Timpul, octombrie 1895 (nr. 219-242)

1895-10-28 / nr. 240

ANUL AL SAPTE­SPRE­ZECELEA. — No. 240 ABONAMENTELE In țară pe un an...................................40 lei « pe 6 luni.....................................20 lei « pe 3 luni.....................................10 lei . Pentru streinătate, un an......................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0.20 b. numeral la Agence de journaux étrangers, rue d­e Maubeuge, Gt) și la tote chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — 16, Strada A­cademiei, 16 -UN NUMÉR 45 BANI Done mărgăritari 9 Decemb­re 1894 Cine simțește ro­mânește și prin ur­mare este Român, a­­­cela trebue să gân­dească la cestiunea națională și să făp­­tuiască pentru den­sa cu vorba și cu condeiul In România, și afară din Ro­mânia, In guvern și afară din guvern, și aceasta pînă când Maghiarii vor veni la dreapta cunoș­tință și dreapta chibzuință a lu­crurilor. D. Sturdza, discurs rostit la Senat, 13 Octombre 1895 S’a mai răspândit vorba că ne ameste­căm în afaceri­e in­terioare ale regatu­lui ungar. Nici aceasta nu este exact. Avem să ne ab­ținem cu toții de la orice act de a­­gitație In afacerile interioare ale Sta­telor vecine și în special ale monar­­h­iei austro - un­gare. D. Sturdza, discurs rostit la Iași. -------- ----------­ Alegeri „boacăne“ „Voim alegeri libere, dar nu ale­geri boacăne!“ Iată concluziunea unui articol a­­părut zilele trecute în capul Voinței Naționale. Această apostrofă era adresată ac­tualului ministru de interne pe care odinioară colectiviștii îl porecliseră „Cleone fără rușine.“ Cu alte cuvinte, ziarul principal al partidului de la putere dă d-lui Fleva un avertisment amintindu i că nu trebue să se emancipeze de tutela clubului liberal. Colectiviștilor de baștină nu le e destul că în trei săptămâni s’au di­­solvat o sumedenie de consilii co­munale, s’au revocat primari, s’au cerut demisiunile la sutimi de funcțio­nari, s’au făcut peste patru sute de numiri în toate ministerele, s’au schim­bat toți prefecții, poliț­ii și comisarii, s’a început deja terorizarea alegă­torilor ; pentru denșit d. Fleva este încă prea moale; le e teamă ca nu cum­va tribunul ajuns ministru să nu’și aducă aminte o clipă de apu­căturile sale demagogice și să joace comedia alegerilor libere. Chiar pe hârtie perspectiva liber­­­tăței electorale îi îngrozește într’atât pe bieții colectiviști, în­cât au început să aiureze. Nimic nu poate fi mai hazliu de­cât a vedea cum un partid, care a inventat și a perfecționat ingerința electorală în țara românească, are cu­tezanța de a vorbi de presiuni elec­torale pe care le ar exercita.. opo­­zițiunea conservatoare! Este de mirat cum cei de la Voința Națională nu adresează Regelui de­­peși în care să se plângă de inge­rințele electorale ale d-lui Lascar Ca­­targiu sau ale d-lui P. Carp, cu to­leranța lui Niculae Fleva! Dar să lăsăm gluma la o parte. Atitudinea Voinței Naționale are și par­tea ei serioasă, sau mai bine, partea ei tristă, ea arată până unde poate ajunge cinismul la adversarii noștri. Este deja o colosală neobrăzare din partea colectiviștilor de a vorbi de ale­geri libere când tot trecutul lor este de față pentru a dovedi că sub regimul lor nu numai libertatea electorală, dar toate libertățile noastre au fost călcate în picioare. Dacă ar mai fi cine­va care să se îndoiască, n’are de­cât să deschidă colecțiunea Na­țiune! și va vedea cum răposatul C. Brătianu stigmatiza nelegiuirile co­mise de colectiviști în contra liber­tăților noastre. Chiar dintre miniștrii actuali sunt unii cărora le-am putea aminti cuvântările înflăcărate pe care le-au pronunțat în public restejind regimul liber ticid al colectivităței. Dar ceea­ ce întrece ori­ce margine ca nerușinare, este când scribii gu­vernanților de astăzi imping cinis­mul până a ajuta de ingerințe elec­torale din partea conservatorilor în alegerile viitoare. Lucrul se explică însă cu înles­nire pentru cine cunoaște pe adver­sarii noștri. Ei se pregătesc a face alegeri după chipul și asemănarea