Timpul, ianuarie 1897 (nr. 1-23)
1897-01-14 / nr. 9
EDIȚIA A TREIA ANUL AL NOUASPREZECELEA — No. 9 UN NUMER 10 BANI 8 B 0A TELE In țară pe un an.........................................30 lei » pe 6 luni. . . ............................18 lei » pe 3 luni........................................10 lei Pentru streínatate, un an.........................50 lei isii I»iisr*in ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numeral la Agertée de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA Itncnnețti, Masagrul Român 1a ALEGERILE PARȚIALE Atitudinea colectiviștilor față cu cele câteva alegeri parțiale în care candidează unele din persoanele marcante ale partidului nostru, este de un cinism revoltător. Nu e vorbă, când ne-am decis a lua parte la alegerile parțiale, am știut mai de înainte ce ne așteaptă ; cunoaștem prea bine năravurile inerente partidului liberal pentru a nu ne face cea mai mică iluziune în privința modului cum protivnicii noștri se vor purta și de astă dată în lupta electorală. Suntem chiar foarte satisfăcuți de cele ce s’au petrecut la Iași și de cele ce se petrec la Botoșani, Galați și la Caracal, căci ele doveddesc o dată mai mult că, cu toate unanimitățile sale parlamentare, regimul liberal se teme și de umbra noastră și, dacă ar putea, ar perpetua minciuna constituțională a unui Parlament compus excluziv dintr’un singur partid. La Iași adversarii noștri s’au încercat să se opue candidaturei șefului partidului conservator. Cu câteva săptemâni mai înainte, agenții lor electorali, cu d. Mârzescu în cap — același d. Mârzescu care se îndeia pentru a căpătă un portofoliu de la d. Lascar Catargiu — au început o propagandă activă în contra candidaturei conservatoare. Dar silințele lor au fost zadarnice; le-a fost chiar greu să găsească un candidat, dovadă scrisoarea d-lui A. D. Xenopulo pe care o reproducem mai la vale și în care declară că clubul liberal l-a rugat să primească a fi candidat. La urma urmelor însă colectiviștii au vâzut că nu se pot opune curentului și atunci și-au luat ifoase generoase. Voința Națională scria în numărul din 9 Ianuarie: «Rezultatul acestor alegeri ne interesează și ne supără atât de puțin, încât de data asta am dori să se facă oarecare blânde ingerințe numai și numai ca să putem impune alegătorilor și băga un Parlament pe șefii destinatului partid conservator». Această notiță era o neobrăzare față cu venerabilul nostru șef, neobrăzare cu atât mai stupidă și mai necuviincioasă când, cu câteva săptămâni înainte, guvernul liberal făcuse în plin Parlament un omagiu meritat d-lui Lascar Catargiu, pentru modul dezinteresat și patriotic cu care își dăduse concursul spre rezolvirea cestiunei mitropolitane. Dar totodată notița Voinței era și o mojicie față cu d. Xenopulo, căci făcea dintr’însul un fel de candidat de carton, osândit mai dinainte la cădere și menit numai a juca un rol de figurant electoral. Scopul organului colectivist a fost de a provoca retragerea candidatului liberal și de a masca totodată neputința liberalilor, dând a înțelege că d. Lascar Catargiu cu alți bărbați ai partidului conservator vor fi lăsați să pătrundă în Parlament. Această manoperă copilărească nu va înșela însă pe nimeni; nici șeful nostru, nici oamenii de seamă ai partidului nostru n’au nevoe de generozitatea prefăcută și mojicească a colectiviștilor; ea dovedește însă lipsa complectă de educațiune politică și socială de care dolesc adversarii noștri De altmintrelea, Voința s’a însărcinat de a reveni ea însăși la nota ei obicinuită în materie de polemică electorală. In numarul ei de azi foaia colectivistă înjură ca la ușa cortului pe d-nii Take Ionescu și Nicu Filipescu, candidații conservatori la Caracal și la Galați. Oare aceste să fie ingerințele blânde de care ziarul colectivist vorbea de mnăzi cu o ironie obraznică ? Din partea ne suntem încântați de turbarea care a cuprins pe adversarii