Timpul, noiembrie 1891 (nr. 241-265)

1891-11-26 / nr. 261

2 TIMPUL­ 2­6 N­OEMBRE DE PESTE MUNȚI D. Grigoriu Moldovan și-a găsit în sfârșit un al doilea tovarăș de principii, după ce a ajuns la numă­rul al doilea al revistei sale lunare Ungaria. Acest nou recrut în parti­dul celor mulțumiți cu asupririle ma­ghiare se numește Ianoș Tordai și e preot unit la Ofenbaia.El a debutat prin o mică colaborație la revista d-lui Grigoriu. Sunt așa­dar până acuma trei: Grigoriu, Ianoș Tordai și un oare­care Alexies despre care de alt­fel să afirmă că ar fi de origină sârbă după cum și despre Grigoriu se zice că ar fi armean. ȘTIRILE ZILEI Temperatura : Observațiunile Casei A. Menu­et C-mne, opticiane, Calea Victoriei 88, pe ziua de 25 Noembre. Miezul nopții.....................­]-1 7 ore dimineața .... —­-3,5 Amiazi...............................+5 înălțimea barometrică . . 765 Starea cerului: puțin acoperit. * * * D. doctor în medicină Constantin Bădescu, actual medic la spitalul ru­ral Drăgoești din județul Olt, s’a transferat, în interesul serviciului, în asemenea calitate, provisoriu până la concurs, la spitalul rural Negrești din județul Vaslui, deschis din nou. * * * D. ministru al lucrărilor publice a aprobat budgetul drumurilor din ju­dețul Ilfov, suprimând însă postul de arh­itect-ajutor înființat din nou. * * * Eri am primit textul unei scri­sori pe care d. N. C. Aslan a adresat’o încă de la 8 a curentei d-lui C. Corjescu, președintele ligei moldovenești, pentru a protesta îm­potriva unor expresiuni triviale pe care Adevărul din luna trecută le-ar fi atribuit d-lui Aslan ca ros­tire împotriva numitei lige. * tt * Buletinul serviciului sanitar publică statistica oamenilor tratați în con­tra turbărei la Institutul de bacte­­riologie pe luna lui Septembre. In această lună au intrat în tratament 43 persoane și cu 24 râmase din luna August, s’au vaccinat în total în Septembre 67 persoane, dintre­­care 50 din România, 10 din Bul­garia și Rumelia, 4 din Austria, 2 din America și 1 din Franța. Toate aceste persoane se află în deplină sânatate. * * * * D. Belieff, fratele nenorocitului ministru bulgar care a căzut victimă atentatului îndreptat împotriva d-lui Stambuloff, se află de doua zile în București. * * * Astă­zi se va face degradarea ad­ministratorului clasa II-a Mihăescu, condamnat de consiliul de războiu al corpului II de armată la 5 ani de reclusiune și la degradarea militară. * * * Vestitul tablou al pictorului Gri­­gorescu. Un viitor cetățean român, re­prezentând pe un evreiu neguțător de cărți, a fost cumpărat de d. George Cantacuzino pe preț de opt mii de lei­* * * Iată rezumatul veniturilor provi­zorii ale tuturor liniilor căilor ferate române pe luna Octombre 1891 : Călători......................... 1,191,777—67 Bagage......................... 53,603—50­­ Maxe­­ mare iuțeală. 170,881—20 Măsuri de­­ mici iuțeala. 2,384,189—26 Total lei . . . 