lor și ștm că țara are să -i urmărească pas cu pas în reproducerea deome­niilor electorale cari fac parte din moravurile lor politice. Acei cari au inaugurat în această țară vestita „influență morală“, cari au inventat bâta electorală și au făcut o insti­­tuțiune din bătăuși și din „cetățeni indignați“, cred că vor opera o di­versiune în opinia publică luând-o înainte și plângându-se de ingerințe electorale. Un hotel de rîs și de dispreț este răspunsul ce se va da din toate un­ghiurile țărei la sinistrul lor cara­­ghioslîc. Ori­ce om cu mintea întreagă care a citit în Voința că colectiviștii voesc alegeri libere, iar nu alegeri „boacăne“, va arunca foaia cu des­­gust zicend: Asta e prea boacănă! Lupul a îm­brăcat pielea oaiei, dar urletul îl dă de gol! TELEGRAME Primarul Vienei Viena, 6 Noembre. împăratul a refuzat sancțiunea sa pen­tru alegere­a d-lui Lueger ca primar al orașului Viena. Din Camera ungară Buda­pesta, 6 Noembre. Camera a început discuția budgetului; d-nii Helfy și Horansky au propus să-l re­fuze, de­oare­ce cabinetul nu mai merită încrederea Camerei. Nou împrumut lui Viena, 6 Noembre. Se anunță din Berlin Noii Prese Libere că banca Disconto-Gest Usc­ha­ft a încheiat cu casa Mendelsohn și Ban­a Germană, un împrumut în coruptul Rusiei. Opera­țiunea constă din 160 000.000 de priori­tăți de drumuri de fer rusești. Din Franța Paris, 6 Noembre. Ministerul afacerilor străine desminte în mod formal știrea privitoare la schim­­­barea d­­ui Herbette, ambasador la Berlin. D. Prioul, controlor-general, a fost nu­mit secretar general al ministerului de resbel. Rolul său va fi pur administrativ Ministrul de finanțe d. Doumer are de gând să reducă cu 814 impozitul de bursă asupra operațiunilor de rentă franceză Excedentul cheltuelilor pentru expe­diția din Madagascar, numai pentru repa­­triarea trupelor, se prețuește la 10.000.000. Venitul impozitelor indirecte pe Oc­tombre 1895 dă 1.025 900 franci mai pu­țin de­cât evaluările budgetare și o spo­rire de 1.709.200 franci în comparație cu luna Octombre 1894. Prăbușise și explozie Détroit, 6 Noembre. O parte a clădirilor unui ziar s’a dă­râmat, cea ce a prrovocat­­ explozia unui cazan. Numeroase victime au fost acope­rite de dărâmături. Până acum s’au scos patru cadavre. Scufundare Tunis, 6 Noembre. La portul Mahdia o corabie grecească s'a scufundat cu 13 oameni, dintre care 6 au fost scăpați de e­chipagiul unei co­­rabi austriace. Alegerile din Statele­ Unite New-York, 6 Noembre. La alegerile legislative cea mai mare parte a candidaților republicani au fost aleși cu majorități foarte mari. Incendiu mare Nei­­ York, 6 Noembre. Un incendiu mare a isbucnit pe Broad­way. Pagubele se urcă la 4.000.000 do­lari. Mai mulți pompieri au fost răniți Trei clădiri au fost distruse. Procesul „Elbei“ Rotterdam, 6 Noemvre. Ici procesul catastrofei vaporului E­lea, comandantul vaporului Crotnie a fost re­cunoscut culpabil. EDIȚIA. A TREIA Comisiunile Interimare Conform programului de la Iași al că­rui articol de căpetenie glăsuește că „ con­­siliele comunale și județene nu se vor putea disolva în timpul­ perioadei elec­torale“, d. N. Fleva, ministrul de interne a disolvat în trei săptămâni ș­ase­spre­zece consilii. Nu protestăm în contra acestei măsuri pentru că liberi sunt colectiviștii să-șî aplice programul așa cum înțeleg­em contra­­ constituirea comisiilor inte­rimare, însă, avem de zis câte­va cuvinte: In comisia interimară a capitalei d. Fleva a numit pe un domn Bolintineanu, pe care însuși d sa l’a destituit altă dată pentru abuzuri săvârșite în calitate de secretar general al primăriei. A cinstit ? La Iași, d. Fleva a numit în comisia interimară pe d. G Scorțescu, directorul Evenimentului, destituit de d. Stătescu din postul de cancelar al consulatului român din Constantinopole și destituit pentru grave abateri de la datoriile sale. Ca să învederăm cât de nenorocită a fost alegerea făcută de d. Fleva în per­soana d-lui Scorțescu, reproducem rapor­tul prin care d. Stătescu, ministru de externe pe acel