Timpul, ianuarie 1896 (nr. 1-23)
1896-01-14 / nr. 10
Afacerea Hammerstein Brindesi, 24 Ianuarie. Curtea de apel din Trani dând o sentință favorabilă pentru extrădarea lui Hammerstein se așteaptă ca acesta să fie predat Germaniei. Greva din Belast Belfast, 24 Ianuarie Lucrătorii constructori de corăbii au primit propunerile patronilor după multe protestări. Din Sobranie Sofia, 24 Ianuarie. Camera a adoptat în a doua citire toate paragrafele codului penal. S’au introdus în acest cod niște reforme foarte liberale. ~ - ----- -^BSSBIAaw*»------------------------- ANUL AL OPTSPREZECELEA. — No. 10 UN NUMER 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an....................................30 lei « pe 6 luni.....................................18 lei « pe 3 luni......................................10 lei Pentru streinătate, un an..........................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numeral ,la Agence de journaux étrangers, rue de Maueuge, 69 și la tote chioșcurile. UN NUMER 10 BANI ANUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag IV.....................0,40 Reclame.............................III.......................2,50 II In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 16, Strada Academiei, 26 — REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — 16, Strada Academiei, 16 1 — V1 / EDIȚIA A TREIA DUMINECA 14/26 IANUARIE 1896 Ciudata criză prin care trece partidul de la putere nu s’a potolit încă. După ședința de asaltăeri în care taberile dușmane și au aruncat mutual tot felul de acuzări, oricine ar fi crezut că scandalul nu poate deveni mai mare , ședința de ori însă a întrecut așteptările celor mai pesimiști. Am asistat la un spectacol nepomenit în analele parlamentare ale lumei întregi. S’au vezut doui miniștri din același cabinet certându-se ca niște advocați de a zecea mână a baza unei judecătorii de pace. Banca ministerială era scena pe care se petrecea farsa și Camera era spectatoarea acestui duel ministerial. Când Sturdza trântea pe Fleva, aplaudau sturdziștii ; când Fleva trântea pe Sturdza, aplaudau fleviștii. Faimoasa interpelare a d-lui Iepurescu rămăsese în planul al douilea și servea ca decor; s’a arătat cât se poate de lămurit că înscenarea pusă la cale prin interpelare nu era decât un pretext și că adevărata bubă era absoluta imposibilitate de caracter ce există între președintele consiliului și ministrul de interne. Cel díntâia s’a plâns că d. Fleva lucrează de capul lui; d. Fleva, la rîndul său, s’a plâns că primul ministru îl tratează ca pe un subaltern. Dar ambii consilieri ai Tronului au expus doleanțele lor în fața Parlamentului într-un mod atât de caraghioz, încât erai cuprins de un simțimînt de milă văzând cum două bărbați cărunți chemați a conduce afacerile publice se certau ca niște școlari. Amănuntele acestei ședințe sunt atât de piramidale, incriminările preschimbate între miniștrii adversari sunt atât de necrezut, încât, ca Români, am fi dorit, dacă ar fi cu putință, ca aceste scârboase desbateri să nu fie publicate în Monitorul Oficial, pentru ca să nu figureze în mod autentic în istoria noastră parlamentară. Barimi dacă această ședință de spălătorie ministerială ar fi avut de rezultat lichidarea crizei! Dar nici aceasta nu s’a obținut, miniștrii s’au certat fiind unul lângă altul pe banca lor ministerială, fără ca cestiunea care îi divide să fi fost elucidată. Intr’adevăr, Camera a dat d-lui Dimitrie Sturdza un vot de încredere, care