33300,450— 63 In Octombre anul trecut, totalul veniturilor provizorii s’a cifrat cu 4,006,359 lei 37 bani, adică o dife­­rință în minus pentru anul acesta în sumă de 205,908 lei și 74 bani. * * * La 1 Octombrie a. c. se aflau în circulație 67,920 librete ale casei de economii reprezintând suma de 16,025,751 lei. In cursul lunei Octombrie s’au mai liberat 2313 pentru depuneri în sumă de 863,842 lei, ast­fel că la 1 No­embre se aflau în circulație 70,233 de librete reprezintând suma de 16 milioane 180 de mii 22 de lei. Lei pentru lucrările cheiurilor și pen­tru care comuna se judecase de la 1874. DIN JUDEȚE­A Exemplu demn de imitat: Preotul Gh. Orteanu, din comuna Dorna, județul Suceava, a donat comunei un local nou pentru școală, având împrejur 680 m. p. loc. * • * Scarlatina bântue în orașul Odo­bești din jud. Putna. * * * Din împrumutul de 5 milioane lei, pe care voiește ar contracta comuna Galați suma de 1,600,000 lei va fi a­­fectată la stingerea datoriei comu­ STRAINETATE O telegramă ce ni se comunică din Sens spune că greva a is­­bucnit din nou în minele din Bet­­hume în urma unor revendicări de un ordin secundar, refuzate de Com­panie. • * * O depeșă din Londra ne anunță că ducele de Devonshire este greu bolnav. * * * Cu privire la moartea și înmor­mântarea ex-împaratului Braziliei Dom Pedro, mai primim din Paris te­legramele următoare : Colonelul Cham­oin a fost să pre­zinte contesei­ d’Ea, fica împăratului condoleanțele d-lui Carnot. Ministrul Brasiliei a telegrafiat la Rio de Janeiro pentru a întreba dacă trebue să asiste la înmormântarea­ui Dom Pedro. Corpul lui Dom Pedro a fost îm­bălsămat și expus; multe persoane s’au dus să’l vadă. înmormântarea se va face la biserica Madelenei. O­­norurile militare se vor face conform obiceiului urmat în caz de moarte pe teritoriul francez a ori­cărui su­veran amic. Din Rio-de-Janeiro. Șirea privitoare la moartea lui Dom Pe­dro a cauzat o adâncă tristețe. Bursa, băn­cile, târgul de comerț, sunt închise spre semn de doliu. * ® O știre telegrafică din Viena ne anunță că împărăteasa Austriei a so­sit acolo ori, întorcându-se de la Corfu și a fost primită la gară de împăratul. UN ULTIM CUVÂNT Avizurile caraghioase. Pe tariful unui otel se citește : Prețul unul pasager cl. I 2 fr. Prețul unui pasager cl. II 1 fr. * La fereastra unui magazin : Mare depozit de pălării pentru bărbați de paie. Moș­ Neagu. DIN STRAINETATE Polonezii din Germania Se vestește din Berlin ziarelor franceze că populațiile poloneze ale Prusiei occi­dentale organizează o serie de meetinguri pentru a reclama extensiunea învățământ­tului limbei poloneze în școalele acestei provincii. Primul meeting se va ține azi, la 6 Decembre st. n. la Lessen, districtul Graudenz. Hotârîrea de a considera anul 1892 ca pe un centenar nefast, are aprobarea tuturor polonezilor. Toate clasele societăței nu nu­mai din Polonia prusiană, dar și din cea rusească și din cea austriacă, vor purta exclusiv haine negre în acel an. Adversarii cancelarului Caprivi,—adaugă știrea ziarelor franceze,—vor găsi în aceste fapte noul arme împotriva lui; deja il a­­cuzaț cu multă amărăciune că prea a făcut concesii Polonezilor. s­ Cestiunea papală în Camera italiană Discuția asupra politicei eclesiastice a urmat și alaltă erî în Camera italiană. Iată depeșa ce ne comunică azi Agenția Havas în această privință: D. Cavalotti regretă că Camera italiană se sprijină pe valoarea alianțelor Italiei, pe când cele­l­alte țări se bizue pe propriile lor forțe; declară că el va vota în contra ori­cărei moțiuni de încredere în favoarea guvernului. D. Imbriani provoacă un viu­ incident, atacând cu violență dreapta și pe miniștri; el este chemat la ordine; ședința a trebuit să fie suspendată. La reluarea discuției d. Crispi relevează că, ca ministru, el a păzit și face să se pă­zească legea garanțiilor, dar