timp a cerut de la Rege destituirea cancelarului de la consulatul român din Constantinopole. Iată ce știa pe atunci colegul de azi al d-lui Fleva despre membrul de azi al comisiunei interimare de la Iași. Nemulțumirile și plângerile în­potriva d-lui G­­h. Scorțescu, cancelar­­ al consulatului român din Constantinopole, devenind din ce în ce mai dese și mai documentate, am orânduit o an­chetă care a constatat grave neregularități și a­­bateri de la datorie savîrșite de numitul Scor­țescu. Ancheta releveaza cu deosebire lipsa de­­sevîrșită de scrupulositate, de care acel funcționar a dat „dovezi, in consecință, pentru a scuti con­sulatul român din Constantinopole de discredit. Vă rugăm să semnați alăturatul decret de desti­­tuireja d-lui G. Scorțescu. E. Stătescu, întrebăm pe d. Fleva: funcționarul care a dovedit lipsă de scrupulositate la Constantinopole, avea-val oare, scrupule în administrarea intereselor comunei Iași ? SAMBATA 28 OCTOMBRE (9 N-BRE) 1895 ANUNCIÜEI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag IV...................0,40 Reclame...........................III.....................2,50 . ...........................II ...................5.­In Paris anunciurile se primesc la Agen­ția Havas, 8 Place de la Bourse, redacția și administrația — 16, Strada A­cadem­ieîn 16 -1 UN NUMÉR 45 'BANI , Legenda Disciplinei Partidul liberal trăește de mulți ani numai pe temeiul unei legende, spulberată rând pe rând chiar de dânsul, de câte­ ori este chemat la cârma Statului. Vorbă deșeartă a rămas legenda liberalis­mului colectivist, îndată ce am vâzut cum știe să-l pue în practică, oprind întrunirele publice, expluzând, arestând, maltratând pe toți adversarii politici. Asemenea a mai existat mult timp în public un fel de credință că partidul liberal caută mai mult sprijinul alegătorilor de­cât acela al Coroanei și că miniștrii liberali se așează pe băncile lor numai atunci când sunt trimiși acolo de majoritatea țarei. Ultima formațiune ministerială a dovedit cu prisos că liberalii nu resping darurile Suveranului și că au chiar pentru dânsele mai multă a­­plecare de­cât pentru acele ale poporului su­veran. Legenda cea mai acreditată însă în public este acea a spiritului de disciplină care ar domni în sânul partidului liberal și ar fi ast­fel un element de mare vitalitate pentru a­­cest partid. Să ne înțelegem. Este incontestabil că în vreme de opoziție disciplina colectivistă este perfectă. Când e vorba să se împartă pe căprării spre a cu­­treera mahalalele și a bea prin cârciumi în sănătatea partidului, când e vorba să se a­­dune la Dacia spre a bate din palme sau pe stradă spre a bate cu ciomagul, nici unul din valoroșii membri ai colectivității nu lipsește la apelul nominal, îndată însă ce partidul ajunge la putere, disciplina dispare, căci poftele sunt mari și înțelepciunea, ascultarea oarbă din vremurile opoziției este repede înlocuită prin o turbu­lentă indisciplină. Ioan Brătianu, cu figura sa simpatică, cu apucăturile sale autoritare, cu puterea incon­testabilă de care se bucura, avea negreșit o mare greutate în partid și inspira soldaților săi un adevârat respect. Cu toate acestea chiar în acele vremuri, cine a suferit oare mai mult de­cât toți foștii miniștri ai tuturor partide­lor de lipsa de disciplină a majoritate! ? Tocmai loan Brătianu ! Dacă s’ar face o statistică conștientă a celor doui­spre­zece ani de guvernământ, s’ar ve­dea că foarte repede s’a format o disidență liberală și că numai vre­o trei, patru ani a trăit Brătianu liniștit printre ai săi—­ și aceasta grație resbelului care astâmpăra pentru moment multe pofte. După acest timp, fostul prim-ministru a dus-o luptând neîncetat contra indisciplinei mult disciplinatului său partid. Trecutul ne dovedește la ce trebue să ne așteptăm pentru prezent și într’un viitor foarte apropiat, atunci când șef al partidului liberal este ființa cea mai antipatică, cea mai respin­gătoare pentru toți, anume d. D. Sturdza. N’a­­vem nevoe să’l atacăm noi, putem fi liniștiți, căci mai repede