Timpul, ianuarie 1897 (nr. 1-23)

1897-01-14 / nr. 9

EDIȚIA A TREIA ANUL AL NOUA­SPRE­ZECELEA — No. 9 UN NU­MER 10 BANI 8 B 0­A TELE In țară pe un an.........................................30 lei » pe 6 luni. . . ............................18 lei » pe 3 luni........................................10 lei Pentru streínatate, un an.........................50 lei isii I»iisr*in ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numeral la Agertée de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA Itncnnețti, Masagrul Român 1­a ALEGERILE PARȚIALE Atitudinea colectiviștilor față cu cele câte­va alegeri parțiale în care candidează unele din persoanele mar­cante ale partidului nostru, este de un cinism revoltător. Nu e vorbă, când ne-am decis a lua parte la alegerile parțiale, am știut mai de înainte ce ne așteaptă ; cunoaștem prea bine năravurile ine­rente partidului liberal pentru a nu ne face cea mai mică iluziune în pri­vința modului cum protivnicii noștri se vor purta și de astă dată în lupta electorală. Suntem chiar foarte satisfăcuți de cele ce s’au petrecut la Iași și de cele ce se petrec la Botoșani, Galați și la Caracal, căci ele dove­d­­desc o dată mai mult că, cu toate unanimitățile sale parlamentare, re­gimul liberal se teme și de umbra noastră și, dacă ar putea, ar perpe­tua minciuna constituțională a unui Parlament compus excluziv dintr’un singur partid. La Iași adversarii noștri s’au în­cercat să se opue candidaturei șefu­lui partidului conservator. Cu câte­va săptemâni mai înainte, agenții lor electorali, cu d. Mârzescu în cap — același d. Mârzescu care se îndeia pentru a căpătă un porto­foliu de la d. Lascar Catargiu — au început o propagandă activă în contra candidaturei conservatoare. Dar silințele lor au fost zadarnice; le-a fost chiar greu să găsească un candidat, dovadă scrisoarea d-lui A. D. Xenopulo pe care o reproducem mai la vale și în care declară că clu­bul liberal l-a rugat să primească a fi candidat. La urma urmelor însă colectiviștii au vâzut că nu se pot opune curentului și atunci­­ și-au luat ifoase generoase. Voința Națională scria în numă­rul din 9 Ianuarie: «Rezultatul acestor alegeri ne inte­resează și ne supără atât de puțin, în­cât de data asta am dori să se facă oare­care blânde ingerințe numai și numai ca să putem impune alegăto­rilor și băga un Parlament pe șefii des­­tinatului partid conservator». Această notiță era o neobrăzare față cu venerabilul nostru șef, neo­brăzare cu atât mai stupidă și mai necuviincioasă când, cu câte­va săp­tămâni înainte, guvernul liberal fă­cuse în plin Parlament un omagiu meritat d-lui Lascar Catargiu, pen­tru modul dezinteresat și patriotic cu care își dăduse concursul spre rezolvirea cestiunei mitropolitane. Dar tot­o­dată notița Voinței era și o mojicie față cu d. Xenopulo, căci făcea dintr’însul un fel de can­didat de carton, osândit mai dina­inte la cădere și menit numai a juca un rol de figurant electoral. Scopul organului colectivist a fost de a provoca retragerea candidatu­lui liberal și de a masca tot­o­dată neputința liberalilor, dând a înțelege că d. Lascar Catargiu cu alți băr­bați ai partidului conservator vor fi lăsați să pătrundă în Parlament. Această manoperă copilărească nu va înșela însă pe nimeni; nici șeful nostru, nici oamenii de seamă ai partidului nostru n’au nevoe de ge­nerozitatea prefăcută și mojicească a colectiviștilor; ea dovedește însă lipsa complectă de educațiune politică și socială de care dolesc adversarii noștri­ De altmintrelea, Voința s’a în­sărcinat de a reveni ea însăși la nota ei obicinuită în materie de polemică electorală. In numarul ei de azi foaia colectivistă înjură ca la ușa cortului pe d-nii Take Ionescu și Nicu Fili­­pescu, candidații conservatori la Ca­racal și la Galați. Oare aceste să fie ingerințele blânde de care ziarul colectivist vor­bea de mnăzi cu o ironie obraznică ? Din partea­ ne suntem încântați de turbarea care a cuprins pe adversarii noștri