nu o consi­deră ca statuară; ea este susceptibilă la modificări și îmbunătățiri. Legea garanțiilor ar fi bună, dacă la Vatican ar fi un apostol, iar nu un pre­tendent. El zice, apărând tripla alianță, că a susținut în­tot­dea­una că Italia trebue să se apere cu propriile sale puteri, dar că ar trebui să îndoiască înarmările dacă ar fi vr’un inamic la granița orientală.? Dacă rezbelul isbucnește el va fi universal­; vai de acei cari nu vor fi preparați. D. di Budini zice că nu a invocat nici­odată autoritatea d-lui Crispi și că nu s’a întărit nici­odată în dosul părerei sale în ceea ce privește mai mult sau mai puțin valoarea statuară a legei garanțiilor. El confirmă că dacă rezbelul isbucnește Aus­­tro-Ungaria va fi alături cu Italia, dar nu­­ și-a închipuit nici­odată că aceasta nu va avea destule mijloace. După o polemică între d-nii Crispi și Ni­­cotera, o declarație a d-lui Rovio că nu este satisfăcut și o alta a d-lor Barazzuoli și Bonghi cari consideră răspunsurile gu­vernului ca satisfăcătoare, Camera decide să discute Luni o moțiune a d-lui Curioni și a altora care exprimă încrederea în po­litica eclesiastică a cabinetului. ---------------------------­ Cronica judiciară Tribunalul colecționai de Il­fov, secția 2.—Furt de cal. „Nenorocirea nu cade nici­odată pe co­paci.“ Și pe capul lui Neculai Stoian e o curată pacoste învinovățirea că ar fi fu­rat doul cal de la Neculai Ioniță din Buda- Cornetu și că cu gând rău i-ar fi dus pe înserate la el acasă în Poeni, unde i-a a­­dăpostit în coșar. Dar tribunalul deși în lipsă, nu e vor­bă, a osândit pe bietul om să stea trei luni la închisoare, numai pentru două ha­­ramuri de cai de care nu s’a folosit deloc, și pe cari numai cât i-a ținut pe mâncare de la scăpătatul sorelui până a doua zi pe la nămezi. Neculai Stoian însă nu s’a lăsat și a fă­cut opoziție. Alaltă­ ori era la bară foarte smerit și când i-a strigat grefierul numele, a răspuns: — Noi suntem. Președintele. De ce ai furat caii lui Ne­culai Ioniță? Pârâtul. Nu i-am furat. Președintele. El, atunci i-ai luat. Pârâtul. I-am luat. Președintele. Așa. Dar știi că nu se cade să el un lucru care nu e al teu. Pârâtul. I-am găsit păscând pe ogorul meu. Președintele. De ce nu i-am dus la pri­mărie. Pârâtul. Am socotit că la primărie în obor o să-i ude ploaia și de aceea i-am dus la mine acasă. Președintele.. Și i-ai ascuns în coșar. Pârâtul. Ca să nu-I plouă (ilaritate). Președintele. Dar pare că astă-vară când s’a întâmplat lucrul, nu a prea ploat și n’aveai tocmai de ce să te temi. Pârâtul. Putea să plouă­ că nici nu știi când dă Dumnezeu. Reclamantul. S’a văzut oameni când se ducea pe drum cu cal acasă. Pârâtul. Păi de, pe unde era să mă duc. Dacă îl luam cu gând rău­ era să-l duc doară să-l pun în coșar la mine, ori îl du­ceam în târg, ori la pădure? Tribunalul nu e convins și respinge o­­poziția bietului român care a avut milă de dobitoacele altuia și le-a pus la adăpost de vreme rea. Dar reclamantul acuma nu e mulțămit și zice către judecători: — Nu dau mulțămire. Președint­­e. Nu e nevoie Reclamantul. Păi, vă sărut mânile, din pricină că mi-a luat caii n’am putut face arătură. Uitase omul cum că se știa că numai o noapte îi ținuse Nicolae caii la adăpost. Dar aprodul îi spune că s’a isprăvit, îl poftește afară și pe urmă strigă: — Tăcere domni sooor... Tribunalele străine.