este un vot de blam indirect dat d-lui Fleva; prin urmare, menagiul ministerial între ambii consilieri ai Coroanei este rupt definitiv. Dar era scris ca această curioasă și tristă criză să treacă prin un șir de anomalii ciudate, până azi dimineață nici ministrul blamat nu și-a dat demisiunea, nici cabinetul întreg nu s’a retras spre a fi supus la remaniare, care să restabilească armonia între membrii săi. Poate că în momentul când scriem aceste rânduri un nou scandal se produce în Cameră. Țara și Suveranul sunt in drept a-și pune întrebarea dacă un asemenea regim prezintă însușirile neapărat necesare unui guvern regulat. Adversarii noștri nu trebue să uite că puterea nu este numai menită a aduce foloase, ci implică și datorii. Un prim-ministru și șef de partid care nu poate vorbi fără a începe prin declarațiunea că este emoționat și fără a se boci ca o mițiere isterică, nu înfățișează condițiunile cerute pentru a conduce destinele țerei. Un partid, care a doua zi după venirea sa la cârmă își sleiește forțele în lupte de căpătuială, nu mai este un partid de guvernământ. Sistemul constituțional este deja iițiat prin unanimitățile parlamentare care exclud controlul și sdruncină grav echilibrul partidelor și rolul pe care trebuie să-l joace în mersul afacerilor publice. Dar când io asemenea stare anormală și dăunătoare pentru țară mai este încă înrăutățită prin lipsa de armonie și destrăbălarea în sinul regimului de la putere, atunci naște anarhia de sus, care este tot atât de periculoasă și de reafacătoare ca anarhia revoluționară de jos. O asemenea stare de lucruri nu poate dăinui fără a arunca discreditul cel mai desăvârșit asupra instituțiunilor noastre. Acela, care prin intervențiunea sa a crezut că face bine inaugurând un nou sistem în succesiunea partidelor la cârma țărei, a luat prin aceasta asupra-și și datoria de a veghia pentru ca deținătorii puterea să-șî îndeplinească misiunea. Din moment ce d. Dim. Sturdza nu dispune de nici o autoritate, de nici un prestigiu pentru a domoli poftele nesănătoase ale partizanilor săi, el a dovedit că nu întrunește condițiunile ce se cer de la un șef de partid. O țară nu se guvernează prin lacrimă și prin invocarea morților, ci pin destoinicia de a conduce pe cei vii! TELEGRATMÜB3 Desmințire Paris. 24 Ianuarie. Știrile de sorginte englezească, care anunță o alianță între Rusia și Turcia, nu se consideră ca serioase. Regina Belgiei Bruxelles, 24 Ianuarie. Regina suferă de mai multe zile de o răceală ; starea sa s-a îmbunătățit de ieri. Din Parlamentul francez Paris, 24 Ianuarie. Senat. D. Lamarzelle, al dreptei, desvoltă o interpelare în privința afacerii Arton. El susține că pe când erau miniștrii d-nn Richet și Loubet, aceștia au negociat cu Arton, prin intermediul agentului Dupas, în loc de a face să-l aresteze. Oratorul întreabă pentru ce nu s-a urmărit Dupas, îndată ce acesta a publicat broșura sa în privința negocierilor sale. D. Bourgeois răspunde că jutiția își îndeplinește opera și că a ordonat urmăriri după plângerea d-lui Ribot. Roagă deci adunarea să aștepte rezultatul instrucțiunei. Incidentul s’a închis. Ciocnire de trenuri Paris, 24 ianuarie. Două trenuri s’au întâlnit azi dimineață pe drumul de fer de centură lângă gara port Maillot. Sunt două morți și vr’o zece răniți. Evenimentele din Transvaal Londra, 24 ianuarie. Agenția Reuter află că într’un discurs rostit la Pretoria, comandantul general Joubert a mulțumit burghezilor statului liber Orange pentru