noștri față cu candidaturile valoroșilor noștri luptători. Ea arată cât de șubredă este șandramaua politică sub care se umbresc fărâmăturile unui partid care odinioară isbutise să -și însușească monopolul liberalismului și al ideilor înaintate și astăzi a ajuns a fi partidul scandalagiilor și al gheșeftarilor. Ziarul Angeliștilor, Maicanilor, Margăriteștilor și al altor onorabili clienți de penitenciare are îndrăzneala de a face morală și își reia rolul de pamflet murdar, singurul care convine temperamentului patronilor săi. Ființele rozătoare care mișună în cașcavalul ocultist se cutremură, sunt cuprinse de friguri la perspectiva de a avea în fața lor, în Parlament, pe niște bărbați cari le vor arunca în obraz adevăruri crude și vor rupe vălul deja destul de străveziu care acoperă traficurile de conștiință, gheșefturile, abuzurile de tot felul din care se alcătuiește activitatea loteriei ocultiste. Dacă alegătorii voesc ca regimul reprezentativ în această țară să recapete o aparență de realitate, dacă voiesc ca cel puțin controlul parlamentar să reînceapă a se exercita, ei se vor onora pe ei înșiși și vor onora desigur și Parlamentul alegând pe candidații partidului conservator. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------TELEGRAME Baconul Marscha! Berlin, 23 Ianuarie Baronul Marschall s-a întors din calötoria sa de convalescență. Chestia zaharurilor in Iran la Paris, 23 Ianuarie Camera deputaților. Cu ocazia proiectului de lege asupra zaharurilor, d. Jaurès, desvoltă un contra-proiect tinzând să monopoliseze, în profitul Statului, rafinăriile de zahăr. D. Boucher, ministru de comerț și al industriei, recunoaște că Franța nu a mers așa de repede ca Germania în desvoltarea producțiunei sale zaharoase, dar că totuși și-a menținut locul, până ce țările străine au creiat prime. Ministrul declară că monopolul rafinărei zaharurilor nu e suficient pentru a lupta în contra concurenței străine. Urmarea discuțiunei s-a amânat pe Luni. Condamnarea unui trădător Paris, 23 ianuarie Tribunalul a pronunțat condamnarea ex-căpitanului Guillot, pentru că a dat unei puteri străine, planuri și documente secrete. Situația la Creta Constantinopol, 24 ianuarie. In urma fierberii ce continuă să domnească printre creștini și mahometani, guvernatorul insulei Creta a cerut formarea imediată a trei companii de gendarmerie, pentru Canea, Retimno și Candia. Aceste companii se vor forma în termen de 4 până la șase septemâni. Sofia, 24 ianuarie. Conform decisiunei ambasadorilor la Constantinopol, stabilindu-se că oamenii destinați gendarmeriei cretane vor fi recrutați printre Bosniaci, Bulgari și Muntenegreni, reprezentanții puterilor au invitat guvernul princiar să aleagă printre gendarmii bulgari 30 de oameni încercați, cari vor fi trimiși în Creta. Guvernul a dat un răspuns afirmativ. Criza din Sevilla Sevilla, 24 ianuarie. Criza muncii continuă să prezinte un caracter grav. Răscoala din Cuba Havana, 24 ianuarie. Generalul Weyler declară că în urma ultimelor recunoașteri, nu au mai rămas în provinciile Havana și Matanzas, decât câteva bande de rebeli care vor fi ușor risipite. Munca trestiei de zahăr a început în mai multe localități. ------------------------------------------------------------------- ALEGEREA DIN IAȘI Se știe că pentru alegerea unui senator al colegiului I de Iași, guvernul a voit să puie înteia candidatura d-lui Alexandrescu-Urechiă, profesor universitar la Iași. D-sa a refuzat. Atunci s-a hotărît candidatura d-lui A. D. Xenopol, cunoscutul profesor și istoriograf. Dar iată copia unei scrisori, pe care d. Xenopol a trimis-o președintelui clubului liberal din Iași : Domnule Președinte, Voința Națională în numărul 31> , din 9 Ianuarie curent, conține următoarele rînduri asupra alegerilor ce urmează a avea loc: a Rezultatul acestor alegeri ne interesează și ne supără așa de puțin, încât de data aceasta am dori să se facă