de­cât se crede trupele libe­rale au să calce pe șeful lor în picioare. i, oare, funcționarul care a trebuit să e destituit pentru a scuti pe consulatul român de discredit, contribui­ va la spo­rirea creditului autorităței comunale de Iași ? Simple întrebări la care mult am dori să ne răspundă d ministru de interne care se laudă că nu va face politică, ci administrație. ---------------------------------------------------------­ A­lt Mărgăritar „In urma retragere! ministerului de sub președenția d-lui Lascar Catargiu, sub­semnații fiind chemați de înalta în­credere a Majestăței Voastre a con­duce guvernul țărei...“­­Din raportul consiliu­lui de miniștri pentru convocarea Corpurilor legiuitoare). Evenimentele din Turcia Știrile ce sosesc zilnic din diferitele părți ale imperiului otoman continuă a fi ne­liniștitoare și amenințătoare. Mai cu deo­sebire întreaga Anatolia pare cuprinsă de o tulburare violentă și în toate vilae­­tele anatolice conflictele sângeroase din­tre Turci și Armeni sunt la ordinea zilei. Armenii au chiar de gând să trimită o deputațiune la d. de Nelidon, ambasado­rul Rusiei, pentru a implora ajutorul Ța­rului. Noutățile provenite din sorginte tur­­cească continuă a face pe Armeni culpa­bili de numeroase agresiuni și desordine; la Diarbekir ei ar fi atacat moscheele și ar fi încercat să incendieze orașul; aproa­pe de Maraș tot Armenii ar fi asasinat, după ce lau torturat, pe locotenent Has­san Aga, pe soția și cei trei copii ai săi. Times află din Alep că mai mulți Eu­ropeni au fost insultați de Turci, și din Mersivan că Turcii au încercat să dea foc școalei americane. Zilnic agențiile telegrafice relatează con­flicte sângeroase, a căror provocare se pune când în socoteala Armenilor, când în cea a Turcilor, după sorgintea depeșilor, în timpul acesta s-a constituit la Con­stantinopole comis­iunea de control pen­tru executarea reformelor armenești, sub președinția lui Șevfik pașa, membru al Curț­ii de Casație, iar ambasadorii celor trei Puteri care au obținut reformele au adresat Porții, ca răspuns la nota ver­bală p in care li s'a comunicat accepta­­rea reformelor, o notă colectivă din care extragem părțile următoare : „ Sub­semnații, ambasadorii Rusiei, Franței și Angliei, au primit nota ver­bală ce l- a adresat Sublima Poartă la 20 Octombre și confirmă primirea ei. Ei au luat notă de textul decretului privi­tor la reformele a căror aplicare a fost hotârîtă de M. Sa Sultanul și de expu­nerea reformelor, și constată cu satis­facție că guvernul imperial a decis să pue în vigoare regulamentele formulate în mod solemn în haiturile anterioare ale suveranilor otomani. „ Luând cunoștință de aceste dispozi­­țiuni — și de intenția Sublimei Porți de a le aplica, nu numai în vilaetale men­­ționtte în decret, ci și în toate județele anatolice unde Armenii formează o parte însemnată a populației -- ambasadorii Rusiei, Franței și Angliei nu se îndoesc că funcționarii însărcinați cu executarea și aplicarea acestor reforme asigură prin inteligența, zelul și desinteresarea lor a­­vatagiile unei administrațiuni îngrijată de buna­starea generală și de propășirea im­periului“. Nota ambasadorilor termină cu spe­ranța că funcționarii își vor îndeplini misiunea spre satisfacția tuturor locui­torilor și că valiiî în particular vor con­­cura la aceasta. * * * Iată și ultimele depeșe primite prin Agenția Română asupra evenimentelor din Orient. Londra, 6 Noembre. Agenția Reuter află din Atena că ști­rile privitoare la o mișcare revoluționară în Creta sunt exagerate. Insă­șî creștinii, de­și alarmați de câte­va omoruri recente comise pentru a arunca bănueli asupra administrației lui Karatheodori, prefer status-quo. Constantinopol. 