— Asasinat și in­cer­care de viol din partea unui copil de un­spre­­zece ani-Louis Oulés care s’a înfățișat înaintea juraților din Aude, pentru încercare de vio­lare și asasinat, e în vârstă de un­spre­­zece ani numai. Acest tânăr păcătos, fiul unui moșier cin­stit de pe lângă Narbonne, căpătase o pa­siune sălbatică pentru copilița Marie Cag­­nasse, al cărei tată e îngrijitor al unui do­meniu vecin. Băiatul e foarte micuț și cu înfățișare isteață. A­bia i s’ar putea da vârsta ce are și respunde la interogatoriul președintelui fără nici o urmă de emoțiune sau de căință. — Ești inteligent i-a zis magistratul, dar treci de asemene drept un băiat foarte stri­cat. Adevărat e că aveai obiceiul să um­ble după fetițe? R. — S’a întâmplat câte­odată. I. — De ce ai ucis pe Marie Cagnasse ? Pentru că nu voia să petreacă cu tine ? Micul Oules cu un ton plângător răs­punde : — Nu, domnule, n’am uciso ea ! I. — Ai recunoscut faptul de mai multe ori. Atunci al mințit la judecătorul de in­strucție. R. — Da, domnule, am mințit. D. — Iacă primul interogatoriu: „E adevărat, mărturisind, că am ucis pe Marie. Ea mi se împotrivea. Atunci i-am dat cu un ciocan în cap de frică să nu spue lui tată său ceea­ ce am voit să-i fac. „Alunecându-mi ciocanul din mână, am scos un cuțit din buzunar și i-am dat două lovituri în gât. Pe urmă, fiind­că nu mu­rise încă, m’am dus de-am luat pușca ta­tei și am tras într’însa. Pentru întâia oară trăgeam cu pușca dar învățasem mânuirea în batalionul școlar.“ R. — Toate astea le-am spus pentru­ că am fost amenințat în închisoare. I. — N’am făgăduit surorei tale mai mici, Louise Oulés, că îi vei da bomboane dacă ar vrea să spue că a văzut învârtindu-se prinprejur un vagabond cu o barbă nea­gră mare, având un băț în mână și un sac pe spate ? N’am făcut aceiași recomandațiune și fratelui tău mai mic care nu e de­cât de șase ani? R. — Dar era adevărat! Când cel două copil fură chemați la bară mititeii încap a plânge și nu îndrăsnesc să mai spue în fața juraților povestea omului cu barba neagră. Juriul a achitat pe Louis Dulés, ca u­­nul ce n’a știut ce face. Curtea însă a or­donat să fie internat într'o casă de corec­­țiune până la vârsta de opt­spre­zece ani. Bac. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Viață lungă. In comuna Trifești, jud. Roman, a încetat din viață locuitorul Moise Bucătariu în etate de 104 ani. Călcat de tren.­In ziua de 13 No­embre a. c., trenul de marfă No. 2602 a călcat, în gara Periș, pe frânarul Alecu Simionescu, care fiind trimis de șeful acelei stații la spitalul Ploesci, în seara aceleași zile a încetat din viață. —x—­­ x— Moarte subită.—In seara de 15—16 Noembre a. c., pe la orele 6 luni, a înce­tat subit din viață, în cafeneaua d-lui Moscu Mihailidi din orașul Gurgiu, individul Cos­­tache Capșa, de ani 60, de naționalitate român, de fel din București, și care era da un an jum. în serviciul d-lui Marin Rădu­­lescu, din comuna Gogoșari, jud. Vlașca. Din cercetările făcute s-a constatat că decedatul suferea de înecăciune. Cazul comunicându-se d-lui procuror, d-sa a dispus transportarea cadavrului la sp­i­talul județian. — x— Viață lungă.