Timpul, ianuarie 1897 (nr. 1-23)

1897-01-15 / nr. 10

ANUL AL NOUA­SPRE­ZECELEA — No. 10 EDIȚIA­­ A TREIA UN NU­EM­­ER 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an............................................3 °­­ eî » pe 6 luni.............................................18 lei s pe 3 luni.............................................16 lei Pentru streinătate, un an...........................50 hi la Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numărul la Agence de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Pasagiul Român SCANDAL ȘI ȘANTAJ Abia s’a deschis din nou sesiunea Corpurilor legiuitoare și deja se poate constata că situațiunea este aceeași ca înainte de vacanțele parlamentare. Cele trei sâptâmâni de răgaz de care s’a bucurat guvernul nu i-au folosit în nimic pentru ași limpezi pozițiu­­nea față cu partidul guvernant. At­mosfera politică este grea atât in Cameră cât și în Senat; se simte cât colo că partidul de la putere este în ajunul unei noui crize. Cal­mul aparent care a domnit în tim­pul vacanțelor pare a fi premergă­torul furtunei: întrebarea firească ce-și pune fie­care este : Care să fie oare cauza acestei stări de lucruri bolnăvicioase în si­nul partidului liberal ? Ea ar fi explicabilă dacă s’ar fi produs vr’o divergență de idei în privința unei sau a mai multor ces­­tiuni politice sau economice. O asemenea divergență ar fi o laudă pentru partid, căci ar dovedi că se manifestă în cercurile liberale o mișcare spornică în sensul unui program de reforme privitoare la or­ganizarea Statului. In zadar însă urmărim zilnic toată activitatea politică a deosebitelor nu­anțe liberale pentru a descoperi firul conducător care le călăuzește , nici în cuvântările miniștrilor sau ale bărbaților marcanți ai partidului, nici în limbagiul presei liberale, nu găsim măcar licărirea unei idei care să ne dea o lămurire în privința diviziu­nilor ce se accentuează din ce în ce mai mult între grupările liberale. Vedem sturdziști, aurel­ianiști, fle­­viști; cele două grupări guvernamen­tale se răsboiesc pe tăcute, cu toate că amândouă sunt reprezentate în cabinet ; fleviștii combat pentru mo­ment pe aurelianiști și pe sturdziști, dar în zadar cauți să descoperi un scop superior pe care îl urmăresc și unii și alții. Fleviștii au un fel de program pe care cact concretizat în două deziderate : Sufragiul universal și descentralizarea administrativă, dar aceste puncte de­sigur nu vor face parte din programul de guvern în ziua când d. Fleva ar fi la pu­tere, ci servă numai ca armă de luptă și ca mijloc de diferențiare in­tre grupul democrat și cele­l­alte grupări liberale. In ce privește nuanțele guverna­mentale, ele nici nu-și dad osteneala de a stabili un program după care să putem să le deosebim. Lupta lor este de culise; nici una nici alta nu știe ce vrea, afară doar că una voiește să stea la putere și cea­l­altă voește a o recăpăta. In timpul acesta șeful partidului, mazilitul fost prim-ministru, călăto­rește pe la Curți străine, dându-și ifosul unui trimis extraordinar în­sărcinat cu o misiune specială și a­­nunțând în ziarul oficios al partidu­lui că este primit de împăratul cu­tare, că a prânzit la Curtea cutare, că a făcut vizită la ministrul cutare. Suntem dar în drept a întreba : Are d. Dimitrie Sturdza vr’o mi­siune din partea Statului român ? Știe guvernul ceva despre scopul a­­cestei misiuni ? Avem oare în fața noastră un ministru care conduce în realitate firile politicei noastre in­terne și externe sau sistemul colec­tivist s’a perfecționat și, pe lângă coteria ocultă ce are direcțiunea par­tidului liberal, mai este astă­zi și un șef ocult care joacă rolul de commis coyageur politic. In Parlament se petrec lucruri și mai boacăne. Din prima zi a redeschiderei sce­nele scandaloase au reînceput. Se știe că acum o lună, cu câte­va zile înainte de vacanțele parla­mentare, d. Scorțescu anunțase o in­terpelare în privința unor abuzuri și neregularități comise cu prilegiul exe­­cutărea