oarecare blânde ingerințe numai și numai ca să putem impune alegătorilor și băga în Parlament pe șefii destinatului partid conservatori. Rîndurile acestea cu litere cursive, dar scrise cu intenții și nu cu scăpare de condeie. Față cu asemenea diplomație a organului principal al partidului liberal, rog să considerați ca stinsă candidatura mea de la colegiul înteia din Iași. Țin însă a re aminti că nu eu, v’am rugat a’mî pune acea candidatură, ci d-voastră cu întregul club a’ți stăruit ca s’o primesc. Deciziunea mea este irevocabilă și 1* orî ce stăruințî sunt de prisos. Primiți, ve rog, domnule președinte, asigurarea prea deosebitei mele considerații. A. D. Xenopol Iași, 11 Ianuarie 1897. --------------------------------------------------— O manoperă nedemnă I. Citim în Epoca , Voința Națională s’a dedat în numărul ei din urmă la o meschină manoperă electorală de ultimă ora. Foaia colectivistă retipărește un proces-verbal încheiat de o comisiune de anchetă a Primăriei, care pretinde a fi constatat un viriment de fonduri în gestiunea financiară a primariatului d-lui N. Filipescu. Și pentru ca să nu fie numai meschină, dar și mizerabilă, Voința plastografilor adaugă că Epoca s’a ferit întotdeauna de a răspunde la acest cap de acuzare al comisiunei salariate. Or, încă la 21 Ianuarie anul trecut Epoca a publicat in prima pagină următorul răspuns: Deturnarea fondului de 250.000 lei Drept răspuns la cele spuse de Voința Națională cu privire la deturnarea fondului de 250.000 lei de la primărie, publicăm următoarele acte : 1) întrebuințare?? "fondului 00250000 lei este cuprinsă în socotelile anului 1893-94. Aceste socoteli au fost aprobate de Curtea de Compturi, ceia ce se poate verifica prin următorul act: Declarația înaltei Curți de Compturi No. 240 din 4 Septembrie 1895 2) D. Filipescu trimițând martori la Voința Națională, d. Bibicescu, autorul, a constituit martori pe dd. Costinescu și Barbu Ștef. Delavrancea, cari împreună cu martorii d-lui Filipescu, au încheiat următorul proces verbal: PROCES-VERBAL Astăzi 19 Ianuarie 1896, subsemnații M. Săulescu și Victor Ionescu, martori ai d-lui Filipescu și E. Costinescu și Barbu Ștef. Delavrancea, martori ai d-lui I. G. Bibicescu, întrunindu-ne spre a delibera asupra cerere! de reparațiune făcută de d. N. Filipescu, pentru un articol publicat în Voința Națională sub titlul «Ancheta financiară de la Primăria Capitalei», în urma discuțiunilor urmate, consemnăm aci următoarele : Martorii d-lui I. G. Bibicescu, citind articolul în cestiune, constată că nici în fond nici în formă, el nu pune câtuși de puțin în îndoială onorabilitatea d-lui N. Filipescu. Subsemnații, martori ai d-lui N. Filipașcu, luăm act de această declarațiune și toți împreună declarăm incidentul închis. M.N. Săulescu E. Costinescu V. G. Ionescu Barbu Ștef. Delavrancea ------------------------------------------------------casat nimic de la accize. Gardiștii, care sunt sărăciși n’ar avea ce mânca dacă n’ar lua leafa la vreme, se roagă și dânșii de casierul negustor ca să-i ajute și să nu-i lase în nenorocire. Atunci casierul milos cum e tot colectivistul, le spune că nu are parale dar dacă au nevoe de mălai, fasole sau alte lucruri de ale mâncărei, să se ducă la densul la prăvălie să ia pe datorie și să-i plătească la luarea lefurilor. Bieții gardiști, de voe de nevoe, se duc și iau tot ce le trebue cu prețuri îndoite, și dacă au nevoe și de ceva parale, atunci torguesc și alte mărfuri din băcănie pe cari le vând pe la diferiți oameni cu prețurile pe jumătate, ca să cumpere vre-o broboadă nevestei sau încălțăminte la copii. Gândușierul vede că gardiștii au târguit de la dânsul de seara întreagă, atunci achită mandatul și-și ia banii în comptul datoriei de la prăvălie. Și pentru ca să nu ni se zică că sunt simple născociri toate acestea, să precizăm un fapt: Gardistului Tudor Florescu, i s’au dat câteva căpățâni de zahăr din