Timpul, ianuarie 1897 (nr. 1-23)

1897-01-15 / nr. 10

No. 10 carele pe lângă casa lui Carp, lăsau din lemne. Faptul a fost comunicat ad­­jutorului de primar, care de­și s’a con­vins prin mergerea la fața locului, to­tuși a închis ochii, de­oare­ce cei care’l comiseseră erau «de-aî noștri». 8) Locuitorul Ioan Rășcanu, fără nici o probă, a fost condamnat de judecă­toria comunală, sau mai bine zis de primarul Haidoviciu a plăti femeiei Do­­chița Brăila suma de trei galbeni, sumă cu care numita femeie pretinde că ar fi împrumutat pe tată numitului locui­tor, mort acum 28 de ani. Iar ca culme a batjocure, notarul îl pune să sem­neze în proces, că e mulțumit cu ho­­tărîrea dată, fără ca locuitorul să știe ce semnează. Judecătoria comunală pro­nunțând hotărîrea fără nici o probă do­veditoare, a violat legea, iar notarul spre complectare, falsifică actul. 9) Locuitorii din comun­ele Ghermă­­nești și Fedești au fost condamnați de jurii primarului, fără nici un drept — sub pretext că vitele lor au pășunat mai mult pământ de­cât cel prevăzut în con­tractul făcut de el cu proprietarul mo­șiei Fedești. 10) Prin luna August 1896 încetează din viață femeia Anica Radu Ghioc. Toți locuitorii au bănuit o crimă și se așteptau să vază pe soțul bănuit de a­­sasinat pus în fiară și înaintat parche­tului. Nu știm cum s’au cocoleșit lu­crurile, căci asasinul a rămas nesupă­rat. Gurele rele spun că nesupărarea a­­sasinului se datorește averea ce posedă. Sua­ra d. ministru de interne vr’o măsură spre a constata cele denunțate? Sau se va întinde și peste cei mici — numai să fie «de-ai noștri»—vestita mu­șama național-liberală ? ȘTIRILE ZILEI Duminecă, 12 Ianuarie, la orele 6 seara, M. S. Regina a întrunit la Pa­latul di­n capitală peste 70 din doam­nele care compun societatea de bine­facere «Elisabeta Doamna», aflată sub înaltul Leu patronagiu, și, după ce comitetul a prezintat situațiunea fon­durilor societătei, s’au luat dispoziți­­uni pentru împărțire de ajutoare la seraci.* In Monitorul Oficial de azi a apă­rut Regulamentul pentru concursul de externat și internat la spitalele ca­sei Sântu Spiridon din Iași. * * * Epitropia spitalului Gârlași, din ju­dețul Buzeu, a fost autorizată ca­­ să primească legatul lăsat prin testamen­tul defunctului Nicolae Ghristescu în folosul acelui spital, în condițiunile prevăzute prin testament și sub re­zerva cuprinsă în avizul consiliului de advocați ai Statului, și care legat constă din toată averea sa mobilă și imobilă. & * * D. I. Poenaru, medic veterinar, a fost numit, pe ziua depunere| jură­mântului, până la ținerea concursu­lui, în postul de suplinitor la catedra de clinică și pathologie medicală de la școala superioară de medicină­­ ve­­terinară, în locul d-lui I. Popescu, de­misionat. * * DIN STREINATATE Telegramă din Petersburg: Marea ducesă Xenia Alexandrina a născut un băiat pe care­­ l-a botezat cu numele de Andrei. * ♦ « ULTIM CUVENT O femee fu călcată de tramway. Se trimite îndată după medic. Până să vie acesta, nenorocita își dese sfârșitul în mijlocul stradei. — De ce n’ai venit mai de grabă, doctore ? zise un asistent milos. — La ce bun ? răspunse medicul. Tot aci ajungea nenorocita ! Moș Neaga. ------------------------------------------------­* *­ Editura W. Kreifft, Sibiu. ENCICLOPEDIA ROMÂNA Fascicola a doua, apărută acum, din Enciclo­pedia Română*) pe care o publică d. dr. C. Dia­­conovich din însărcinarea și sub auspiciile «Aso­­ciațiunii transilvane pentru literatura și cultura poporului Român» dovedește că speranțele ce s’au pus în această mare și utilă lucrare sunt pe de­plin justificate. Nu putem ilustra mai bine adevă­rul acesta de­cât punând în fața cititorilor