—Mercur­ 20 Noembre­ în orașul Iași disp. III str. Procopie, a încetat din viață Monahia Magdalina Jora în etate de 102. —x— împușcată. — Un individ Ismail, cu fiul său, de religiune mahometană, aflân­­duse săptămâna aceasta împreună cu femeia Maria Rusciuc, soția fiului său, în crâșma numită a lui Mendel, din str. sf. Lazăr (Iași), după ce au băut un interval de timp, luându-se la ceartă. Ismail a scos un revolver din buzunar și a tras un foc asu­pra femeei. Glontele a lovit-o la picior. Ea a fost transportată la spitalul Sf. Spiridon, iar Ismail la penitenciar. Atentat american. (Telegramă din New­ York). Niște indivizi au pătruns în biuroul comerciantului Russel Sage, situat la Broadway și­­ s-a cerut 1,200,000 dolari; asupra refusului acestui comerciant au a­­runcat în biurou o bombă cu dinamită; s’a produs o exprosie grozavă. — Sunt 5 morți, printre care doi din atentatori și 10 răniți; casa a fost distrusă în parte. —x— —x— O îndoită ciocnire de trenuri. (Telegramă din New­ York). — O dublă în­tâlnire de trenuri s’a întâmplat lângă Thom­pson (Connecticut); cele 4 locomotive s’au stricat; mai multe vagoane au ars, sunt 3 morți și 5 răniți. —x— O explosie de grisa s’a produs eri la amizi într’un puț al companiei de cărbuni de pământ din St. Etiene. E te­mere ca nu cum­va să fie vr’o 60 până la 80 de victime. Până aseară, precum ne spune o telegramă din St. Etiene, nu se scosese de­cât vreo zece răniți. ȘTIRI MĂRUNTE -------Se anunță din Agram că demi­u­zi studenții croați au făcut o mare demon­strație anti-maghiară pe stradele acelui oraș cântând cântece patriotice croate și scoțând strigăte înjurioasse la adresa maghiarilor și maghiaronilor. Publicul și poliția,—adau­gă această știre din sorginte maghiară, au rămas impasibili și ordinea n’a fost în alt chip tulburată. Din Pesta se anunță că biuroul general statistic terminând cu mare greu­tate despuiarea biletelor de numărătoare a populației în Ungaria, cu toată dorința ce ar fi avut de a arăta că Maghiarii sunt în majoritate în Ung­aria, n’au putut scoate de­cât 48 la sută Maghiari din populația totală și pe aceștia lăsând afară Croația. —— — —— Epidemia de influență s’a întins, după cum a anunțat ultim­ile știri, din Ga­­liția și în Polonia, unde bântue cu multă violență mai ales în Varșovia. —X — ......... Spionagiul rusesc. Gazeta Bucovinei spune că deunăzi a fost arestat la Leov un bătrân, la care s-au găsit planuri strategice luate de prin Mora­via. Tot atunci la Wieliczka a fost ares­tată o pretinsă contesă franceză care avea de mai multă vreme relații dese cu ofițerii garnizonei și la care s-au găsit diferite scrisori cu­rate venite din Petersburg. Cheia scrierei secrete a fost imposibil să se gă­­sească și arestata nu voește să declare ni­mic. ------- Se știe că Maghiarii vor serba în curând aniversarea de o mie de ani de când au venit în Europa. Cu această o­­cazie o gazetă ungurească din Cluj, face o propunere nostimă să se tipărească într’o carte mare numele tuturor Maghiarilor cari s’au găsit în Ungaria cu ocazia ultimului recensământ vr’o 6 jum. milioane de oameni. Ideia nu e tocmai rea, mai ales că s’ar vedea atunci câți maghiari sunt pe cari îi chiamă Rosenzweig și Silberstein. — x — ----------——— —» » ilBMIIBim —— FELURIMI Populația Parisului.