6 Noembre Marele Vizir Kiamil pașa a fost des­tituit. Succesorul său nu s’a numit încă. Tewfik pașa a sosit din­ Berlin. Circulă știrea că Sir Edward Mallet, ambasador al Englitezei la Berlin va sosi aci în curând. Costantinopol, 6 Noembre Se anunță că noi excese sângerânde s’au comis de către kurzii în vilaietele Erzerum, Trebizonda, Mamrur, Sivas și Diarbekir. Autoritățle mai multor orașe pare că au perdut ori­ce influență. Se asigură din mai multe părți că printre triburile kurde circulă cuvântul de ordine de a extermina pe Armenii. E temere ca mișcarea să nu se întindă și asupra părților occidentale ale impe­riului. Se zice de asemenea că niște măceluri au avut loc în vilaietul Van. Provocatorii acestor măceluri ar fi fost mahometanii în mai multe locuri. Numărul victimelor armenești s’ar urca la mii, pe când acela al victime­lor turcești ar fi neînsemnat. Din Sobrania bulgară — Prin fir telegrafic — Sofia, 6 Noembre, Sobrania continuând discuția adresei, președintele consiliului,­­ Stoilow, refu­­zează cu energie atacurile opoziției în privința politicei străine și ’’mai cu deo­sebire în cea ce privește tratatul de co­merț cu Austro-Ungaria. Acest tratat, zice d. Stoilow, are pentru Bulgaria o mare însemnătate. Vorbind de relațiunile cu puterile străine, d. Stoilow declară că raporturile cu Tur­cia sunt bune; dovada este bunăvoință Sultanului care a cedat Bulgariei un te­­ritoriu de 20 kilometri pătrați. Relațiunile cu România sunt excelente. Toate partidele sunt de aceiași părere asupra chestiunea aproprierii cu Rusia. Gu­vernul va face tot ce-i va fi, cu putință pen­tru a ajunge la o împăciuire. D. Stoilow relatează apoi imputările privitoare la politica internă. Sobrania a adoptat proiectul de adresă, în unanimitate și cu aclamațiuni. Adresa exprimă o satisfacție sinceră pentru faptul că relațiunile Bulgariei cu străinătatea sunt bune și amicale. Sobrania speră că tratatele de comerț vor izbuti să protejeze slaba industrie bulgară . Cuvintele remarcabile ale prin­țului în privința bunei-voințe a Țarului față de deputațiunea bulgară dau speranța unei restabiliri apropiate a relațiunilor din­tre Bulgaria și Rusia liberătoare și umple de bucurie inima națiunea. Adresa exprimă urarea arzendă ca moș­tenitorul tronului să treacă în sinul bise­­ricei ortodoxe ; prntru aceasta prințul, care a întemeiat dinastia națională, va fi legat într-un mod nedespărțit de țară. Prințul în înțelepciunea sa și în prevederea sa va aprecia considerațiunile care dictează a­­ceastă cerere a națiunea și a cărei îndepli­nire va atrage prințului mai multă iubire și devotament din partea poporului bulgar. MORATORIUL DIN TURCIA Turcia și-a decretat însăși insolvabi­litatea : moratoriul de patru luni acordat întregei împărății otomane prin decret al Sultanului este primul faliment general în Europa în urma ultimului răsboiu. Numai situațiunea cea mai neobicș­­nuită și cea mai neregulată poate explica o măsură al cărei scop este ascunderea unui faliment în masă. Și imediat se ri­dică o întrebare: Ce influență va avea moratoriul acesta asupra institutelor fi­nanciare europene din Turcia, mai cu seamă asupra Băncii Otomane, care trebue să plătească la Viena și la Paris, pe când debitorii ei din Turcia nu trebue să plătească timp de patru luni. S’ar putea răspunde că și Ban­a Oto­mană poate face uz de moratoriu și nu trebue să acopere măcar bancnotele ei emise in valoare de aur. Banca s’ar da însă grozav de gol dacă ar lua parte ca debitoare la moratoriu și ar închide ghișeurile din Constantinopole. Aceasta nu s’ar putea fără o zdruncinare dura­bilă a reputațiunii sale. Ce a provocat moratoriul acesta ? Nu avem încă nici un punct care să-î lă­murească origina. Politica nu a contri­buit întru nimic,­ speculațiunile exage­rate ale companiilor de mine, specula­­țiuni care au produs o panică trecătoare la bursele din Viena, Paris și Londra, nu au putut contribui în mod serios la luarea unei măsuri atât de excepționale. Cu toate acestea, aci trebue căutată ca­uza. E grotesc ca speculațiuni de felul acesta, la care au luat parte bănci și bancheri din Turcia, să fi putut provoca moratoriul, dar aceasta e explicația mo­mentană a originei sale. Un punct a rămas încă nelămurit: se întinde moratoriul numai asupra aface­rilor de bursă, de bancă și de efecte sau și asupra negoțului? Telegramele de până

Next