Timpul, noiembrie 1891 (nr. 241-265)
1891-11-26 / nr. 261
2 TIMPUL 26 NOEMBRE DE PESTE MUNȚI D. Grigoriu Moldovan și-a găsit în sfârșit un al doilea tovarăș de principii, după ce a ajuns la numărul al doilea al revistei sale lunare Ungaria. Acest nou recrut în partidul celor mulțumiți cu asupririle maghiare se numește Ianoș Tordai și e preot unit la Ofenbaia.El a debutat prin o mică colaborație la revista d-lui Grigoriu. Sunt așadar până acuma trei: Grigoriu, Ianoș Tordai și un oarecare Alexies despre care de altfel să afirmă că ar fi de origină sârbă după cum și despre Grigoriu se zice că ar fi armean. ȘTIRILE ZILEI Temperatura : Observațiunile Casei A. Menuet C-mne, opticiane, Calea Victoriei 88, pe ziua de 25 Noembre. Miezul nopții.....................]-1 7 ore dimineața .... —-3,5 Amiazi...............................+5 înălțimea barometrică . . 765 Starea cerului: puțin acoperit. * * * D. doctor în medicină Constantin Bădescu, actual medic la spitalul rural Drăgoești din județul Olt, s’a transferat, în interesul serviciului, în asemenea calitate, provisoriu până la concurs, la spitalul rural Negrești din județul Vaslui, deschis din nou. * * * D. ministru al lucrărilor publice a aprobat budgetul drumurilor din județul Ilfov, suprimând însă postul de arhitect-ajutor înființat din nou. * * * Eri am primit textul unei scrisori pe care d. N. C. Aslan a adresat’o încă de la 8 a curentei d-lui C. Corjescu, președintele ligei moldovenești, pentru a protesta împotriva unor expresiuni triviale pe care Adevărul din luna trecută le-ar fi atribuit d-lui Aslan ca rostire împotriva numitei lige. * tt * Buletinul serviciului sanitar publică statistica oamenilor tratați în contra turbărei la Institutul de bacteriologie pe luna lui Septembre. In această lună au intrat în tratament 43 persoane și cu 24 râmase din luna August, s’au vaccinat în total în Septembre 67 persoane, dintrecare 50 din România, 10 din Bulgaria și Rumelia, 4 din Austria, 2 din America și 1 din Franța. Toate aceste persoane se află în deplină sânatate. * * * * D. Belieff, fratele nenorocitului ministru bulgar care a căzut victimă atentatului îndreptat împotriva d-lui Stambuloff, se află de doua zile în București. * * * Astăzi se va face degradarea administratorului clasa II-a Mihăescu, condamnat de consiliul de războiu al corpului II de armată la 5 ani de reclusiune și la degradarea militară. * * * Vestitul tablou al pictorului Grigorescu. Un viitor cetățean român, reprezentând pe un evreiu neguțător de cărți, a fost cumpărat de d. George Cantacuzino pe preț de opt mii de lei* * * Iată rezumatul veniturilor provizorii ale tuturor liniilor căilor ferate române pe luna Octombre 1891 : Călători......................... 1,191,777—67 Bagage......................... 53,603—50 Maxe mare iuțeală. 170,881—20 Măsuri de mici iuțeala. 2,384,189—26 Total lei . . . 33300,450— 63 In Octombre anul trecut, totalul veniturilor provizorii s’a cifrat cu 4,006,359 lei 37 bani, adică o diferință în minus pentru anul acesta în sumă de 205,908 lei și 74 bani. * * * La 1 Octombrie a. c. se aflau în circulație 67,920 librete ale casei de economii reprezintând suma de 16,025,751 lei. In cursul lunei Octombrie s’au mai liberat 2313 pentru depuneri în sumă de 863,842 lei, astfel că la 1 Noembre se aflau în circulație 70,233 de librete reprezintând suma de 16 milioane 180 de mii 22 de lei. Lei pentru lucrările cheiurilor și pentru care comuna se judecase de la 1874. DIN JUDEȚEA Exemplu demn de imitat: Preotul Gh. Orteanu, din comuna Dorna, județul Suceava, a donat comunei un local nou pentru școală, având împrejur 680 m. p. loc. * • * Scarlatina bântue în orașul Odobești din jud. Putna. * * * Din împrumutul de 5 milioane lei, pe care voiește ar contracta comuna Galați suma de 1,600,000 lei va fi afectată la stingerea datoriei comu STRAINETATE O telegramă ce ni se comunică din Sens spune că greva a isbucnit din nou în minele din Bethume în urma unor revendicări de un ordin secundar, refuzate