sprijinul lor în timpul ultimei crize. A exprimat speranța că poporul din sudul Africei își va ajunge scopul prin unirea populațiunilor într’o singură națiune, chiar sub guverne diferite. Liniștea nu s’a restabilit cu desăvârșire la Johannesburg. Din Germania Berlin, 24 ianuarie, împăratul a numit pe prințul de Bismarck și pe mai mulți profesori, cavaleri activi ai Ordinului Meritului pentru științe și arte. Reichstagul a adoptat budgetul ministrului de interne. și Partim? — Vrei să dai ? Iau să te vez! — Poc! , — Mai dă o dată, dacă -ți dă mâna ? — Tresc! — Așa ? Stăi că te așez eű la comisar ! Asta e dialogul invariabil care se urmează între nevoiașul țanțoș și omul care vrea să sfîrșească repede ca să-și vază" de alte treburi. Tot auzind pe colectiviști că, venind la putere, vor desființa legea minelor—fiind-că ea a transformat doina melancolică a locomotivelor românești în stridentul Steger; că vor abroga legea maximului, care pune taxă pe ferestre, pe murături și pe fete mari; că vor desface într’un cuvânt tot ce ați făcut conservatorii, pentru a reclădi pe ruinele operei lor; tot auzind, zicem, aceste amenințări timp de atâția ani, mărturisim că am căzut un moment în cursă, am crezut că colectiviștii se vor ține de vorbă, ca nici o dată în viața lor. Astfel înșelați, am scris, a doua zi după venirea la putere a Ocultei, că colectivitatea are, drept program, dărîmarea operei noastre. Am așteptat, în credința aceasta, mesagiul de deschidere a CorpOrilor "legiuitoare ca să vedem confirmându-se, de către însuși presidentul consiliului, făgăduielile Voinței. Mesagiul, însă, n’a înșirat de cât mici și neînsemnate meremeturi. Atunci am scris și noi că colectivitatea, neputînd nici să dărîme, s’a apucat să meremetisească ceea ce ’i s’a părut nu tocmai perfect în opera noastră, condamnată până aci ca netrebnică. Și ca să scurtăm vorba, am reprodus însăși proiectele guvernului care zice verde că legea minelor va rămâne neatinsă, că legea maximului va sta cu ferestrele închise și că numai legea servitorilor va fi ciontită suprimându-se câteva biurouri, iar pescăria națională va fi regulată pe viitor printr’o lege sanitară. Voința Națională, însă, căreia de câtăva vreme îi tot năzărește că ne contrazicem, s’a apucat să ne Întrebe : Ei, nici aci nu v’ați contrazis ? — Nu, am răspuns noi. — Ce fel, nu ? N’ați zis că dărîmăm ? — Da, dar zice noi aceasta vă reproduceam pe voi. — Dar acum nu spuneți altfel ? — Ba da, dar spunând altfel spunem ce faceți voi. — Atunci țara reală va judeca intre noi, cari am Închegat România modernă, și voi, reacționari înziliziți în rele, cari ați adus pe capul poporului pacostea minelor și năpastea maximului. Cu așa adversari, numai într’un fel e posibilă discuțiunea: cum ar deschide botul, să te strigi : «minți!» Astfel ești’sigur că n’au să-ți impute contradicție. Dan CRIZA MINISTERIALA Scandalul de cri mas la Cameră—s'au oprit la clubul liberal. Aci a predomnit ideia că M. Sa Regele ar putea să refuze din nou primirea demisiind, pentru că fusese din capul locului de părere că nu se poate răpi unui ministru dreptul de a se apăra de pe banca ministerială. Atunci d. Dim. Sturdza a renunțat la ideia de a se duce îndată la Palat. Cum să iasă însă din încurcătură ? D. Gr. Cantacuzino, care e cel mai înverșunat dușman al d-lui Fleva, a propus ca d. Iepurescu să-și desvolte azi interpelarea și majoritatea să dea apoi un vot de blam ministrului de interne. D. Fag. Stătescu s’a opus la aceasta, căci, a