noștri un capitol, care tratează despre nemuritorul Va­­sile Alexandri, îl reproducem textual: Alexandri Vasile, nasc. la Bacău Iu­lie 1821,­­ la Mircești 22 Aug. v. 1890, a fost cel mai mare poet național român și în același timp unul dintre bărbații politici fruntași, cari au con­tribuit la regenerarea, desvoltarea și înălțarea spiritului public, la introduce­rea și propășirea reformelor și a civili­­sațiunii în România, luptând cu ener­gie și cu succes pentru unirea Moldo­vei cu Valahia și pentru ridicarea în fața străinătății a prestigiului și a demnită­ții noastre ca popor și ca Stat. După studii mai întâiu de medicină, apoi de drept, de matematică și în fine de lite­ratură la Paris, el se întoarse către fi­nele anului 1839 în țară, unde împreună cu C. Negri, M. Cogălniceanu, Rolla, TIMPUL 15 IANUARIE MIȘCAREA COMERCIALA Desgh­etul Dunării.­Timpul îndrep­­tându-se, remorcherul Arhanghel Gavri, își va continua cursele între Galați și Tulcea. Plecarea va avea loc de la Galați, Du­mineca, Marița și Joia, iar de la Tulcea în fie­care Luni, Marcuri și Vineri. Fiind pasageri, Arhanghel Gavril se va opri și la Isaccea. Bursele noastre.—Expirând termenul de 2 ani pentru care au fost alese și nu­mite comitetele burselor din București, Brăila și Galați, se vor alege și numi in curend noul membri. Codul mancei în­ Belgia.­ Guvernul belgian a depus pe biuroul Camerei un proiect de lege privitor la contractul mun­­cei propiu zis. Acest proiect este cel d’Intein numer al unei lungi serii de legi destina­te a forma Codul muncei. Acestui proiect v­or urma următoarele care surst deja în studiu : 1) Stabilirea unor inspectori urbieni în­sărcinați cu supravegherea lucrărilor su­­zerane de mine; 2) Uniunile profesionale; 3) Limitarea duratei muncei și munca de Dumineca ; 4) Reglementarea duratei muncei, a muncei de noapte și a repausului hebdo­madar ; 5) Abrogarea art. 3 din legea de la 16 August 1887, asupra plăților salariilor; 6) Instituirea de delegați la inspectarea minelor ; 7) Regularea situațiunea funcționarilor publici ai Regatului ; 8) Stabilirea unui impozit pe venit ; 9) Pensiunile bătrânilor mineri; ■-------------------------------------------------------------------­Docan, Sturdzești, și toți corifeii miș­cării naționale de atunci, începu o luptă încordată împotriva domniei lui Mihail Vodă Sturdza, slăvind pentru întâia oară, în versuri frumoase și într’o limbă cu­rat românească, virtuțile poporului, dra­gostea de țară, vitejia strămoșilor și do­rul de libertate. Viața și activitatea lui A. fură strîns legate de însăși viața po­porului român, la strălucirea istoriei că­ruia el a contribuit timp de cinci­zeci de ani, ca bun patriot și ca poet de mare talent. In sufletul lui au fost în­­mănunchiate simțirile, dorurile, avântu­rile țărei, a căreia glorie a buciumat-o, a căreia suferință a plâns-o, a căreia bunătate a cântat-o. Prima scriere ro­mânească a lui A. cu o nuvelă : Buche­­tiera din Florența, publicată în «Dacia literară» a lui Cogălniceanu, după care urmară, cântece și balade ca : Doina-Doi­­niță, Baba Cloanța, Andrii-Popa, Groza­­ ș. a. cuprinse în Doine și Lăcrămioare prima sa carte poetică, tipărită la Iași, tipografia Bermann 1852, în care se află și Marioara Florioara, minunata legendă în forma populară. In același timp el cutreera Moldova, aduna din gura țăranilor, din cântecile lăutarilor, din poveștile bătrânilor, hio­­rile, cântecele haiducești și doinele po­pulare, pe cari mai târziu avea să le dea la lumină sub titlul de Poesiile po­pulare ale­ Românilor închinându-le Doamnei Elena Cuza. (1 vol. în 8 °, VIII. și 416 pag. București, tip. Lucr. asociați 1865). începuturile Teatrului Național