de Companie. • * * O depeșă din Londra ne anunță că ducele de Devonshire este greu bolnav. * * * Cu privire la moartea și înmormântarea ex-împaratului Braziliei Dom Pedro, mai primim din Paris telegramele următoare : Colonelul Chamoin a fost să prezinte contesei d’Ea, fica împăratului condoleanțele d-lui Carnot. Ministrul Brasiliei a telegrafiat la Rio de Janeiro pentru a întreba dacă trebue să asiste la înmormântareaui Dom Pedro. Corpul lui Dom Pedro a fost îmbălsămat și expus; multe persoane s’au dus să’l vadă. înmormântarea se va face la biserica Madelenei. Onorurile militare se vor face conform obiceiului urmat în caz de moarte pe teritoriul francez a oricărui suveran amic. Din Rio-de-Janeiro. Șirea privitoare la moartea lui Dom Pedro a cauzat o adâncă tristețe. Bursa, băncile, târgul de comerț, sunt închise spre semn de doliu. * ® O știre telegrafică din Viena ne anunță că împărăteasa Austriei a sosit acolo ori, întorcându-se de la Corfu și a fost primită la gară de împăratul. UN ULTIM CUVÂNT Avizurile caraghioase. Pe tariful unui otel se citește : Prețul unul pasager cl. I 2 fr. Prețul unui pasager cl. II 1 fr. * La fereastra unui magazin : Mare depozit de pălării pentru bărbați de paie. Moș Neagu. DIN STRAINETATE Polonezii din Germania Se vestește din Berlin ziarelor franceze că populațiile poloneze ale Prusiei occidentale organizează o serie de meetinguri pentru a reclama extensiunea învățământtului limbei poloneze în școalele acestei provincii. Primul meeting se va ține azi, la 6 Decembre st. n. la Lessen, districtul Graudenz. Hotârîrea de a considera anul 1892 ca pe un centenar nefast, are aprobarea tuturor polonezilor. Toate clasele societăței nu numai din Polonia prusiană, dar și din cea rusească și din cea austriacă, vor purta exclusiv haine negre în acel an. Adversarii cancelarului Caprivi,—adaugă știrea ziarelor franceze,—vor găsi în aceste fapte noul arme împotriva lui; deja il acuzaț cu multă amărăciune că prea a făcut concesii Polonezilor. s Cestiunea papală în Camera italiană Discuția asupra politicei eclesiastice a urmat și alaltă erî în Camera italiană. Iată depeșa ce ne comunică azi Agenția Havas în această privință: D. Cavalotti regretă că Camera italiană se sprijină pe valoarea alianțelor Italiei, pe când celelalte țări se bizue pe propriile lor forțe; declară că el va vota în contra oricărei moțiuni de încredere în favoarea guvernului. D. Imbriani provoacă un viu incident, atacând cu violență dreapta și pe miniștri; el este chemat la ordine; ședința a trebuit să fie suspendată. La reluarea discuției d. Crispi relevează că, ca ministru, el a păzit și face să se păzească legea garanțiilor, dar nu o consideră ca statuară; ea este susceptibilă la modificări și îmbunătățiri. Legea garanțiilor ar fi bună, dacă la Vatican ar fi un apostol, iar nu un pretendent. El zice, apărând tripla alianță, că a susținut întotdeauna că Italia trebue să se apere cu propriile sale puteri, dar că ar trebui să îndoiască înarmările dacă ar fi vr’un inamic la granița orientală.? Dacă rezbelul isbucnește el va fi universal; vai de acei cari nu vor fi preparați. D. di Budini zice că nu a invocat niciodată autoritatea d-lui Crispi și că nu s’a întărit niciodată în dosul părerei sale în ceea ce privește mai mult sau mai puțin valoarea statuară a legei garanțiilor. El confirmă că dacă rezbelul isbucnește Austro-Ungaria va fi alături cu Italia, dar nu și-a închipuit niciodată că aceasta nu va avea destule mijloace. După o polemică între d-nii Crispi și Nicotera, o declarație a d-lui Rovio că nu este satisfăcut și o alta a d-lor Barazzuoli și Bonghi cari consideră răspunsurile guvernului ca satisfăcătoare, Camera decide să discute Luni o moțiune a d-lui Curioni și a altora care exprimă încrederea în politica eclesiastică a cabinetului. --------------------------- Cronica judiciară Tribunalul colecționai de Ilfov, secția 2.—Furt de cal. „Nenorocirea nu cade niciodată pe copaci.