față cu candidaturile valoro­șilor noștri luptători. Ea arată cât de șubredă este șan­dramaua politică sub care se um­bresc fărâmăturile unui partid care odinioară isbutise să -și însușească monopolul liberalismului și al idei­lor înaintate și astă­zi a ajuns a fi partidul scandalagiilor și al gheșef­tarilor. Ziarul Angeliștilor, Maicanilor, Margăriteștilor și al altor onorabili clienți de penitenciare are îndrăz­neala de a face morală și își reia rolul de pamflet murdar, singurul care convine temperamentului pa­tronilor săi. Ființele rozătoare care mișună în cașcavalul ocultist se cutremură, sunt cuprinse de friguri la perspectiva de a avea în fața lor, în Parlament, pe niște bărbați cari le vor arunca în obraz adevăruri crude și vor rupe vălul deja destul de străveziu care acoperă traficurile de conștiință, ghe­­șefturile, abuzurile de tot felul din care se alcătuiește activitatea lote­riei ocultiste. Dacă alegătorii voesc ca regimul reprezentativ în această țară să re­capete o aparență de realitate, dacă voiesc ca cel puțin controlul parla­mentar să reînceapă a se exercita, ei se vor onora pe ei înșiși și vor onora de­sigur și Parlamentul ale­gând pe candidații partidului con­servator. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­TELEGRAME Baconul Marscha! Berlin, 23 Ianuarie Baronul Marschall s-a întors din calötoria sa de convalescență. Chestia zaharurilor in Iran la Paris, 23 Ianuarie Camera deputaților. Cu ocazia proiectului de lege asupra zaharurilor, d. Jaurès, desvoltă un contra-proiect tinzând să monopoliseze, în profitul Statului, rafinăriile de zahăr. D. Boucher, ministru de comerț și al indus­triei, recunoaște că Franța nu a mers așa de repede ca Germania în desvoltarea producțiunei sale zaharoase, dar că totuși și-a menținut locul, până ce țările străine au creiat prime. Ministrul declară că monopolul rafinărei za­harurilor nu e suficient pentru a lupta în contra concurenței străine. Urmarea discuțiunei s-a amânat pe Luni. Condamnarea unui trădător Paris, 23 ianuarie Tribunalul a pronunțat condamnarea ex-că­­pitanului Guillot, pentru că a dat unei puteri străine, planuri și documente secrete. Situația la Creta Constantinopol, 24 ianuarie. In urma fierberii ce continuă să domnească printre creștini și mahometani, guvernatorul insulei Creta a cerut formarea imediată a trei companii de gendarmerie, pentru Canea, Re­­timno și Candia. Aceste companii se vor forma în termen de 4 până la ș­ase septemâni.­­ Sofia, 24 ianuarie. Conform decisiunei ambasadorilor la Con­stantinopol, stabilindu-se că oamenii destinați gendarmeriei cretane vor fi recrutați printre Bosniaci, Bulgari și Muntenegreni, reprezen­tanții puterilor au invitat guvernul princiar să aleagă printre gendarmii bulgari 30 de oameni încercați, cari vor fi trimiși în Creta. Guvernul a dat un răspuns afirmativ. Criza din Sevilla Sevilla, 24 ianuarie. Criza muncii continuă să prezinte un carac­ter grav. Răscoala din Cuba Havana, 24 ianuarie. Generalul Weyler declară că în urma ulti­melor recunoașteri, nu au mai rămas în provin­ciile Havana și Matanzas, de­cât câte­va bande de rebeli care vor fi ușor risipite. Munca tres­tiei de zahăr a început în mai multe localități. -------------------------------------------------------------------­ ALEGEREA DIN IAȘI Se știe că pentru alegerea unui se­nator al colegiului I de Iași, guvernul a voit să puie înteia candidatura d-lui Alexandrescu-Urechiă, profesor univer­sitar la Iași. D-sa a refuzat. Atunci s-a hotărît candidatura d-lui A. D. Xeno­­pol, cunoscutul profesor și istoriograf. Dar iată copia unei scrisori, pe care d. Xenopol a trimis-o președintelui clu­bului liberal din Iași : Domnule Președinte, Voința Națională în numărul 31> , din 9 Ianuarie curent, conține urmă­toarele rînduri asupra alegerilor ce urmează a avea loc: a Rezultatul acestor alegeri ne in­teresează și ne supără așa de puțin, în­cât de data aceasta am dori să se facă oare­care blânde ingerințe