prăvălia casierului comunal în comptul lofei, cu prețul de 1 și 20 bani kilogramul, și nenorocitul de gardist, neavend ce face cu zahărul s’a dus la băcanul Zaharia Carniol și s’a vândut cu 80 de bani kilogramul, pierzând câte 40 bani de kilogram. Casierul comunal din Sinaia merită un loc de frunte în galeria colectivității. -------------------------------------------------------- UN FUNCȚIONAR COLECTIVIST Cât timp colectivitatea va mai guverna în această țară, nu va dispare tipul funcționarului capabil să exploateze și nevoile oamenilor celor mai săraci pentru a se îmbogăți el mai repede. Și din nenorocire, tipul acesta are reprezentanți foarte numeroși sub toate guvernele colectiviste. Iată, de pildă,pe casierul comunal din Sinaia, d. Al. Stoicescu. Funcționarul acesta este și negustor , are cârciumă și băcănie și vrea sâ-șî vândă marfa fără multă greutate și cu banii primăriei. Mijlocul ce întrebuințează pentru a reuși este ingenios . Casierul comunal e dator, în fiecare lună, să achite mandatul de lefurile gardiștilor. Când gardiștii se prezintă ca să primească leafa, casierul le spune că nu are bani și că luna aceasta n’o să poată plăti nici leafa primarului, căci nu s’a în I Italienii în Africa — Prin fir telegrafic — Roma, 23 Ianuarie. După Exercito, forțele concentrate de generalul Vigano în contra dervișilor numera 4000 de puști, 24 tunuri și 150 de cai. Menelik a lasat să plece la începutul lui Ianuarie, o a doua coloană de prizonieri la Harrar. Sănătatea italienilor este bună. Agenția Stefani află că la Agordat noaptea de 22 Ianuarie s’a petrecut in mod liniștit și că la 23 situația nu se schimbase. La 19 ianuarie a fost o lupta între rasul Alula și Agot. Acesta din urmă ar fi fost omorît și banda sa împrăștiată. Rasul Alula ar fi ușor rănit. Agordat, 24 Ianuarie. Grosul dervișilor se află mereu la Amideb, protegiat de numeroase posturi avansate. Roma, 24 Ianuarie. Italie desminte existența vr’unor negociări anglo-italiene în privința Kassalei și a vr’unei acțiuni a Italiei și Engliterei în contra dervișilor. -------------------------------------------------------- MARȚI 14/23 IANUARIE 1897 UN NUMER 10 BANI trinCIURÎ ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV....................0,40 koriame................ » IJbri 7,7. • 2,50 » ................ > N. . 0 1. 5.— Im Pari» anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bours$. .>f ■ __ V. REDACȚIA SII>MINISTRAȚIA A, București, Pasajul 11 »mân 7-8 • ...........................----- CONTELE MURAVIEW — Prin fir telegrafic — Viena, 23 Ianuarie. Corespondența politică află din Petersburg că se va face încă schimbări printre personalul superior al ministerului afacerilor străine din Rusia, după întoarcerea contelui Murawhew, care este așteptat peste 15 zile. Copenhaga, 23 ianuarie. Regele și Regina au primit pe contele Murawhew care va asista, cu tot personalul legațiunei rusești, la un prînz al Curții care va avea loc Duminecă. Contele Murachew se va întoarce Marți la Petersburg. Paris, 24 Ianuarie. O notă a Agenției Havas zice că baronul de Mohrenheim a informat pe d. Hanotaux că, din ordinul Țarului, contele Murachew va veni la Paris, după ce va părăsi Copenhaga, spre a se prezintă președintelui Republicei și a intra în relațiuni cu miniștrii francezi. Contele Murachew va sosi Joi și va sta la Paris 48 de ore. Joi va fi un prînz oficial la Elisen. Copenhaga, 24 ianuarie. La prînzul de gală ce s’a dat la castelul Amalienburg, s-a remarcat prezența familiei regale, a contelui Murachew și a membrilor legațiunei rusești. Regele a ciocnit paharul cu contele Murachew, felicitându-i că a fost chemat la un post nou, ceea ce au făcut apoi și ceilalți asistenți. --------------------------------------------------- CIUMA — Prin fir telegrafic — Constantinopol, 24 ianuarie. Poarta a declarat că va participa la conferința sanitară internațională din Veneția. Paris, 23 