“ Și pe capul lui Neculai Stoian e o curată pacoste învinovățirea că ar fi furat doul cal de la Neculai Ioniță din Buda- Cornetu și că cu gând rău i-ar fi dus pe înserate la el acasă în Poeni, unde i-a adăpostit în coșar. Dar tribunalul deși în lipsă, nu e vorbă, a osândit pe bietul om să stea trei luni la închisoare, numai pentru două haramuri de cai de care nu s’a folosit deloc, și pe cari numai cât i-a ținut pe mâncare de la scăpătatul sorelui până a doua zi pe la nămezi. Neculai Stoian însă nu s’a lăsat și a făcut opoziție. Alaltă ori era la bară foarte smerit și când i-a strigat grefierul numele, a răspuns: — Noi suntem. Președintele. De ce ai furat caii lui Neculai Ioniță? Pârâtul. Nu i-am furat. Președintele. El, atunci i-ai luat. Pârâtul. I-am luat. Președintele. Așa. Dar știi că nu se cade să el un lucru care nu e al teu. Pârâtul. I-am găsit păscând pe ogorul meu. Președintele. De ce nu i-am dus la primărie. Pârâtul. Am socotit că la primărie în obor o să-i ude ploaia și de aceea i-am dus la mine acasă. Președintele.. Și i-ai ascuns în coșar. Pârâtul. Ca să nu-I plouă (ilaritate). Președintele. Dar pare că astă-vară când s’a întâmplat lucrul, nu a prea ploat și n’aveai tocmai de ce să te temi. Pârâtul. Putea să plouă că nici nu știi când dă Dumnezeu. Reclamantul. S’a văzut oameni când se ducea pe drum cu cal acasă. Pârâtul. Păi de, pe unde era să mă duc. Dacă îl luam cu gând rău era să-l duc doară să-l pun în coșar la mine, ori îl duceam în târg, ori la pădure? Tribunalul nu e convins și respinge opoziția bietului român care a avut milă de dobitoacele altuia și le-a pus la adăpost de vreme rea. Dar reclamantul acuma nu e mulțămit și zice către judecători: — Nu dau mulțămire. Președinte. Nu e nevoie Reclamantul. Păi, vă sărut mânile, din pricină că mi-a luat caii n’am putut face arătură. Uitase omul cum că se știa că numai o noapte îi ținuse Nicolae caii la adăpost. Dar aprodul îi spune că s’a isprăvit, îl poftește afară și pe urmă strigă: — Tăcere domni sooor... Tribunalele străine.— Asasinat și incercare de viol din partea unui copil de unsprezece ani-Louis Oulés care s’a înfățișat înaintea juraților din Aude, pentru încercare de violare și asasinat, e în vârstă de unsprezece ani numai. Acest tânăr păcătos, fiul unui moșier cinstit de pe lângă Narbonne, căpătase o pasiune sălbatică pentru copilița Marie Cagnasse, al cărei tată e îngrijitor al unui domeniu vecin. Băiatul e foarte micuț și cu înfățișare isteață. Abia i s’ar putea da vârsta ce are și respunde la interogatoriul președintelui fără nici o urmă de emoțiune sau de căință. — Ești inteligent i-a zis magistratul, dar treci de asemene drept un băiat foarte stricat. Adevărat e că aveai obiceiul să umble după fetițe? R. — S’a întâmplat câteodată. I. — De ce ai ucis pe Marie Cagnasse ? Pentru că nu voia să petreacă cu tine ? Micul Oules cu un ton plângător răspunde : — Nu, domnule, n’am uciso ea ! I. — Ai recunoscut faptul de mai multe ori. Atunci al mințit la judecătorul de instrucție. R. — Da, domnule, am mințit. D. — Iacă primul interogatoriu: „E adevărat, mărturisind, că am ucis pe Marie. Ea mi se împotrivea. Atunci i-am dat cu un ciocan în cap de frică să nu spue lui tată său ceea ce am voit să-i fac. „Alunecându-mi ciocanul din mână, am scos un cuțit din buzunar și i-am dat două lovituri în gât. Pe urmă, fiindcă nu murise încă, m’am dus de-am luat pușca tatei și am tras într’însa. Pentru întâia oară trăgeam cu pușca dar învățasem mânuirea în batalionul școlar.“ R. — Toate astea le-am spus pentru că am fost amenințat în închisoare. I. — N’am făgăduit surorei tale mai mici, Louise Oulés, că îi vei da bomboane dacă ar vrea să spue că a văzut învârtindu-se prinprejur un vagabond cu o barbă neagră mare, având un băț în mână și un sac pe spate ? N’am făcut aceiași recomandațiune și fratelui tău mai mic care nu e decât de șase ani? R. — Dar era adevărat! Când cel două copil fură chemați la bară mititeii încap a plânge și nu îndrăsnesc să mai spue în fața juraților povestea omului cu barba neagră. Juriul a achitat pe Louis Dulés, ca unul ce n’a știut ce face. Curtea însă a ordonat să fie internat într'o casă de corecțiune până la vârsta de optsprezece ani. Bac. