Timpul, octombrie 1895 (nr. 219-242)
1895-10-28 / nr. 240
ANUL AL SAPTESPREZECELEA. — No. 240 ABONAMENTELE In țară pe un an...................................40 lei « pe 6 luni.....................................20 lei « pe 3 luni.....................................10 lei . Pentru streinătate, un an......................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0.20 b. numeral la Agence de journaux étrangers, rue de Maubeuge, Gt) și la tote chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — 16, Strada Academiei, 16 -UN NUMÉR 45 BANI Done mărgăritari 9 Decembre 1894 Cine simțește românește și prin urmare este Român, acela trebue să gândească la cestiunea națională și să făptuiască pentru densa cu vorba și cu condeiul In România, și afară din România, In guvern și afară din guvern, și aceasta pînă când Maghiarii vor veni la dreapta cunoștință și dreapta chibzuință a lucrurilor. D. Sturdza, discurs rostit la Senat, 13 Octombre 1895 S’a mai răspândit vorba că ne amestecăm în afacerie interioare ale regatului ungar. Nici aceasta nu este exact. Avem să ne abținem cu toții de la orice act de agitație In afacerile interioare ale Statelor vecine și în special ale monarhiei austro - ungare. D. Sturdza, discurs rostit la Iași. -------- ---------- Alegeri „boacăne“ „Voim alegeri libere, dar nu alegeri boacăne!“ Iată concluziunea unui articol apărut zilele trecute în capul Voinței Naționale. Această apostrofă era adresată actualului ministru de interne pe care odinioară colectiviștii îl porecliseră „Cleone fără rușine.“ Cu alte cuvinte, ziarul principal al partidului de la putere dă d-lui Fleva un avertisment amintindu i că nu trebue să se emancipeze de tutela clubului liberal. Colectiviștilor de baștină nu le e destul că în trei săptămâni s’au disolvat o sumedenie de consilii comunale, s’au revocat primari, s’au cerut demisiunile la sutimi de funcționari, s’au făcut peste patru sute de numiri în toate ministerele, s’au schimbat toți prefecții, poliții și comisarii, s’a început deja terorizarea alegătorilor ; pentru denșit d. Fleva este încă prea moale; le e teamă ca nu cumva tribunul ajuns ministru să nu’și aducă aminte o clipă de apucăturile sale demagogice și să joace comedia alegerilor libere. Chiar pe hârtie perspectiva libertăței electorale îi îngrozește într’atât pe bieții colectiviști, încât au început să aiureze. Nimic nu poate fi mai hazliu decât a vedea cum un partid, care a inventat și a perfecționat ingerința electorală în țara românească, are cutezanța de a vorbi de presiuni electorale pe care le ar exercita.. opozițiunea conservatoare! Este de mirat cum cei de la Voința Națională nu adresează Regelui depeși în care să se plângă de ingerințele electorale ale d-lui Lascar Catargiu sau ale d-lui P. Carp, cu toleranța lui Niculae Fleva! Dar să lăsăm gluma la o parte. Atitudinea Voinței Naționale are și partea ei serioasă, sau mai bine, partea ei tristă, ea arată până unde poate ajunge cinismul la adversarii noștri. Este deja o colosală neobrăzare din partea colectiviștilor de a vorbi de alegeri libere când tot trecutul lor este de față pentru a dovedi că sub regimul lor nu numai libertatea electorală, dar toate libertățile noastre au fost călcate în picioare. Dacă ar mai fi cineva care să se îndoiască, n’are decât să deschidă colecțiunea Națiune! și va vedea cum răposatul C. Brătianu stigmatiza nelegiuirile comise de colectiviști în contra libertăților noastre. Chiar dintre miniștrii actuali sunt unii cărora le-am putea aminti cuvântările înflăcărate pe care le-au pronunțat în public restejind regimul liber ticid al colectivităței. Dar ceea ce întrece orice margine ca nerușinare, este când scribii guvernanților de astăzi imping cinismul până a ajuta de ingerințe electorale din partea conservatorilor în alegerile viitoare. Lucrul se explică însă cu înlesnire pentru cine cunoaște pe adversarii noștri. Ei se pregătesc a face alegeri după chipul și asemănarea lor și ștm că