zis d-sa, blamul s'ar restrînge asupra întregului cabinet, care ar trebui să se retragă apoi definitiv de la putere. Miniștrii nu au putut ajunge la nici o înțelegere, și rezolvarea chestiunei a fost amânată pentru astăzi. Întrunirea de la Senat Deputații și senatorii s’au întrunit ori seara în sala Senatului spre a se consfătui asupra situației D. An. Stolojan a insistat asupra faptului că în urma celor petrecute ori la Cameră, d-nii Sturdza și Fleva nu se mai pot împăca. D-sa a propus, însă, ca în partid să domnească pace, liniște și concordie. D. Gr. M. Sturdza a pripus împăcarea între d-mi Fleva și Sturdza, ceea ce s’ar putea face printr’un vot al Camerei. D. T. Stelian crede că împăcarea nu mai e posibilă, dar ar dori ca d. Fleva să nu fie gonit din minister subt o acuzație infamantă. De aceea propune ca d. lepurescu să și desvolte azi interpelarea și în urma răspunsului d-lui Hem, să i se da un vot de încredere. D. Fleva se va retrage atunci de bună-voe din minister. D. V. lepurescu a declarat că nu a anunțat interpelarea din spirit de ostilitate către d. Fleva, ci a voit numai să-i dea ocazie de a se disculpa. D-sa a adăugat că e gata să se declare mulțumit de răspunsul d-lui Fleva. D. Poenaru-Bordea a propus alegerea unei d- legațiuni de deputați care să încerce o împăcare între d-nii Eleva și Sturdza. Deputații cilili împăcării se opun însă și în mijlocul gălâgiei întrunirea la sfârșit, fără a se fi luat vre-o hotărîre. Balamucul Cum se vede, nu numai deputații și senatorii nu se înțeleg între denșii, dar și miniștrii nu căd de acord asupra soluțiunei crizei. Pe lângă aceasta mai există o dificultate, care se prevede de pe acum în cazul când Oculta va scăpa de d. Elevă : remanierea. Cum să se facă remanierea ? Este hotărît ca d. Sturdza să ia portofoliul internelor. Cine va fi numit la externe ? Candidatura d-lui Fere Jegde a căzut pentru faptul că este avocatul unuia din cei implicați în procesul contrabandei. Un alt om capabil de a fi ministru de externe nu există în partidul liberal. D. Eugeniu Stătescu nu poate primi portofoliul acesta din cauza sănătății sale sdruncinate. Atunci s’a propus ca tot d. Sturdza să păstreze portofoliul externelor și să ia numai interimul ministerului de internă. Soluția aceasta ne mulțumește însă pe toți solicitatorii de portofolii și Oculta se teme de noul nemulțumiri. Balamucul e complect, va criza afară de cel întrebuințat. Dacă pe băncile deputaților ar fi fost oameni capabili să roșească de o infamie, n’ar fi putut primi pugilatul de pe banca ministerială decât printr’un strigăt unanim de indignare și un huideo puternic și general ar fi trebuit să alunge din incinta Camerei pe cei 7 miniștri nemernici, cari infectau atmosfera. Dar și unii și alții înjurându-se mai reu decât salahorii, păreau mulțămiți, se simțeau în elementul lor. Priviam la aceste scene desgustătoare și nu ne venia să credem ce vedeam cu ochii, ce auziam cu urechile noastre,.... ni se părea că visăm Și cu toate acestea aveam în fața noastră o tristă și scârboasă realitate. Ne așteptam în tot momentul ca ușierii, deprinși cu alte obiceiuri, să nu-și mai poată stăpâni indignarea și înhățând câteva mături, deschizând apoi toate ușile și ferestrele, să isgonească din sala Adunării miniștri și deputați, întreaga turmă de sălbateci, cari murdărindu-se pe dânșii înjosesc țara. Printre deputați erau, ce e drept, câțiva oameni curați, dar ei remăseseră ca înmărmuriți în fața nemaipomenitului scandal și-și