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Viață lungă. In comuna Trifești, jud. Roman, a încetat din viață locuitorul Moise Bucătariu în etate de 104 ani. Călcat de tren.In ziua de 13 Noembre a. c., trenul de marfă No. 2602 a călcat, în gara Periș, pe frânarul Alecu Simionescu, care fiind trimis de șeful acelei stații la spitalul Ploesci, în seara aceleași zile a încetat din viață. —x— x— Moarte subită.—In seara de 15—16 Noembre a. c., pe la orele 6 luni, a încetat subit din viață, în cafeneaua d-lui Moscu Mihailidi din orașul Gurgiu, individul Costache Capșa, de ani 60, de naționalitate român, de fel din București, și care era da un an jum. în serviciul d-lui Marin Rădulescu, din comuna Gogoșari, jud. Vlașca. Din cercetările făcute s-a constatat că decedatul suferea de înecăciune. Cazul comunicându-se d-lui procuror, d-sa a dispus transportarea cadavrului la spitalul județian. — x— Viață lungă.—Mercur 20 Noembre în orașul Iași disp. III str. Procopie, a încetat din viață Monahia Magdalina Jora în etate de 102. —x— împușcată. — Un individ Ismail, cu fiul său, de religiune mahometană, aflânduse săptămâna aceasta împreună cu femeia Maria Rusciuc, soția fiului său, în crâșma numită a lui Mendel, din str. sf. Lazăr (Iași), după ce au băut un interval de timp, luându-se la ceartă. Ismail a scos un revolver din buzunar și a tras un foc asupra femeei. Glontele a lovit-o la picior. Ea a fost transportată la spitalul Sf. Spiridon, iar Ismail la penitenciar. Atentat american. (Telegramă din New York). Niște indivizi au pătruns în biuroul comerciantului Russel Sage, situat la Broadway și s-a cerut 1,200,000 dolari; asupra refusului acestui comerciant au aruncat în biurou o bombă cu dinamită; s’a produs o exprosie grozavă. — Sunt 5 morți, printre care doi din atentatori și 10 răniți; casa a fost distrusă în parte. —x— —x— O îndoită ciocnire de trenuri. (Telegramă din New York). — O dublă întâlnire de trenuri s’a întâmplat lângă Thompson (Connecticut); cele 4 locomotive s’au stricat; mai multe vagoane au ars, sunt 3 morți și 5 răniți. —x— O explosie de grisa s’a produs eri la amizi într’un puț al companiei de cărbuni de pământ din St. Etiene. E temere ca nu cumva să fie vr’o 60 până la 80 de victime. Până aseară, precum ne spune o telegramă din St. Etiene, nu se scosese decât vreo zece răniți. ȘTIRI MĂRUNTE -------Se anunță din Agram că demiuzi studenții croați au făcut o mare demonstrație anti-maghiară pe stradele acelui oraș cântând cântece patriotice croate și scoțând strigăte înjurioasse la adresa maghiarilor și maghiaronilor. Publicul și poliția,—adaugă această știre din sorginte maghiară, au rămas impasibili și ordinea n’a fost în alt chip tulburată. Din Pesta se anunță că biuroul general statistic terminând cu mare greutate despuiarea biletelor de numărătoare a populației în Ungaria, cu toată dorința ce ar fi avut de a arăta că Maghiarii sunt în majoritate în Ungaria, n’au putut scoate decât 48 la sută Maghiari din populația totală și pe aceștia lăsând afară Croația. —— — —— Epidemia de influență s’a întins, după cum a anunțat ultimile știri, din Galiția și în Polonia, unde bântue cu multă violență mai ales în Varșovia. —X — ......... Spionagiul rusesc. Gazeta Bucovinei spune că deunăzi a fost arestat la Leov un bătrân, la care s-au găsit planuri strategice luate de prin Moravia. Tot atunci la Wieliczka a fost arestată o pretinsă contesă franceză care avea de mai multă vreme relații dese cu ofițerii garnizonei și la care s-au găsit diferite scrisori curate venite din Petersburg. Cheia scrierei secrete a fost imposibil să se găsească și arestata nu voește să declare nimic. ------- Se știe că Maghiarii vor serba în curând aniversarea de o mie de ani de când au venit în Europa. Cu această ocazie o gazetă ungurească din Cluj, face o propunere nostimă să se tipărească într’o carte mare numele tuturor Maghiarilor cari s’au găsit în Ungaria cu ocazia ultimului recensământ vr’o 6 jum. milioane de oameni. Ideia nu e tocmai rea, mai ales că s’ar vedea atunci câți maghiari sunt pe cari îi chiamă Rosenzweig și Silberstein. — x — ----------——— —» » ilBMIIBim —— FELURIMI Populația Parisului.