nu­mai și numai ca să putem impune alegătorilor și băga în Parlament pe șefii destinatului partid conservatori. Rîndurile acestea cu litere cursive, dar scrise cu intenții și nu cu scă­pare de condei­e. Față cu asemenea diplomație a or­ganului principal­ al partidului libe­ral, rog să considerați ca stinsă can­didatura mea de la colegiul înteia din Iași. Țin însă a re aminti că nu eu, v’am rugat a’mî pune acea candida­tură, ci d-voastră cu întregul club a’ți stăruit ca s’o primesc. Decizi­unea mea este irevocabilă și 1* orî­ ce stăruințî sunt de prisos. Primiți, ve rog, domnule președinte, asigurarea prea deosebitei mele con­siderații. A. D. Xenopol Iași, 11 Ianuarie 1897. --------------------------------------------------— O manoperă nedemnă I­. Citim în Epoca , Voința Națională s’a dedat în nu­mărul ei din urmă la o meschină ma­noperă electorală de ultimă ora. Foaia colectivistă retipărește un proces-ver­­bal încheiat de o comisiune de an­chetă a Primăriei, care pretinde a fi constatat un viriment de fonduri în gestiunea financiară a primariatului d-lui N. Filipescu. Și pentru ca să nu fie numai meschină, dar și mizera­bilă, Voința plastografilor adaugă că Epoca s’a ferit în­tot­deauna de a răs­punde la acest cap de acuzare al co­­misiunei salariate. Or, încă la 21 Ia­nuarie anul trecut Epoca a publicat in prima pagină următorul răspuns: Deturnarea fondului de 250.000 lei Drept răspuns la cele spuse de Vo­ința Națională cu privire la deturna­rea fondului de 250.000 lei de la pri­mărie, publicăm următoarele acte : 1) întrebuințare?? "fondului 00250000 lei este cuprinsă în socotelile anului 1893-94. Aceste socoteli au fost apro­bate de Curtea de Compturi, ceia­ ce se poate verifica prin următorul act: Declarația înaltei Curți de Compturi No. 240 din 4 Septembrie 1895 2) D. Filipescu trimițând martori la Voința Națională, d. Bibicescu, auto­rul, a constituit martori pe dd. Costi­­nescu și Barbu Ștef. Delavrancea, cari împreună cu martorii d-lui Filipescu, au încheiat următorul proces verbal: PROCES-VERBAL Astă­zi 19 Ianuarie 1896, sub­sem­­nații M. Săulescu și Victor Ionescu, martori ai d-lui Filipescu și E. Costi­­nescu și Barbu Ștef. Delavrancea, mar­tori ai d-lui I. G. Bibicescu, întrunin­­du-ne spre a delibera asupra cerere! de reparațiune făcută de d. N. Filipescu, pentru un articol publicat în Voința Națională sub titlul «Ancheta financiară de la Primăria Capitalei», în urma dis­­cuțiunilor urmate, consemnăm aci ur­mătoarele : Martorii d-lui I. G. Bibicescu, ci­tind articolul în cestiune, constată că nici în fond nici în formă, el nu pune câtu­și de puțin în îndoială onorabili­tatea d-lui N. Filipescu. Subsemnații, martori ai d-lui N. Fi­­lipașcu, luăm act de această declara­­țiune și toți împreună declarăm inci­dentul închis. M.N. Săulescu E. Costinescu V. G. Ionescu Barbu Ștef. Delavrancea ------------------------------------------------------­casat nimic de la accize. Gardiștii, care sunt sărăciși n’ar avea ce mânca dacă n’ar lua leafa la vreme, se roagă și dânșii de casierul negustor ca să-i ajute și să nu-i lase în nenorocire. Atunci casierul milos cum e tot co­lectivistul, le spune că nu are parale dar dacă au­ nevoe de mălai, fasole sau alte lucruri de ale mâncărei, să se ducă la densul la prăvălie să ia pe datorie și să-i plătească la luarea le­­furilor. Bieții gardiști, de voe de nevoe, se duc și iau tot ce le trebue cu prețuri îndoite, și dacă au nevoe și de ceva parale, atunci torguesc și alte măr­furi din băcănie pe cari le vând pe la diferiți oameni cu prețurile pe ju­mătate, ca să cumpere vre-o broboadă nevestei sau încălțăminte la copii. Gând­­­ușierul vede că gardiștii au târguit de la dânsul de seara întreagă, atunci achită mandatul și-și ia banii în comptul datoriei de la prăvălie. Și pentru ca să nu ni se zică că sunt simple născociri toate acestea, să precizăm un fapt: Gardistului Tudor Florescu, i s’au dat câte­va căpățâni de zahăr din prăvălia