fată. A Ministru, (ss) Maior eseu. r^Sigilî^b­rWiț;.« ■" É-ifl nr. 1". y LUPTA IN IRLANDA Atentatul contra d-lui Parnell—Scrd­­­­erea simpatiilor pentru Ir­landa.— Lupta decizieit luni.—Prevederi.— Viitorul d-lui Parnell. Telegramele au adus in zilele din urmă, două știri de importanță pen­tru caracterizarea luptei inverșunate dintre frații dușmani din Irlanda, și a urmărilor acestei lupte. Cea d’anteiü este că d. Parnell a fost aproape orbit, aruncându-i-se de către necunoscuți dușmani poli­tici var la ochi. Fostul șef al par­tidei naționaliste irlandeze nu-si va pierde, se asigură, vederile, totuși boala de ochi ce a contractat in urma atentatului îl va impedica multă vreme să ia parte activă la luptă. A doua știre este că la alegerea suplimentară pentru parlament de la Bassetlaw,­candidatul sprijinit de Gladstone cu toată influința sa, a căzut și s-a ales candidatul unionist. Biruința acestui candidat însem­nează o slăbire insemnată a sim­patiilor engleze pentru cauza irlan­deză. Importantă pentru viitorul par­tidei naționaliste va fi insă alegerea suplimentară ce se va face luni la North Kilkenny in Irlanda. S’a dovedit in­deajuns cu câtă violență se urmează lupta in insula lui Evin, prin faptele că Parnell a­­runcă in fața foștilor săi tovarăși vorbe grele ca : «spumă mizerabilă a om­enirei, mișei, bandă de lași», iar aceștia, drept resbunare, îi a­­runcă cu var in ochi. De asemenea faptul că Davidt, un antiparnelist de căpetenie, a fost bătut de lucră­torii de mine de la Castle Comar, până la sânge. După aceste preludii, nu va fi nici­ o mirare dacă alegerea de luni va fi sângeroasă. Informațiile ziarelor streine spun că șansele candidatului d-lui Par­nell la această alegere, șansele can­didatului Scully n’ar fi tocmai să­ră­ 1 ucite. Contra-candidați sunt duci: pa­triotul Henessy și unionistul Stephen. Preoți­mea face tot ce-i stă prin putință in contra candidatului par­­nelist; manifestul episcopilor in con­tra lui Parnell se citește și acum in toate bisericele districtului. Parnell ne mai luând parte in persoană la luptă, și cei­l­ alțî par­­neliști au lăsat hotărîrea acestei im­portante alegeri in voia sorți . An­­tiparneliștii, incuragiați de acesta s’au și grăbit a ține un meeting, in care David­ puse celor 4000 de oameni prezenți, întrebarea: «Ce voiți, Irlanda sau pe Parnell ?» Răs­punsul, firește, a fost: «Ilanda». Hotărîrea definitivă asupra viito­rului lui Parnell se va da așa­dar Luni. Eastern

Next