acoperiau fața de rușine. Dacă busturile bărbaților iluștri din incinta Camerei ar fi putut să fie animate pentru un moment, ar fi curs lacrimi de durere și de rușine din ochii lor. Dar nimic din toate astea nu s’a întâmplat. După ce miniștrii și deputații s’au țigănit și spîrcuit în tirnă, lupta a încetat de oboseală, rămânând să fie continuată azi și mâine și cât timp vor mai exista două colectiviști pe pământul țării românești. * ■X* Tot așa de scandalos ca ceea ce s’a petrecut ori la Cameră, este ceea ce s’a petrecut în urmă. Oricine se aștepta ca după un astfel de scandal ministrul de interne să nu mai stea o secundă în același cabinet cu colegii săi și ca președintele consiliului să prezinte M. S. Regelui demisia întregului guvern cu următoarele cuvinte : — Sire, după cele petrecute eri, nici unul din noi nu mai putem fi un moment consilieri ai Tronului, fără a înjosi prestigiu țării și al instituțiunilor sale Eî bine, nu. Astăzi guvernul e compus tot așa ca și eri și ne va fi poate dat să asistăm și azi la repetirea scenelor revoltătoare de eri, afară numai de nu ni se vor servi niște scene încă și mai scandaloase. Mai mult încă. In conciliabulele ce s’au ținut între partizanii unui astfel de guvern, despre cari se poate zice cu drept cuvânt tel maîtn, tel valet, s’au rădicat voci care să pledeze pentru o reconciliare între miniștrii terfeliți reciproc de pe banca ministerială. Aceesta caracterizează mai mult decât orice degradarea morală, înjosirea sufletească a acestor oameni. Ei n’au nici măcar conștiința ticăloșiei lor. Pentru ei, ceea ce s’a petrecut ieri e nimica toată, floare la ureche. Salahorii nu se înjură și se bat până la sânge și apoi imediat se pupă în bot? fel?De ce oare liberalii n’ar face tot astai în adevăr, de ce nu? Nimic nu ne mai poate surprinde din partea colectiviștilor, decât doar o acțiune corectă și demnă. In remarcabilul său discurs de om, care va remânea ca un monument al nerușinării, primul ministru a repetat de mai multe ori fraza : unde mergem ? unde mergem? Nu știm unde aveți de gând să mergeți, dar știm unde ar trebui să mergeți. Ar trebui să mergeți unii la balamuc și alții la Văcărești In orice caz ar trebui să vă cărați din capul afacerilor țării ca niște nerușinați și niște nemernici ce sunteți! Țigănie Dacă după retragerea partidului conservator de la putere M. S. Regele ar fi chemat câțiva salahori țiganii și i-ar fi însărcinat să compună un minister, încă nu ne-am fi așteptat să asistăm la scandalurile ce se petrec de 3 luni în sinul guvernului liberal și al partidului liberal și care au culminat ori în batjocura fără seamăn din dealul Mitropoliei. De când există parlamente pe lumea asta nu credem să se fi întâmplat undeva un scandal ca acela ce, spre rușinea neamului, ne-a fost dat să vedem ori la Cameră.Două miniștri stând pe aceeași bancă și înjurându-se reciproc în aplausele nerușinate ale unei adunături de inconștienți de oameni fără simț politic și fără simț moral. Lipsă de demnitate pe banca ministerială, lipsă de demnitate pe băncile deputaților. Dacă miniștrii liberali ar fi avut un grăunte de respect pentru țară, ar fi găsit o mie de alte mijloace spre a rezol Criza ministerială Nehotărîrea miniștrilor După ședința de eri a Camerii, d. Dim. Sturdza a spus amicilor săi că se duce să-și prezinte demisia M. Sale Regelui. Pe drum, însă, d. Eug. Stătescu a fost de părere ca miniștrii să se mai consulte asupra situației, așa că aceștia—fără d. Fleva, care a ră