din Iași tot el le însufleți și le susținu, scriind comedii și drame cu subiecte luate din viața și din societa­tea română, biciuind viciile, batjocorind deprinderile învechite și creând tipuri, din care Cocoana Chirița și Iorgu de la Sadagura au rămas și până acum mo­dele vii și adevărate ale provincialilor de pe acele timpuri. Ajutat de celebrul actor Mateiu Milo el pune în scenă mai multe figuri contimporane ca Barbu Lău­tarul, Paracliserul, Mama Anghelușa, Clevetici, Surugiul, Covrigarul și mai cu seamă pe Evreul și pe Grecul în «Lipitorile Satelor din Moldova», un fel de galerie în carne și în oase, me­nită a arăta viitorimea ce fel era lumea în trecut, ce judecări au trebuit com­bătute, ce schimbări au fost de intro­dus pentru ca să se primenească aerul și năravurile, în care trăiseră cu toții până atunci. Ideea aceasta de a stator­nici prin figuri vii caracterul, portul, cuvântarea, îndeletnicirile orășenilor, breslașilor, slujbașilor precum și pe ale boierilor și ale sătenilor muncitori, pre­ocupa cu deosebire pe A., care vroia in mijlocul prefacerilor atât de repezi, prin cari trecea societatea noastră, să scape, ce i se părea mai vrednic de păstrat urmașilor, din întunerecul ui­tării sau al indiferenței obștești. Scopul nu și l’a putut atinge, fie din lipsă de îndemn, fie că viața lui fu lungă vre­me sdruncinată—din seninătatea ei poe­tică,—de preocupările și luptele politice. A., care nicăieri nu se găsea mai fe­ricit decât în casa lui de la Mircești, în fața «luncei» lui iubite și a Șiretului, purtător de tot felul de doine poetice. A. , care avea un cult pentru pământul și soarele țârei lui, fu, cu toate acestea un călător pasionat, și o bună parte a tinereței și-o petrecu, se poate zice pe drumuri. Impresiunile plăcute, împrejurările in­teresante, simțirile calde ce l însuflețiră călcând pământul Franciei iubite, al Spaniei mândre, al Africei arzătoare, al Italiei poetice, în sînul căreia pe­trecu el vremea cea mai dulce a tine­reței, ni le-a revărsat în versuri fragede, mlădioase, pline de focul iubirii și al entusiasmului unei inime doioase. Ge­­nerozitatea înaltelor gândiri și a pa­triotismului gelos de soarta neamului seu, îl mișcază în fața cruntelor prive­liști ale rum­ilor Sebastopoleî, iar pe malurile Bosforului, unde în odihna de veci așezase el ființa inimea lui scumpă, sdrobită în floarea vîrstei, ne-a­ adus acea tainică melancolie, ce de a­­tuncî și până la sfârșitul vieții avea să tresară în toate cântecele lui. A., de­și aruncat de tîner în vîrtejul luptei politice, de­și prin pozițiunea sa în societate, prin farmecul talentului și prin energia sa pururea îndemnătoare la patriotice făptuiri, ocupa un loc în­­tâietor printre bărbații întemeietori ai statului român, totuși politica de par­tide, politică lipsită de țeluri înalte sau de roade folositoare binelui și măririi poporului, pe care l’a iubit cu aceeași înfocată patimă, cu care iubea natura și iubea soarele, nu aveau darul de a-i mulțămi nici inima nici mintea. Lipsit de prejudiți­, însuflețit de iubire de țară înfocată și statornică, cinstit, pe cât era de zelos și de stăruitor în treburile pu­blice, amic devotat și sigur, tovarăș vioiu și spiritual, el avea să se urce cu capul sus și cu fruntea senină până la treptele cele mai înalte ale scării so­ciale. Ministru afacerilor străine pe timpul căimăcămiei lui St. Catargiu, B. Sturdza și A. Păun (1858), minis­tru la același departament al lui Cuza- Voda, în mai multe rânduri deputat, senator, r.