țara are să -i urmărească pas cu pas în reproducerea deomeniilor electorale cari fac parte din moravurile lor politice. Acei cari au inaugurat în această țară vestita „influență morală“, cari au inventat bâta electorală și au făcut o instituțiune din bătăuși și din „cetățeni indignați“, cred că vor opera o diversiune în opinia publică luând-o înainte și plângându-se de ingerințe electorale. Un hotel de rîs și de dispreț este răspunsul ce se va da din toate unghiurile țărei la sinistrul lor caraghioslîc. Orice om cu mintea întreagă care a citit în Voința că colectiviștii voesc alegeri libere, iar nu alegeri „boacăne“, va arunca foaia cu desgust zicend: Asta e prea boacănă! Lupul a îmbrăcat pielea oaiei, dar urletul îl dă de gol! TELEGRAME Primarul Vienei Viena, 6 Noembre. împăratul a refuzat sancțiunea sa pentru alegerea d-lui Lueger ca primar al orașului Viena. Din Camera ungară Budapesta, 6 Noembre. Camera a început discuția budgetului; d-nii Helfy și Horansky au propus să-l refuze, deoarece cabinetul nu mai merită încrederea Camerei. Nou împrumut lui Viena, 6 Noembre. Se anunță din Berlin Noii Prese Libere că banca Disconto-Gest Uschaft a încheiat cu casa Mendelsohn și Bana Germană, un împrumut în coruptul Rusiei. Operațiunea constă din 160 000.000 de priorități de drumuri de fer rusești. Din Franța Paris, 6 Noembre. Ministerul afacerilor străine desminte în mod formal știrea privitoare la schimbarea dui Herbette, ambasador la Berlin. D. Prioul, controlor-general, a fost numit secretar general al ministerului de resbel. Rolul său va fi pur administrativ Ministrul de finanțe d. Doumer are de gând să reducă cu 814 impozitul de bursă asupra operațiunilor de rentă franceză Excedentul cheltuelilor pentru expediția din Madagascar, numai pentru repatriarea trupelor, se prețuește la 10.000.000. Venitul impozitelor indirecte pe Octombre 1895 dă 1.025 900 franci mai puțin decât evaluările budgetare și o sporire de 1.709.200 franci în comparație cu luna Octombre 1894. Prăbușise și explozie Détroit, 6 Noembre. O parte a clădirilor unui ziar s’a dărâmat, cea ce a prrovocat explozia unui cazan. Numeroase victime au fost acoperite de dărâmături. Până acum s’au scos patru cadavre. Scufundare Tunis, 6 Noembre. La portul Mahdia o corabie grecească s'a scufundat cu 13 oameni, dintre care 6 au fost scăpați de echipagiul unei corabi austriace. Alegerile din Statele Unite New-York, 6 Noembre. La alegerile legislative cea mai mare parte a candidaților republicani au fost aleși cu majorități foarte mari. Incendiu mare Nei York, 6 Noembre. Un incendiu mare a isbucnit pe Broadway. Pagubele se urcă la 4.000.000 dolari. Mai mulți pompieri au fost răniți Trei clădiri au fost distruse. Procesul „Elbei“ Rotterdam, 6 Noemvre. Ici procesul catastrofei vaporului Elea, comandantul vaporului Crotnie a fost recunoscut culpabil. EDIȚIA. A TREIA Comisiunile Interimare Conform programului de la Iași al cărui articol de căpetenie glăsuește că „ consiliele comunale și județene nu se vor putea disolva în timpul perioadei electorale“, d. N. Fleva, ministrul de interne a disolvat în trei săptămâni șasesprezece consilii. Nu protestăm în contra acestei măsuri pentru că liberi sunt colectiviștii să-șî aplice programul așa cum înțelegem contra constituirea comisiilor interimare, însă, avem de zis câteva cuvinte: In comisia interimară a capitalei d. Fleva a numit pe un domn Bolintineanu, pe care însuși d sa l’a destituit altă dată pentru abuzuri săvârșite în calitate de secretar general al primăriei. A cinstit ? La Iași, d. Fleva a numit în comisia interimară pe d. G Scorțescu, directorul Evenimentului, destituit de d. Stătescu din postul de cancelar al consulatului român din Constantinopole și destituit pentru grave abateri de la datoriile sale. Ca să învederăm cât de nenorocită a fost alegerea făcută de d. Fleva în persoana d-lui Scorțescu, reproducem raportul prin care d. Stătescu, ministru de externe pe acel timp a cerut de la