ianuarie. Franța a aderat la conferința internațională din Veneția, a cărei inițiativă a luat-o Austria. Guvernul a interzis pelerinilor din Tunis, Algeria și Senegal de a pleca la Mecca și face demersuri ca și celelalte puteri să ia măsuri analoage. A mai interzis, afară numai prin câteva porturi desemnate, intrarea în Franța și în Algeria a mărfurilor provenind din localități atinse de ciumă. Paris, 24 Ianuarie. D-rul Brouardel, intervievat, declară că situația sanitară nu este alarmantă. El afirmă că ciuma bubonică n’are o putere mare de întindere. Dacă flagelul și-ar face apariția suntem în măsură de a-l învinge, a declarat doctorul interviewat. -------------------------------------------------------- CARTEA ALBASTRĂ ENGLEZA Găsim în ziarele străine o dare de seamă mai pe larg din cartea albastră distribuită Parlamentului britanic, asupra negocierilor dintre puteri pentru reformele turcești. Corespondența aceasta diplomatică începe cu nota lordului Salisbury din 23 Septembre 1896 către Sir Edmond Monson . Acesta să întrebe, când se va întoarce la Viena, pe contele Goluchowski dacă vrea să dea instrucțiuni baronului Calice pentru conferințele cu ceilalți ambasadori din Constantinople asupra reformelor necesare ; guvernul englez continuă a dori menținerea Turciei, dar pentru aceasta o nevoe de reforme la care Sultanul nu va adera fără învoirea celor șase puteri. Salisbury propune, ca condiție premergătoare pentru conferința din Constantinopole, o înțelegere în sensul ca atunci când Sultanul ar refuza propunerile eventuale, cele șase puteri să obție reformele prin forță, și că acea putere, care n’ar voi să participe in mod activ la această forțare, să nu împiedece pe celel alte. «Așî dori— încheie lord Salisbury—să am părerea guvernului din Viena asupra acestei propuneri, pe care n’am făcut-o încă nici unei alte puteri». La 20 octombre lord Salisbury adresează o lungă depeșă circulară ambasadorilor englezi din Petersburg, Viena, Berlin, Paris și Roma, în care, întemeindu-se pe art. 7 și 9 din tratatul din Paris, art. 16 din tratatul de la San-Stefano și art. 61 din tratatul din Berlin, reface istoricul îndatoririlor Turciei în privința reformelor, menționează lipsa de rezultat a conferinței ambasadorilor din Constantinopol din anul 1880, apoi depeșile adresate de lord Granville, în Aprilie 1883, lordului Dufferin la Constantinopole și cele ale lordului Rosebery din 1886 și arată că Anglia a profitat de toate ocaziile pentru a dovedi Sultanului necesitatea reformelor și pericolele ce ar naște din întârzierea lor. Lord Salisbury vorbește apoi de masacrele din Sassun din anul 1894, de admiterea reformelor pentru Armenia și de isbucnirea măcelurilor din Constantinopole, despre care spune că au fost organizate de autorități. Premierul englez continuă astfel in nota aceasta : «Deși silințele puterilor europene sunt îndreptate, din cauza pericolului unui conflict european, spre menținerea Turciei, aceasta tot nu poate feri Turcia de decăderea ei din lăuntru. Ambasadorii din Constantinopole au reușit în privința Cretei, de aceea propun ca el să fie instruiți și pentru conferința lor asupra reformelor generale; sper însă că puterile se vor uni de mai înainte pentru a putea impune hotăririle lor unanime cu forța, la caz de nevoe. O asemenea înțelegere prealabilă ar fi foarte avantagioasă pentru conferința ambasadorilor». Ambasadorii ennglezi comunicară această depeșe circulară guvernelor respective. Contele Goluchowscki declară că este în deplin acord; părerile sale asupra reformelor turcești au fost totdeauna aceleași. Hatenaux își rezervă să răspunză cât mai curând. Baronul de Marschall de asemenea, dar declară imediat că Germania e de acord cu toate demersurile pentru a menține Turcia și a creia reforma pentru toți supușii otomani, fără deosebire de confesiune. Ministrul italian declară că va susține pe Anglia din toate puterile.