lucrărilor portului Constanța. Este vorba de favoruri ilegale acor­date unui antreprenor, de călcări de lege și de interpretări ilicite ale con­tractului. Cestiunea este mai ales delicată când se știe că advocatul și consilierul intim al antreprenoru­lui este tot o­dată vice-președinte al Adunărei. Era clar datoria guvernului din care face parte ministrul pus în sus­piciune de a da cu o oră mai îna­inte toate lămuririle necesare. In loc de a proceda ast­fel, guver­nul a sleit toate mijloacele posibile de amânare și a izbutit ca interpelarea să nu fie desvoltata înainte de va­canții, așa că de drept interpelarea trebuia discutată în prima zi după deschidere, cu atât mai mult că tre­cuseră nu trei zile reglementare, ci trei­zeci de zile. Dar d. Stoicescu și guvernul nu sunt de loc grăbiți- interpelatorul a insistat ieri pentru a-și desvolta in­terpelarea. D. ministru Stoicescu a răspuns în primul moment că e ga­ta a răspunde, dar când d.­­ Scor­țescu s’a urcat pe tribună, ministrul a cerut o nouă amânare, deși cu câte­va minute înainte declarase for­mal ciată,că primește desbaterea ime­De act scandal, preschimbare de insulte, vociferări, în fine, spectaco­lul obicinuit în Parlamentul unani­­mităților. Este într’adevăr scandalos ca un ministru care este pus în pozițiunea scârboasă a d-lui Stoicescu să re­curgă mereu la amânări și să întă­rească prin aceasta bănuiala că este departe de a fi tare în apărarea sa. Cu toate acestea, suntem convinși că rufele murdare se vor spăla și de astă dată în familie. Chiar dacă din interpelare vor ieși lucruri de care ministrul nu se va putea desvinovăți, unanimitățile li­berale își vor dovedi și de astă dată rațiunea lor de a fi, acoperind pe ministru și pe vice-președintele co­­lectivității. Vorba este ca târgul să se facă între nuanțele liberale. Nota caracteristică a redeschide­rei Corpurilor legiuitoare este clar un șantagiu politic. --------------------------------------­-----------------­ TELEGR­A­M­­­E Evenimentele din Turcia Constantinopol, 25 Ianuarie. S-a decis ca comandantul gendarmeriei cre­­tane sa nu fie ales din armatele puterilor mari, de aceea s-a adresat Belgiei și Olandei. Fuad-pașa a asistat alaltă­ ori, cu permisiu­nea Sultanului, la prânzul oferit de ambasada Germaniei. Chestia zaharurilor in Brau la Paris, 25 ianuarie Camera deputaților .—Ca­ reluarea discuțiu­­nei proiectului de lege asupra zaharurilor, Ca­mera a decis cu 282 voturi contra 232 de a lua în considerație un contra-proiect al d-lui Siegfried, reducând cu­m* taxa de consumat țiune asupra zaharurilor. Acest contra-proiec­­t­ a trimis comisiunei. Călătoria contelui Murachew Berlin. 25 Ianuarie Se asigură în mod pozitiv că o comunicare oficială venind din Petersburg zice că contele Murachew va sosi la sfîrșitul lui Ianuarie la Berlin și va rămâne aci puțin timp spre a fi primit de Impăratul. Copenhaga, 25 ianuarie. Un prânz de adio s’a dat la însărcinatul de afaceri rus în onoarea contelui Murachew. Printre comeseni s’a remarcat: prințul și prin­cipesa Waldemar, președintele consiliului și diplomații. Contele Murachew pleacă mâine la Wies­baden, de unde va merge la Paris. Ciuma Suez, 25 ianuarie. Doctorii comisiunei sanitare speciale însoțiți de delegatul francez, au plecat la stațiunile de carantină ale coastei Sinsi spre a lua măsuri în contra ciumei. Atena, 25 Ianuarie. Baronul Kostek, ministru austro-ungar, a in­vitat guvernul să participe la conferința din Veneția. Din Egipt Cair, 25 Ianuarie, D. Royle­, avocat englez înscris de mult timp în baroul din Alexandria, a fost numit al 3-lea judecător european pe lângă tribunalul de apel indigen. •» Resticala din Cuba Havana, 25 Ianuarie. Generalul Wey­er a declarat că dacă se a­­cordă reforme Cubei, acestea trebue să fie foarte întinse. Búiçi­ din Paris Paris, 25 Ianuarie Bursa se închide printr-o mare scădere ge­nerală provenind­ din scăderea rentei portu­gheze cauzată de­ urcarea schimbului la Li­sabona. In urma știrei ce a circulat la bursă că ciuma