­preș. al Camerei deputaților, trimis în misiune politică extra­ordinară pe lângă împer. Napoleon, regele Vic­tor Emanuel și guvernul Marii Britanii de amical și Domnitorul său Alexandru loan I., el știa în tot locul și în­tot­­dea­una să-și îndeplinească datoria cu sfințenie și să uindească cât mai multe foloase pentru țară, din orî­ce însărci­nare publică, ce i-a fost încredințată. De aceea numele lui se găsește cu dra­goste asociat la toate marile acte ale constituirii sau neatîrnării Statului ro­mân . (Va urma) MUZICA SI TEATRU In sala Eforiei se va da Vineri, 17 Ianuarie, un mare bal mascat­ă la Mou­lin Rouge. Un afiș special va arăta programul balului. * * * Impresarul Dorval, căruia îi datorim deja un număr foarte respectabil de în­cântătoare serate, mai ales reprezenta­țiile artiștilor de la Comedia Franceză, va veni in curând spre a ne da o serie de spectacole cu d-na Marie Magnier, grațioasa și frumoasa artistă franceză, care va interpreta rolurile cele mai stră­lucite pe care le a creat sau jucat la Paris.­­ Existența de lux și de confort artis­tic al acestei artiste o depărtase tot­dea­­una de la idea de a face un turneu. A trebuit îndrăsneala bine cunoscută a im­presarului Dorval, care a fost silit să facă d-nei Maria Magnier, oferte fabu­loase, și care n’a învins aceasta resis­­tență de­cât cu aur. Repertoriul acestui­ turneu cuprinde : La Doctoresse, Les Menages Parisiens, La Pappillonne, Monsieur Chasse, La Petite marquise etc. -------------­--------------------------------------­ Litere-Arte-Științe Ziarul științific francez La Nature aduce vestea că­d-rul Koch, înainte de a pleca la Cap, a lăsat la institutul Pas­teur unuia din elevii săi formula unei tuberculine revăzută, colifiată și per­fecționată. Această tuberculină se pre­pară la fabrica de serum dirijiată de d-rul Behring. --------------­_____-----------------------------­ INFORMATION! M. S. Regina și principesa Maria au asistat aseară la Teatrul Național la reprezentația operei Emani.­­ Către sfârșitul spectacolului a ve­nit și principele Ferdinand care se întorcea de la clubul militar. Aseară M. S. Regele și A. S. Regală principele Ferdinand au asistat, la clubul militar, la conferința d-lui ge­neral Candiano-Popescu. Suveranul și principele moștenitor, au fost primiți la intrare de președin­tele clubului și de membrii comite­tului, muzica a intonat imnul regal. M. S. Regele și principele Ferdinand s’au întreținut cât­va timp cu mai mulți ofițeri și apoi d. general Candi­­ano-Popescu ’și-a început conferința despre înființarea cavaleriei în Ro­mânia. Conferința s’a terminat către orele zece și jumătate, după care M. S. Re­gele și principele moștenitor s’au în­treținut cu d. conferențiar și alți ofi­țeri și apoi S’au retras. Ieri după amiazi, P. S. S. Arhiereul Ghenadie Petrescu, fost mitropolit pri­mat, a sosit de la Căldărușani. P. S. S. a descins la reședința vi­carului sf. mitropolit, P. S. i­ifon în strada Brezoianu. P. S. S. Ghenadie a făcut apoi o vi­­zită I. P. S. S. mitropolitului primat. Toată ziua de ari, venerabilul nos­tru șef, d. Lascar Catargiu, care se află la Iași, a primit numeroase vi­zite din partea fruntașilor alegetori. Primim din Caracal, unde se face azi alegerea pentru un scaun de de­putat, telegrama următoare:­«Eri la orele S seara, s’a ținut în sala Ploeșteanu întrunirea partidului conservator. Întrunirea a avut o reușită splen­didă. Lume multă și aleasă din locali­tate, din Corabia și Craiova de unde a venit o delegațiune numeroasă. Printre asisten­t mulți preoți și țerani, întrunirea a fost prezidată de d. G. Brătășanu, au vorbit d-nii Ce­­sianu, Brabețeanu, Take lonescu, co­lonel Obsdeanu și d. Brătășanu. Succesul oratorilor a fost mare. D. Take lonescu a fost primit cu ova­­țiune. Seara d. Radu Rădulescu a oferit un mare prânz în onoarea d-lui Take lonescu. La întrunirea liberală au vorbit d-nii Guran, Vergatti și Delavrancea­ Candidatul Locusteanu nu a zis nici un cuvânt. Întreg aparatul administrativ este concentrat și a adus pe alegetori cu sila. Mai candidează d. Ghincioiu, libe­ral independent. Ceea ce trebuia să se facă din pri­mul moment în mișcarea unora din­tre funcționarii căilor ferate, s’a făcut abia acum.