Rege destituirea cancelarului de la consulatul român din Constantinopole. Iată ce știa pe atunci colegul de azi al d-lui Fleva despre membrul de azi al comisiunei interimare de la Iași. Nemulțumirile și plângerile înpotriva d-lui Gh. Scorțescu, cancelar al consulatului român din Constantinopole, devenind din ce în ce mai dese și mai documentate, am orânduit o anchetă care a constatat grave neregularități și abateri de la datorie savîrșite de numitul Scorțescu. Ancheta releveaza cu deosebire lipsa desevîrșită de scrupulositate, de care acel funcționar a dat „dovezi, in consecință, pentru a scuti consulatul român din Constantinopole de discredit. Vă rugăm să semnați alăturatul decret de destituireja d-lui G. Scorțescu. E. Stătescu, întrebăm pe d. Fleva: funcționarul care a dovedit lipsă de scrupulositate la Constantinopole, avea-val oare, scrupule în administrarea intereselor comunei Iași ? SAMBATA 28 OCTOMBRE (9 N-BRE) 1895 ANUNCIÜEI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag IV...................0,40 Reclame...........................III.....................2,50 . ...........................II ...................5.In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse, redacția și administrația — 16, Strada Academieîn 16 -1 UN NUMÉR 45 'BANI , Legenda Disciplinei Partidul liberal trăește de mulți ani numai pe temeiul unei legende, spulberată rând pe rând chiar de dânsul, de câte ori este chemat la cârma Statului. Vorbă deșeartă a rămas legenda liberalismului colectivist, îndată ce am vâzut cum știe să-l pue în practică, oprind întrunirele publice, expluzând, arestând, maltratând pe toți adversarii politici. Asemenea a mai existat mult timp în public un fel de credință că partidul liberal caută mai mult sprijinul alegătorilor decât acela al Coroanei și că miniștrii liberali se așează pe băncile lor numai atunci când sunt trimiși acolo de majoritatea țarei. Ultima formațiune ministerială a dovedit cu prisos că liberalii nu resping darurile Suveranului și că au chiar pentru dânsele mai multă aplecare decât pentru acele ale poporului suveran. Legenda cea mai acreditată însă în public este acea a spiritului de disciplină care ar domni în sânul partidului liberal și ar fi astfel un element de mare vitalitate pentru acest partid. Să ne înțelegem. Este incontestabil că în vreme de opoziție disciplina colectivistă este perfectă. Când e vorba să se împartă pe căprării spre a cutreera mahalalele și a bea prin cârciumi în sănătatea partidului, când e vorba să se adune la Dacia spre a bate din palme sau pe stradă spre a bate cu ciomagul, nici unul din valoroșii membri ai colectivității nu lipsește la apelul nominal, îndată însă ce partidul ajunge la putere, disciplina dispare, căci poftele sunt mari și înțelepciunea, ascultarea oarbă din vremurile opoziției este repede înlocuită prin o turbulentă indisciplină. Ioan Brătianu, cu figura sa simpatică, cu apucăturile sale autoritare, cu puterea incontestabilă de care se bucura, avea negreșit o mare greutate în partid și inspira soldaților săi un adevârat respect. Cu toate acestea chiar în acele vremuri, cine a suferit oare mai mult decât toți foștii miniștri ai tuturor partidelor de lipsa de disciplină a majoritate! ? Tocmai loan Brătianu ! Dacă s’ar face o statistică conștientă a celor douisprezece ani de guvernământ, s’ar vedea că foarte repede s’a format o disidență liberală și că numai vreo trei, patru ani a trăit Brătianu liniștit printre ai săi— și aceasta grație resbelului care astâmpăra pentru moment multe pofte. După acest timp, fostul prim-ministru a dus-o luptând neîncetat contra indisciplinei mult disciplinatului său partid. Trecutul ne dovedește la ce trebue să ne așteptăm pentru prezent și într’un viitor foarte apropiat, atunci când șef al partidului liberal este ființa cea mai antipatică, cea mai respingătoare pentru toți, anume d. D. Sturdza. N’avem nevoe să’l atacăm noi, putem fi liniștiți, căci mai repede decât se crede trupele liberale au să calce pe șeful lor în picioare. i, oare, funcționarul care a trebuit să e destituit pentru a scuti pe consulatul român de discredit, contribui va la sporirea creditului autorităței comunale de Iași ? Simple întrebări la care mult am dori să ne răspundă d ministru de interne care se laudă că nu va face politică, ci administrație. --------------------------------------------------------- Alt Mărgăritar „In urma retragere! ministerului de sub președenția d-lui Lascar Catargiu, subsemnații fiind chemați de înalta încredere a Majestăței Voastre a conduce guvernul țărei...