ar fi isbucnit în Brazilia și la Mozam­­bic, fondurile Brasiliane au fost foarte a­­fectate. ----------------------MUääHH---------------------­ RE­TUR-KUTSGHER Discuția presei colectiviste a ajuns copilărească de tot. Sistemul ei de a discuta e redus la ceea ce nemții nu­mesc Retur-Kutscher, adecă înapoiarea imputărilor. Cine nu cunoaște sistemul copiilor de a-­și întoarce poreclele, batjocurile și apostrofele ? — Paduchiosule ! — Ba tu ești! — Țiganule ! — Ba tu ești! — Boule ! — Ba tu ești bou ! — Măgarule ! — Ba tu ești măgar ! Și așa mai departe. De câte ori zugrăvim situația parti­dului și a guvernului liberal, presa li­berală ne răspunde : foarte frumos scrieți în teorie, dar vă faceți propriul vostru portret. Potrivească-se sau nu, presa li­berală nu știe să ne răspundă alt­ceva de­cât că descrierile pe care le facem se referă la fostul guvern conservator, iar nu la guvernul liberal. In asemenea condițiuni nici nu se mai poate discuta serios. Tot așa de ridicolă e și scuza pe care o invoacă liberalii de câte ori neprice­perea sau ticăloșia lor provoacă câte un scandal. In chestia Mitropolitului ei au sus­ținut că conservatorii sunt de vină pen­tru toate porcăriile pe care le-au făcut ei, de­oare­ce afi­ moștenit această ches­tie de la guvernul conservator. In chestia macedoneană ne-au spus că ticăloșiile lor nu sunt de­cât con­secința încurcăturilor pe care le lăsa­seră moștenire conservatorii și consulul lor din Bitolia. In chestia dobrogeană au nerușinarea de a arunca vina asupra d-lui Lascar Catargiu, zicând că prefectul Chintescu n’a făcut alt­ceva de­cât să asculte or­­dinile veneratului nostru șef. Ieri C. F. Robescu ne spunea prin Voința că dacă la școalele cele nouă comunale lipsesc și bănci și clește și vatraiii și mătură și putină cu apă, vina e a administrației conservatoare, care s’a apucat să clădească școale monu­mentale, fără să aibă prevederea că după densa va veni un tîmpit și nemer­nic ca C. F. Robescu și deci să înzes­treze acele școale și cu mături, știind că un tîmpit și un nemernic nu e în stare să facă nici atâta lucru. In fine... țineți-vă rîsul... iată ce ci­tim în Voința de azi : De la cine, dacă nu de la conservatori, moș­tenim noi, între atâtea rele, și situația de la căile ferate, care a fost mereu pusă înainte, fără ca guvernul conservator să a avut price­perea și prevederea s’o studieze și s’o rezolve, într’un fel sau într’altul ? Poftim ! Noi suntem de vină pentru scanda­lul ce s’a ivit la căile ferate după un an și un sfert de la retragerea noastră de la putere. Nu mai rămâne presei liberale de­cât să ne învinovățească tot pe noi și pen­tru răutatea lui Stătescu și pentru mi­cimea de suflet a lui Sturdza și pentru rapacitatea lui Nacu și pentru murdă­riile lui Stoicescu și pentru prostia lui Robescu. De nu ne-ar acuza și pentru boala lui Palladi... Mai știi?... Aldea. --------------------------------------------------------­ ALEGERI „LIBERE“ Era dat d-lui Vasile Lascar să ilus­treze și mai bine «libertatea» ce dom­nește in alegerile prezidate de ori­care guvern colectivist; în același timp mi­nistrul de interne își pierde și repu­tația de «naiv» pe care­ mărturisim că în «naivitatea» noastră ’i-am făcut-o: d. Vasile Lascar nu se deosibește in­tru nimic de ori-ce colectivist care se respectă, căci are pe buze vorba fer­mecătoare, plină de principii morale și de promisiuni sentențioase, dar se ferește ca de ciumă de a potrivi fap­tele cu vorbele. MERCURI 15/27 IANUARIE 1897 UN NUMER 10 BANI AMINCIURÎ ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV • • • • ,0,40 de­clame •••*». . « III. a » ..................... » II.. . SșilQV la Paris anunciurile se primesc la Agenția??