casierului co­munal în comptul lofei, cu prețul de 1 și 20 bani kilogramul, și nenoroci­tul de gardist, neavend ce face cu za­hărul s’a dus la băcanul Zaharia Car­­niol și s’a vândut cu 80 de bani kilo­gramul, pierzând câte 40 bani de ki­logram. Casierul comunal din Sinaia merită un loc de frunte în galeria colecti­vității. --------------------------------------------------------­ UN FUNCȚIONAR COLECTIVIST Cât timp colectivitatea va mai gu­verna în această țară, nu va dispare tipul funcționarului capabil să explo­ateze și nevoile oamenilor celor mai săraci pentru a se îmbogăți el mai re­pede. Și din nenorocire, tipul acesta are reprezentanți foarte numeroși sub toate guvernele colectiviste. Iată, de pildă,­pe casierul comunal din Sinaia, d. Al. Stoicescu. Funcțio­narul acesta este și negustor , are câr­ciumă și băcănie și vrea sâ-șî vândă marfa fără multă greutate și cu banii primăriei. Mijlocul ce întrebuințează pentru a reuși este ingenios . Casierul comu­nal e dator, în fie­care lună, să achite mandatul de lefurile gardiștilor. Când gardiștii se prezintă ca să primească leafa, casierul le spune că nu are bani și că luna aceasta n’o să poată plăti nici leafa primarului, căci nu s’a în­ I Italienii în Africa — Prin fir telegrafic — Roma, 23 Ianuarie. După Exercito, forțele concentrate de generalul Vigano în contra dervișilor nu­mera 4000 de puști, 24 tunuri și 150 de cai. Menelik a lasat să plece la începutul lui Ianuarie, o a doua coloană de prizo­nieri la Harrar. Sănătatea italienilor este bună. Agenția Stefani află că la Agordat noaptea de 22 Ianuarie s’a petrecut in mod liniștit și că la 23 situația nu se schimbase. La 19 ianuarie a fost o lupta între rasul Alula și Agot. Acesta din urmă ar fi fost omorît și banda sa împrăștiată. Rasul Alula ar fi ușor rănit. Agordat, 24 Ianuarie. Grosul dervișilor se află mereu la A­­mideb, protegiat de numeroase posturi a­­vansate. Roma, 24 Ianuarie. Italie desminte existența vr’unor nego­­ciări anglo-italiene în privința Kassalei și a vr’unei acțiuni a Italiei și Englite­­rei în contra dervișilor. --------------------------------------------------------­ MARȚI 14/23 IANUARIE 1897 UN NUMER 10 BANI trin­CIURÎ ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV....................0,40 koriame................ » IJ­bri 7,7.­­ • 2,50 » ................ > N­. . 0 1. 5.— Im Pari» anunciurile se primesc la­­ Agenția Havas, 8 Place de la Bours$. .>f ■ __ V. REDACȚIA SI­­I>MINISTRAȚIA A, București, Pasajul 11 »mân 7-8 •­­ ...........................-----­ CONTELE M­­URAVIEW — Prin fir telegrafic — Viena, 23 Ianuarie. Corespondența politică află din Pe­tersburg că se va face încă schimbări printre personalul superior al minis­terului afacerilor străine din Rusia, după întoarcerea contelui Murawhew, care este așteptat peste 15 zile. Copenhaga, 23 ianuarie. Regele și Regina au primit pe contele Murawhew care va asista, cu tot per­sonalul legațiunei rusești, la un prînz al Curții care va avea loc Duminecă. Contele Murachew se va întoarce Marți la Petersburg. Paris, 24 Ianuarie. O notă a Agenției Havas zice că baronul de Mohrenheim a informat pe d. Hanotaux că, din ordinul Țarului, contele Murachew va veni la Paris, după ce va părăsi Copenhaga, spre a se prezintă președintelui Republicei și a intra în relațiuni cu miniștrii francezi. Contele Murachew va sosi Joi și va sta la Paris 48 de ore. Joi va fi un prînz oficial la Elisen. Copenhaga, 24 ianuarie. La prînzul de gală ce s’a dat la castelul Amalienburg, s-a remarcat prezența familiei regale, a contelui Murachew și a membrilor legațiunei rusești. Regele a ciocnit paharul cu contele Murachew, felicitându-i că a fost chemat la un post nou, ceea ce au făcut apoi și cei­l­alți asistenți. ---------------------------------------------------­ CIUMA — Prin fir telegrafic — Constantinopol, 24 ianuarie. Poarta a declarat că va participa la conferința sanitară internațională din Veneția. Paris, 23 ianuarie. Franța