—Rezultatul numărătoarei făcute în anul acesta se cu­noaște în sfîrșit complect pentru Paris și departamentul Seinei. După această numărătoare, populația Pa­risului a crescut în cinci ani de la 2,344 mii 550 la 2,447,967, iar a întregului de­­partament al Seinei de la 2,961,088 la 3,141,565 suflete. De însemnat este că cartierul cel mai des populat din Paris, acel al Halelor ce­lor mari, de la 1881 a dat mereu îndărăt. Explicația acestui fapt este că o mulțime de strade vechi, strâmbe și cu locuințe ief­tine au fost desființate și înlocuite cu clă­diri mari, dar mai scumpe. De alt­fel un fel de reclățire spre mar­gini se simte peste tot în Paris. Sporul de la 1872 încoace, este pentru cele zece a­­rondismente interne numai de 12 la sută, pentru cele zece estet­ioare 51 la sută, în arondismentul sccant 79 la sută, iar în a­­rondismentul Saint-Demis 95 la sută. 1­ Sfundiștii în Rusia.—O telegramă a Agenției Havas ne spunea eri că un res­cript al Țarului Rusiei, adresat arh­iepis­­copului Ioanikie, insistă asupra necesității de a se combate secta Stundiștilor, care a început a amenința religia creștină. Ce este această sectă? Stundiștii sunt și ei creștini. Scopul pe care o urmăresc ei, este a reîntoarce ome­nirea la ceea ce ei numesc creștinismul primitiv, în realitate la principiile de abs­tinență, indolență și nelucrare. Insă Stundiștii nu se opresc aci. Ei nă­zuiesc spre anihilarea societăței omanești, propagă deci un fel de budism altoit cu creștinismul, cum tradițiunea spune că era în primele zile ale intemeierii sale. Secta, cum se vede, e periculoasă, și măsurile luate de guvern în contra ei sunt pe deplin justificate.—x— Religuiile Boulangismului. — Biurourile Muntelui de Pietate din Paris, au primit de câtă­va vreme un oare­care număr de busturi ale exgeneralului Boulanger, a­­manetate de către foștii partizani ai aces­tui personagiu, desilusionați sau strâmto­­rați. Aceste obiecte sunt din cele execu­tate în bronz, muntele de pietate neprimind busturi în gips care n’are nici o valoare brută, pe când bronzul se socotește 3 fr. kilogramul. — In magaziile muntelui de pie­tate din Paris sunt acum două feluri deo­sebite de aceste religuii ale boulangismului: busturi proprii zise și medalii. Bustul e fă­cut de sculptorul Croisy, autorul monu­mentului armatei de la Loire. Boulanger e represintat în uniformă de general; o manta de ordonanță aruncată pe umeri, lăsând peptul deschis și acoperit de deco­rații ; e cu capul gol purtând acea coafură à la Napoleon III pe care n’a părăsit’o de­cât în timpul din urmă când ’și-a tăiat părul după moda de acum. Pe medalion, capul, văzut din profil, e acoperit cu chipiul de general cu pene albe. Modelul e al sculptorului Levasseur. —x— —x— Bărbații și femeile.—Cu puține escepțiuni, aproape în toate statele euro­pene sunt mai multe femei ca bărbați. Nu­mai în statele răsăritene și de menzî­zî, bărbații sunt mai numeroși de­cât femeile, ast­fel sunt Italia, Turcia, Grecia, Bulga­ria, România, Sârbia, Bosnia și Herțego­­vina. In Italia, la 1000 de bărbați se vin 995 de femei, în Sârbia 947, în România 944, în Grecia 929, iar în Bosnia numai 895. Din contră în Portugalia, la l0oo de bărbați se vin 1084 de femei, în Suedia 1062, în Norvegia 1060, în Helveția 1056, în Dania 1050, în Anglia 1047, în Aus­tria 1044, în Germania 1043, în Spania 1039, în Rusia 1009, în Francia 1007, în Belgia 1006, iar în Croația și Slavonia 1005. IMFORMAȚIUNI D. Lascar Catargiu, care a fost însărcinat de M. S. Regele să forme­ze ministerul, se va prezintă la Palat la orele 5. Ședința Camerei s’a deschis azi la orele 1 și jum., sub președinția d-lui colonel Roznovanu. După îndeplinirea formalităților d. general Florescu anunță că a depus

Next