­? Havaa, 8 Place­ de la­ Bourg.. • v.’H­I-REDACȚIA SI ADM I.M SI RAȚIA 'S'.'IJ București, Pasagiul r­omân 7*8­­ ■ i ..' — Proba cea mai evidentă ne-o dau cele ce se petrec la Galați și în toate orașele unde se fac azi alegerile pen­tru scaunele vacante de deputați. Am dat erî câte­va amănunte asu­pra ingerințelor ce practică la Galați agenții prefectului Zorilă D. N. Fili­­pescu, candidatul partidului conser­vator, a reclamat ministrului de in­terne: Și ce face d. Lascar? Deleagă pe însuși prefectul Zorilă să ancheteze denunțările. Și prefectul, în fața pro­belor irefutabile ce­­ i se aduc, constată într’adever că secretarul comisiei i se prezintase la o întrunire a amicilor noștri spre a nota numele celor pre­zenți și că comisarul Constantinescu a amenințat pe mai mulți alegători cu urgie polițienească dacă nu vor vota pentru candidatul guvernului. Și ce face d. prefect în contra func­ționarilor dovediți că ați comis inge­rințe în alegeri ? Ii lasă frumușel în slujbă, ba le-a dat poate și câte o gratificație. Hotărit, d-le ministru de interne, nu sunteți nici de­cum «naiv»! Ingerințele urmează, și, ce e mai mult, înaintează spre punctul lor cul­minant: alegătorii conservatori sunt arestați sub diferite pretexte, nu mai lipsește acum de­cât întrebuințarea sorții armate și vărsările de sânge pen­tru ca alegerea să fie perfect «liberă» în adevăratul sens ce dau colectiviștii libertății electorale. Ca să poată aresta pe alegătorii con­servatori, prefectul de Galați și can­didatul său au pus pe un judecător de pace amabil să transforme mai multe amenzi în închisoare și cu toate că nu se încheiase nici proces-verbal de insolvabilitatea celor amendați, nici măcar nu fuseseră somați să plătească sumele la care fuseseră condamnați. Unul dintre alegătorii conservatori, d. Iancu Gheorghiu, fusese amendat cu 30 lei, sumă care transformată în în­chisoare face șease zile,—a 5 lei ziua, —tocmai timpul cât va dura agitația electorală. Imediat ce mandatele au fost lansate, poliția, care nu pune nici­odată atâta grabă în executarea man­datelor criminale,—a și luat măsuri pentru executarea lor. Comisarul Con­stantinescu a fost însărcinat cu ares­tarea d-lui Gheorghiu. Deja câți­va polițiști tăbărîseră asupra energicului cetățean și dacă nu era intervenția mai multora din amicii noștri, d. Gheor­ghiu era să fie ridicat cu forța și dus la arest. Atunci d. N. Filipescu a adresat ministrului de interne telegrama ur­mătoare : «Azi s’a început arestarea alegato­rilor bănuiți, sub cuvânt de a se înde­plini amenzi ținute în suspens, în vede­rea alegerilor. « Vă citez cazul lui Iancu Gheorghiu, condamnat la 24 ianuarie 1896 La 30 lei amendă. până azi nu s’a făcut nici un act de urmărire. Acest cetățean e solvabil. Poliția a venit să-l ridice chiar din întrunirea comitetului, de­și ofe­ream toți și el însuși să plătească. «Poliția cutreeră orașul cu birji, amenințând pe alegători. «Rog luați măsuri». N. Filipescu. La reclamația aceasta, d. Vasi­le Lascar a răspuns ca și pentru cele anterioare: a delegat pe prefectul Zo­rilă, cel vinovat, să-și constate el in­­suși culpabilitatea. Și ca să complec­­teze garantarea libertății electorale, a mai făcut următoarele: 1. A implorat telegrafic pe faimosul Malaxa ca să dea concurs candidatu­rei guvernamentale; 2. A trimis la Galați pe d. V. A. Urechiă ca să sprijinească de aseme­nea pe candidatul colectivităței; și 3. A trimis la Galați și pe inspec­torul administrativ Paul Stătescu ca să secundeze pe prefect in lupta elec­torală. De la d. N. Filipescu, candidatul partidului conservator la Galați, am primit telegrama următoare : «Am denunțat ingerințele adminis­­trațiunei către d. ministru de interne. Urmarea a fost că ingerințele, oare­cum cu perdea până acum, au devenit fățișe. Va comunic și d­v., nu numai faptul că acum alegătorii sunt chemați chiar la prefectură și amenințați de prefect în persoană, dar și fapte pre­cise, ca următoarele: și aceasta numai pentru a documenta în ce mod se fac alegerile : împărțirea cărților de alegători de către poliție s’a oprit azi după ce s’au împărțit numai jumătate din cărți, și numai la care s’a crezut de cuviință. Situația cotoarelor azi la 12 ore poate dovedi aceasta. Membrilor opoziției, cari își cer căr­țile la primărie, li se răspunde totuși că