“Din raportul consiliului de miniștri pentru convocarea Corpurilor legiuitoare). Evenimentele din Turcia Știrile ce sosesc zilnic din diferitele părți ale imperiului otoman continuă a fi neliniștitoare și amenințătoare. Mai cu deosebire întreaga Anatolia pare cuprinsă de o tulburare violentă și în toate vilaetele anatolice conflictele sângeroase dintre Turci și Armeni sunt la ordinea zilei. Armenii au chiar de gând să trimită o deputațiune la d. de Nelidon, ambasadorul Rusiei, pentru a implora ajutorul Țarului. Noutățile provenite din sorginte turcească continuă a face pe Armeni culpabili de numeroase agresiuni și desordine; la Diarbekir ei ar fi atacat moscheele și ar fi încercat să incendieze orașul; aproape de Maraș tot Armenii ar fi asasinat, după ce lau torturat, pe locotenent Hassan Aga, pe soția și cei trei copii ai săi. Times află din Alep că mai mulți Europeni au fost insultați de Turci, și din Mersivan că Turcii au încercat să dea foc școalei americane. Zilnic agențiile telegrafice relatează conflicte sângeroase, a căror provocare se pune când în socoteala Armenilor, când în cea a Turcilor, după sorgintea depeșilor, în timpul acesta s-a constituit la Constantinopole comisiunea de control pentru executarea reformelor armenești, sub președinția lui Șevfik pașa, membru al Curții de Casație, iar ambasadorii celor trei Puteri care au obținut reformele au adresat Porții, ca răspuns la nota verbală p in care li s'a comunicat acceptarea reformelor, o notă colectivă din care extragem părțile următoare : „ Subsemnații, ambasadorii Rusiei, Franței și Angliei, au primit nota verbală ce l- a adresat Sublima Poartă la 20 Octombre și confirmă primirea ei. Ei au luat notă de textul decretului privitor la reformele a căror aplicare a fost hotârîtă de M. Sa Sultanul și de expunerea reformelor, și constată cu satisfacție că guvernul imperial a decis să pue în vigoare regulamentele formulate în mod solemn în haiturile anterioare ale suveranilor otomani. „ Luând cunoștință de aceste dispozițiuni — și de intenția Sublimei Porți de a le aplica, nu numai în vilaetale menționtte în decret, ci și în toate județele anatolice unde Armenii formează o parte însemnată a populației -- ambasadorii Rusiei, Franței și Angliei nu se îndoesc că funcționarii însărcinați cu executarea și aplicarea acestor reforme asigură prin inteligența, zelul și desinteresarea lor avatagiile unei administrațiuni îngrijată de bunastarea generală și de propășirea imperiului“. Nota ambasadorilor termină cu speranța că funcționarii își vor îndeplini misiunea spre satisfacția tuturor locuitorilor și că valiiî în particular vor concura la aceasta. * * * Iată și ultimele depeșe primite prin Agenția Română asupra evenimentelor din Orient. Londra, 6 Noembre. Agenția Reuter află din Atena că știrile privitoare la o mișcare revoluționară în Creta sunt exagerate. Insășî creștinii, deși alarmați de câteva omoruri recente comise pentru a arunca bănueli asupra administrației lui Karatheodori, prefer status-quo. Constantinopol. 