—Directorul general al căi­lor ferate a adresat tuturor organelor acestei administrațiuni circulara ur­mătoare : Vă pun în vedere următorul ordin ce am primit din partea d-lui ministru de lucrări publice cu invitare de a-1 aduce la cunoștința întregului personal. Domnule Director General, «In momentul când guvernul se 0­ «cupă cu revizuirea legei privitoare la «impiegații căilor ferate pentru a pro­­]pune Corpurilor Legiuitoare modificări «destinate a îmbunătăți situațiunea lor «actuală, afln că câți­va instigatori, «exploatând măsurile luate contra unor «funcționari depărtați din serviciu pen­­­tru acte de insubordonare, caută prin «tot felul de apeluri a împinge per­so­­­­nalul căilor ferate la acte de nesupu­­­nere către autoritatea superioară, ba «chiar îl îndeamnă a se concerta în­­«tre dînșii pentru a împiedica la un «moment dat circulațiunea trenurilor. «Pe lângă măsurile ce st au luat de «guvern pentru ca nici un moment ser­­oviciul comunicațiunei pe căile ferate «să nu fie întrerupt, se rog a pune în «vederea tuturor organelor căilor fe­cale a nu permite ca asemenea uneltiri «culpabile să pătrundă in personalul «stațiunilor, și a face direct respon­­­sabili pe șefii stațiunilor de ori­ce act «de dezordine ce s’ar întâmpla la per­­­sonalul de sub ordinele lor. «Ve rog­a pune asemenea în vederea «întregului personal că guvernul este «decis a reprima cu severitate ori­ce «mișcare de natură a tulbura liniștea «administrației căilor ferate, sau a îm­­«piedica mersul regulat al serviciului». Ministru. Em. Porumbaru. Vă comunic că fie­care din șefii di­recți este personal răspunzător de exe­cutarea acestui ordin și de luarea mă­surilor pentru a menține disciplina și buna orînduială între funcționari. In caz de desordine șefii direcției vor suspenda imediat din serviciu pe cei culpabili, ce­rând la nevoe concursul autorităților administrative locale, cari au primit ordin de a le da tot sprijinul lor. Director General. A. Saligny Energia aceasta era la locul ei din prima zi a mișcării și ministrul lu­crărilor publice nu trebuia să aștepte alte intervențiuni categorice pentru a-și da seamă și de gravitatea faptului și de atitudinea ce trebue să păstreze. Msigăraa pe arioisad­ă noștri, car­e sparsi în u­sterpiere caa plata alb«** EsaaB nesat salsul, de a se grăbi ci­ acu­ tarea SMiaseloa* ce cîntoresc, căci a­t»fel csa ocazia iahchicierea a­­iciSiaă f.8118, vom S­sievoi să a le ssispeasvla in «imîoîI irevocabil» tră­­mlterea ziarului. INTEMPLARI _ Crimă. — Un măcelar din București, a­nume Nicolae Ion din Fundătura Fieru­lui s’a­­ dus în comuna Obilești să cum­pere vînaturî. El a descins la săteanul Gheorghe Ioniță și "ducendu-se la câr­ciumă cu acesta au băut mai mult și în urmă, s’au luat la ceartă cu un func­ționar silvic. Măcelarul a scos cuțitul și a înjunghiat pe silvicultor, care a rămas mort pe loc. Sinucidere. — Un strein a­nume Da­vid Nitchinos Sarataky, venit alaUă­eri la Sinaia și descins la d. Isac Penchas, ’șî-a tras eri un glonț de revolver în cap remâind mort pe foc. • Cauza acestui act nu este cunoscută; autoritățile au început o cercetare. 1897 Copil găsit.—A seară pe la orele 9, un sergent de stradă a găsit pe strada Popa-Tatu, un copil ca de 2 luni. Asupra copilului nu s’a găsit nici un bilet care să spue dacă a fost sau nu botezat. Copilul a fost trimis la spitalul Ma­ternitatea. ------------------------—------------------------*— PETRECERILE ZILEI THEATRUL NAȚIONAL. —■ Astîi­zi, Marți, I «Mort fără lumânare» dramă: „Soare de toam­nă*.