cărțile sunt la comisar. Alegătorul Jaksohn, după ce a făcut gălăgie, a obținut carta după ce i se declarase că este la comisar. Se împart cărțile și la alții de­cât adevăraților alegători. Vă citez cazul d-lui Gr. Alex. Alexandrescu, fost gre­fier la curte. Acest alegător nu­­ și-a găsit carta căci fusese dată altuia, iar în cotor o mână străină ii falsificase iscălitura. Funcționarii din primărie afirmă că este scrisoarea comisarului Constan­tinescu. Acestea sunt nimicuri, pe lângă in­gerințele cele­ l­alte care nu se pot do­cumenta cu probe scrise. Cu asemenea procedeuri, documen­tate deja de mine d-lul ministru de interne, se caută a se păstra unanimi­tățile din Parlament. N. Filipescu.» Am mai primit apoi din Galați te­legrama următoare. a Astă­zi primarul a concentrat pe toți funcționarii și le-a poruncit să vo­teze candidatul oficial. A mers până a-i amenința cu destituirea. Un consilier comunal a declarat că primarul face aceasta în urma ordi­nului ce a primit de la ministru. Se știe că ministrul a chemat la a­­parat pe Malaxa și alții și le-a spus să lucreze; aceasta însuși Malaxa a mărturisit-o față cu mai mulți martori. Poliția aleargă în toate părțile, îm­părțind buletinele lui Sectiaris și ame­nințând pe negustori cu procese. Pe lângă inspectorul administrativ Paul Stătescu, a mai sosit și d. Ure­chiă, trimis aci ca să joace rolul de agent al guvernului.­a Domnule ministru al internelor, pu­teți fi mândru de libertatea electorală ce ați făgăduit cu atăta ostentație în declarația d­v. din Cameră ! HOȚII MICU DAR MULTE Hoțiile se ți­n lanț. Când fură cei mari, când tripotează primarii capitalelor de județe, când mi­crobul furtișagului atinge și pe un mi­nistru, cum să nu se molipsească și cei mici, funcționarii comunelor mici —am dat erî pilda consiliului comunal din Sinaia—și primarii satelor ? Avem azi alte denunțări, acestea contra administrației comunei Banca din județul Tutova. Sumele sfeterisite sunt mici, cu atât mai mare e pomelnicul abuzurilor săvârșite. Iată cele ce se petrec la comuna Banca: 1) Acșisul comunei e dat în antre­priză și de­și prin contract se prevede ca banii să se verse la începutul lunei, totuși antreprenorul, patronat de primar și în înțelegere cu acesta, îi varsă la finitul lunei și une­ori și mai târziu și nici­odată suma cuvenită. Banii se speculează de către primar, arătând la finitul lunei mandatele achitate, fără ca perceptorul să aibă cunoștință de aceasta. Condica de chitanțe și decla­rația antreprenorului făcută în ziua de 1 Decembre 1896 în fața mai multor locuitori sunt dovezi vii de specularea banilor. 2) Ca delegat al cătunului Fedești figurează un d. Toader Venatoru. A­­cest delegat patronat de primar a frus­­tat timp de zece luni comuna de plata accesului pe gaz, încasând regulat banii pe gazul ce intra în cătun, fără a­­­versa perceptorului comunal. Și aici condică de chitanțe e o probă ecla­tantă de jefuire a banilor comunali. 3) Pe la finele lunei Octombre s’a introdus în comună un butoiu cu gaz, fără să se perceapă taxa legală. Pri­marul are cunoștință de aceasta. 4) îndată ce a venit la comună ac­tualul primar, a dat ordine ca să se în­ceteze cu urmărirea cârciumarului Va­sile Rotaru pentru suma de 70 lei ce datora comunei. 5) Ingrijitul localului primăriei se face într’un mod superficial, după cum s’a putut observa chiar de sub-prefect, iar banii se încasează regulat. 6) In dosul localului primăriei s’a fă­cut un c­ileriu. Pentru facerea acestui chileriu s’a cheltuit suma de 21o lei. După cum se poate observa de ori­cine, numai această sumă nu face lucrul c­i­­lerului; poate însă să fi făcând această sumă dacă se iau în vedere și lucrările pe cari antreprenorul le-a făcut și la casa domnului primar. 7) Cu aducerea lemnelor pentru în­călzitul localului primăriei au fost însăr­cinați locuitorii Zaharia Enachi și Ale­xandru Carp, ambii agenții ai primaru­lui Huidoviciu. Aceștia, în trecerea cu --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­

Next