6 Noembre Marele Vizir Kiamil pașa a fost destituit. Succesorul său nu s’a numit încă. Tewfik pașa a sosit din Berlin. Circulă știrea că Sir Edward Mallet, ambasador al Englitezei la Berlin va sosi aci în curând. Costantinopol, 6 Noembre Se anunță că noi excese sângerânde s’au comis de către kurzii în vilaietele Erzerum, Trebizonda, Mamrur, Sivas și Diarbekir. Autoritățle mai multor orașe pare că au perdut orice influență. Se asigură din mai multe părți că printre triburile kurde circulă cuvântul de ordine de a extermina pe Armenii. E temere ca mișcarea să nu se întindă și asupra părților occidentale ale imperiului. Se zice de asemenea că niște măceluri au avut loc în vilaietul Van. Provocatorii acestor măceluri ar fi fost mahometanii în mai multe locuri. Numărul victimelor armenești s’ar urca la mii, pe când acela al victimelor turcești ar fi neînsemnat. Din Sobrania bulgară — Prin fir telegrafic — Sofia, 6 Noembre, Sobrania continuând discuția adresei, președintele consiliului, Stoilow, refuzează cu energie atacurile opoziției în privința politicei străine și ’’mai cu deosebire în cea ce privește tratatul de comerț cu Austro-Ungaria. Acest tratat, zice d. Stoilow, are pentru Bulgaria o mare însemnătate. Vorbind de relațiunile cu puterile străine, d. Stoilow declară că raporturile cu Turcia sunt bune; dovada este bunăvoință Sultanului care a cedat Bulgariei un teritoriu de 20 kilometri pătrați. Relațiunile cu România sunt excelente. Toate partidele sunt de aceiași părere asupra chestiunea aproprierii cu Rusia. Guvernul va face tot ce-i va fi, cu putință pentru a ajunge la o împăciuire. D. Stoilow relatează apoi imputările privitoare la politica internă. Sobrania a adoptat proiectul de adresă, în unanimitate și cu aclamațiuni. Adresa exprimă o satisfacție sinceră pentru faptul că relațiunile Bulgariei cu străinătatea sunt bune și amicale. Sobrania speră că tratatele de comerț vor izbuti să protejeze slaba industrie bulgară . Cuvintele remarcabile ale prințului în privința bunei-voințe a Țarului față de deputațiunea bulgară dau speranța unei restabiliri apropiate a relațiunilor dintre Bulgaria și Rusia liberătoare și umple de bucurie inima națiunea. Adresa exprimă urarea arzendă ca moștenitorul tronului să treacă în sinul bisericei ortodoxe ; prntru aceasta prințul, care a întemeiat dinastia națională, va fi legat într-un mod nedespărțit de țară. Prințul în înțelepciunea sa și în prevederea sa va aprecia considerațiunile care dictează această cerere a națiunea și a cărei îndeplinire va atrage prințului mai multă iubire și devotament din partea poporului bulgar. MORATORIUL DIN TURCIA Turcia și-a decretat însăși insolvabilitatea : moratoriul de patru luni acordat întregei împărății otomane prin decret al Sultanului este primul faliment general în Europa în urma ultimului răsboiu. Numai situațiunea cea mai neobicșnuită și cea mai neregulată poate explica o măsură al cărei scop este ascunderea unui faliment în masă. Și imediat se ridică o întrebare: Ce influență va avea moratoriul acesta asupra institutelor financiare europene din Turcia, mai cu seamă asupra Băncii Otomane, care trebue să plătească la Viena și la Paris, pe când debitorii ei din Turcia nu trebue să plătească timp de patru luni. S’ar putea răspunde că și Bana Otomană poate face uz de moratoriu și nu trebue să acopere măcar bancnotele ei emise in valoare de aur. Banca s’ar da însă grozav de gol dacă ar lua parte ca debitoare la moratoriu și ar închide ghișeurile din Constantinopole. Aceasta nu s’ar putea fără o zdruncinare durabilă a reputațiunii sale. Ce a provocat moratoriul acesta ? Nu avem încă nici un punct care să-î lămurească origina. Politica nu a contribuit întru nimic, speculațiunile exagerate ale companiilor de mine, speculațiuni care au produs o panică trecătoare la bursele din Viena, Paris și Londra, nu au putut contribui în mod serios la luarea unei măsuri atât de excepționale. Cu toate acestea, aci trebue căutată cauza. E grotesc ca speculațiuni de felul acesta, la care au luat parte bănci și bancheri din Turcia, să fi putut provoca moratoriul, dar aceasta e explicația momentană a originei sale. Un punct a rămas încă nelămurit: se întinde moratoriul numai asupra afacerilor de bursă, de bancă și de efecte sau și asupra negoțului? Telegramele de până