—Mâine, Miercuri, cu concursul d-nei Ada Ading: opera: «Ballo în Maschera» și actul­­ III din «Aida».' G­R­AD ETABLISEMENT N­UGoj — De Trei orî pe săptămână Duminecă,, Marți și Jouî baluri mascate. In fie­care fou­­bal mascat High-Liffe. -mi!aXtoeiF TELEGRAME Condeie Sb­rariew Paris, 26 Ianuarie. Se asigură că contele Muravview va pleca Vineri la Berlin, unde va sta de asemenea două zilei --------------------------------------------------­ ȘTIRI f ¥ FORUMTE Societatea «Malbiș Neurim» pentru îmbrăcarea copiilor săraci fără deose­bire de religiune, naționalitate și sex va da în seara de 25 cor., în sala Hugo, un mare bal în folosul fondului so­cietății. . D. Ghiță loan a plecat cu familia la Monte-Carlo. Ieri la orele 8 și jun. dimineața a fost o întâlnire pe teren în orașul T.­­Măgurele, între d-niî Căpitan Ang­he­­lescu din regimentul 20 Teleorman și silvicultorul d. Spirescu. S’au schimbat câte 3 gloanțe fără nici un rezultat. --------------------------------------------------­ DE TOATE *** Un recidivist în materie de comi­tere de scrisori către cetățenii Galațu­­lui este d. Ioan Nenițescu, candidat la col. II-lea de deputați, scrie Galații. Dupe ce, de anul nou, comisese o cartă de vizită, acum a făptuit un ma­nifest, mostră de naivitate filosofică. Prin manifest d. Nenițescu solicită sufragiile alegătorilor col. al II-lea și pretențiunea aceasta obscenă este înso­țită de titlurile­ d-lui candidat. Și știți d-voastră cari sunt titlurile a­­cestea ? Ele sunt și numeroase și umo­ristice . D. Nenițescu are «calitatea de a se fi născut în Galați» —calitate pe care, de alt­mintrelea, o are și Sterică spre pildă. In al douilea loc, d. Nenițescu se fudulește că «a fost în armată»,—cali­tate pe care o are și gardistul din pont. A treia calitate e aceia că d. Neni­țescu «se trage dintr’o familie de ne­guțători»—calitate care-l face să cu­noască «mai de aproape toate nevoile comerciale». După ce isprăvește cu enumerarea tuturor acestor calități atât de comice —d. candidat se repede la promisiuni. In faza aceasta, d. Nenițescu spune că va cere în Cameră, ca linia Berlad- Galați să­ se pue cât mai grabnic în circulație. Alături cu această enormi­tate va pro­pune și canalizarea Prutului și înfiin­țarea a 3 școli. Și, terminând, candidatul zice: «pe lângă acestea alăturez și buletinul meu de vot...» Dovadă că d. Nenițescu nu numai că va pune cât mai curând în circula­ție linia Bârlad-Galați, dar că va ca­naliza Prutul, a adăugat și... buletinul de vot. *** La ofițerul stărei civile. ■— D-șoară, nu vă pot cununa, logodnicul d-v­e—s’o spun verde—beat. — Așa e, d-le primar, dar vedeți: când e treaz nu vrea ! ULTIME INFORMAȚII Din Iași primim următoarele știri asupra primire! care s’a făcut d-lui Lascar Catargiu la sosire. Venerabilul șef al partidului con­servator a fost primit la gară de un număr foarte mare de cetățeni. Prin mulțime s’a observat d. I. Ven­tura, Leon Bogdan, Sturdza Scheianu, Eugen Ghica Budești, Grigore Ghica, Bădărău, Misir, G. Botez, Sandu Râș­­canu, D. Baltă, Bogonos, Stati, Th. Pogor, Th. Emandi, D. Zarifopol, D. Greceanu, R. Rosetti, Aslan, Gr. Iri­­mescu, G. Gatargi, N. Gananaű, P. Si­on, etc. De la gară d. Lascar Catargiu a fost­ dus la d. Leon Bogdan unde a tras in gazdă. Un număr foarte mare de fruntași conservatori au fost invitați la d. Leon Bogdan unde s’a servit un ceain și la orele 2 a fost o consfătuire intimă. ** * / Colectiviștii din Iași, în urma retra­gere! candidature! d-lui Xenopol, nu

Next