—Rezultatul numărătoarei făcute în anul acesta se cunoaște în sfîrșit complect pentru Paris și departamentul Seinei. După această numărătoare, populația Parisului a crescut în cinci ani de la 2,344 mii 550 la 2,447,967, iar a întregului departament al Seinei de la 2,961,088 la 3,141,565 suflete. De însemnat este că cartierul cel mai des populat din Paris, acel al Halelor celor mari, de la 1881 a dat mereu îndărăt. Explicația acestui fapt este că o mulțime de strade vechi, strâmbe și cu locuințe ieftine au fost desființate și înlocuite cu clădiri mari, dar mai scumpe. De altfel un fel de reclățire spre margini se simte peste tot în Paris. Sporul de la 1872 încoace, este pentru cele zece arondismente interne numai de 12 la sută, pentru cele zece estetioare 51 la sută, în arondismentul sccant 79 la sută, iar în arondismentul Saint-Demis 95 la sută. 1 Sfundiștii în Rusia.—O telegramă a Agenției Havas ne spunea eri că un rescript al Țarului Rusiei, adresat arhiepiscopului Ioanikie, insistă asupra necesității de a se combate secta Stundiștilor, care a început a amenința religia creștină. Ce este această sectă? Stundiștii sunt și ei creștini. Scopul pe care o urmăresc ei, este a reîntoarce omenirea la ceea ce ei numesc creștinismul primitiv, în realitate la principiile de abstinență, indolență și nelucrare. Insă Stundiștii nu se opresc aci. Ei năzuiesc spre anihilarea societăței omanești, propagă deci un fel de budism altoit cu creștinismul, cum tradițiunea spune că era în primele zile ale intemeierii sale. Secta, cum se vede, e periculoasă, și măsurile luate de guvern în contra ei sunt pe deplin justificate.—x— Religuiile Boulangismului. — Biurourile Muntelui de Pietate din Paris, au primit de câtăva vreme un oarecare număr de busturi ale exgeneralului Boulanger, amanetate de către foștii partizani ai acestui personagiu, desilusionați sau strâmtorați. Aceste obiecte sunt din cele executate în bronz, muntele de pietate neprimind busturi în gips care n’are nici o valoare brută, pe când bronzul se socotește 3 fr. kilogramul. — In magaziile muntelui de pietate din Paris sunt acum două feluri deosebite de aceste religuii ale boulangismului: busturi proprii zise și medalii. Bustul e făcut de sculptorul Croisy, autorul monumentului armatei de la Loire. Boulanger e represintat în uniformă de general; o manta de ordonanță aruncată pe umeri, lăsând peptul deschis și acoperit de decorații ; e cu capul gol purtând acea coafură à la Napoleon III pe care n’a părăsit’o decât în timpul din urmă când ’și-a tăiat părul după moda de acum. Pe medalion, capul, văzut din profil, e acoperit cu chipiul de general cu pene albe. Modelul e al sculptorului Levasseur. —x— —x— Bărbații și femeile.—Cu puține escepțiuni, aproape în toate statele europene sunt mai multe femei ca bărbați. Numai în statele răsăritene și de menzîzî, bărbații sunt mai numeroși decât femeile, astfel sunt Italia, Turcia, Grecia, Bulgaria, România, Sârbia, Bosnia și Herțegovina. In Italia, la 1000 de bărbați se vin 995 de femei, în Sârbia 947, în România 944, în Grecia 929, iar în Bosnia numai 895. Din contră în Portugalia, la l0oo de bărbați se vin 1084 de femei, în Suedia 1062, în Norvegia 1060, în Helveția 1056, în Dania 1050, în Anglia 1047, în Austria 1044, în Germania 1043, în Spania 1039, în Rusia 1009, în Francia 1007, în Belgia 1006, iar în Croația și Slavonia 1005. IMFORMAȚIUNI D. Lascar Catargiu, care a fost însărcinat de M. S. Regele să formeze ministerul, se va prezintă la Palat la orele 5. Ședința Camerei s’a deschis azi la orele 1 și jum., sub președinția d-lui colonel Roznovanu. După îndeplinirea formalităților d. general Florescu anunță că a depus