a aderat la conferința inter­națională din Veneția, a cărei inițiativă a luat-o Austria. Guvernul a interzis pelerinilor din Tunis, Algeria și Senegal de a pleca la Mecca și face demersuri ca și cele­l­alte puteri să ia măsuri analoage. A mai interzis, afară numai prin câte­va por­turi desemnate, intrarea în Franța și în Algeria a mărfurilor provenind din lo­calități atinse de ciumă. Paris, 24 Ianuarie. D-rul Brouardel, intervievat, declară că situația sanitară nu este alarmantă. El afirmă că ciuma bubonică n’are o putere mare de întindere. Dacă flagelul și-ar face apariția suntem în măsură de a-l învinge, a declarat doctorul inter­­viewat. --------------------------------------------------------­ CARTEA ALBASTRĂ ENGLEZA Găsim în ziarele străine o dare de seamă mai pe larg din cartea albastră distribuită Parlamentului britanic, asu­pra negocierilor dintre puteri pentru reformele turcești. Corespondența aceasta diplomatică începe cu nota lordului Salisbury din 23 Septembre 1896 către Sir Edmond Monson . Acesta să întrebe, când se va întoarce la Viena, pe contele Golu­­chowski dacă vrea să dea instrucțiuni baronului Calice pentru conferințele cu cei­l­alți ambasadori din Constantino­ple asupra reformelor necesare ; gu­vernul englez continuă a dori menți­nerea Turciei, dar pentru aceasta o ne­voe de reforme la care Sultanul nu va adera fără învoirea celor ș­ase puteri. Salisbury propune, ca condiție premer­gătoare pentru conferința din Constan­tinopole, o înțelegere în sensul ca a­­tunci când Sultanul ar refuza propune­rile eventuale, cele ș­ase puteri să ob­­ție reformele prin forță, și că acea pu­tere, care n’ar voi să participe in mod activ la această forțare, să nu împie­dece pe cele­l­ alte. «Așî dori— încheie lord Salisbury—să am părerea guver­nului din Viena asupra acestei propu­neri, pe care n’am făcut-o încă nici unei alte puteri». La 20 octombre lord Salisbury a­­dresează o lungă depeșă circulară am­basadorilor englezi din Petersburg, Vi­ena, Berlin, Paris și Roma, în care, întemeindu-se pe art. 7 și 9 din trata­tul din Paris, art. 16 din tratatul de la San-Stefano și art. 61 din tratatul din Berlin, reface istoricul îndatoririlor Tur­ciei în privința reformelor, menționează lipsa de rezultat a conferinței ambasa­dorilor din Constantinopol din anul 1880, apoi depeșile adresate de lord Granville, în Aprilie 1883, lordului Duf­­ferin la Constantinopole și cele ale lor­dului Rosebery din 1886 și arată că Anglia a profitat de toate ocaziile pen­tru a dovedi Sultanului necesitatea re­formelor și pericolele ce ar naște din întârzierea lor. Lord Salisbury vorbește apoi de masacrele din Sassun din anul 1894, de admiterea reformelor pentru Armenia și de isbucnirea măcelurilor din Constantinopole, despre care spune că au fost organizate de autorități. Premierul englez continuă ast­fel in nota aceasta : «De­și silințele puterilor europene sunt îndreptate, din cauza pericolului unui conflict european, spre menținerea Turciei, aceasta tot nu poate feri Turcia de decăderea ei din lăuntru. Ambasadorii din Constantinopole au reușit în privința Cretei, de aceea pro­pun ca el să fie instruiți și pentru con­ferința lor asupra reformelor generale; sper însă că puterile se vor uni de mai înainte pentru a putea impune­ hotăririle lor unanime cu forța, la caz de nevoe. O asemenea înțelegere prealabilă ar fi foarte avantagioasă pentru conferința ambasadorilor». Ambasadorii ennglezi comunicară a­­ceastă depeșe circulară guvernelor res­pective. Contele Goluchowscki declară că este în deplin acord; părerile sale asupra reformelor turcești au fost tot­­dea­una aceleași. Hatenaux își rezervă să răspunză cât mai curând. Baronul de Marschall de asemenea, dar declară imediat că Germania e de acord cu toate demersurile pentru a menține Tur­cia și a creia reforma pentru toți su­pușii otomani, fără deosebire de con­fesiune. Ministrul italian declară că va susține pe Anglia din toate puterile.

Next