Timpul, iulie 1897 (nr. 143-169)
1897-07-22 / nr. 161
yV ANUL AL NOUA-SPREZEGELEA — NO. 161 EDIȚIA A TREIA UN NUMER 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an.......................................30 lei » pe 6 luni.......................................................18 lei » pe 3 luni.......................................................10 lei Pentru străinătate, un an...................................50 lei Inc.»r. ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numărul la Agence de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACT!! S! ADMINISTRAȚIA București, Pasagiul Român 7 Pânea de Toate Zilele Am urmărit discuția din presa noastră asupra scumpirei pânei, dar nu ne-am spus până acum cuvântul. Drapelul făcuse mai intâiu niște obiecțiuni foarte judicioase, insistând asupra împrejurării anormale ca clasă de negustori, brutarii, să realizeze un câștig mai însemnat asupra unui obiect de prima necesitate tocmai într’un an de mizerie. Drapelul n’a părut însă destul de convins de propriile sale argumente, în urma motivelor ce s’au dat de cei interesați pentru scumpirea panei și a revenit asupra primei sale judecăți. Ni se pare că Dreptatea a pus degetul pe bubă, căci în numărul său de azi ea combate cu mult succes argumentele pe care le dă Primăria ca să justifice inacțiunea ei. Autoritatea comunală s’a scuzat cu argumentul că dacă ar face ea concurență brutarilor prin manutanța de la Colentina ar pierde câte un ban și jumătate la fiecare bucată de pâne. Dreptatea pune cu drept cuvânt la îndoială exactitatea acestui calcul, dar, admițându-l ca exact, încă nu înțelege ca Primăria să se abțină de la un mic sacrificiu pecuniar, când prin el poate mare folos populațiunii aduce un așa orașului, și mai ales sărăcimii. Și Dreptatea vede în această împrejurare o protejare a antreprenorului manutanței.intereselor Nu putem ști până la ce grad această gravă acuzațiune e întemeiată, ceea ce știm însă este că pe timpul administrației conservatoare, antreprenorul manutanței, care evreiu, a încercat să obțină prelungirea contractului său cu Primăria în condițiuni avantagioase pentru densul, că reușise a găsi protectori, dar că vigilența administrațiunii conservatoare a împedicat prelungirea contractului înainte de espirarea termenului, pentru ca să poată lăsa joc liber concurenței dând această întreprindere prin licitație publică. După contractul pe care 1 are Primăria cu antreprenorul manutanței, acesta e dator să scoată, la nevoie, cantitatea de pâne ce -i va cere Primăria în anumite conditiuni. Administrațiunile conservatoare au uzat totd’auna de acest drept, de câte ori brutarii au scumpit pânea, și totd’auna au reușit ca în doua trei zile să facă pe brutari să revină la prețurile normale. Căci nu e nevoie de o îndelungată concurență. E destul ca timp de câteva zile Primăria să vândă pânea mai eftin decât brutarii, pentru ca aceștia să nu concurența și să revină poată susține la prețurile normale, așa că dacă Primăria ar fi chiar nevoită să facă un sacrificiu bănesc, el n’ar putea fi în tot cazul decât foarte neînsemnat. Dacă Primăria n’ar fi avut în vedere acest avantaj, atunci n’ar fi închiriat manutanța sa de la Colentina cu un preț de doua ori mai mic decât acela pe care l’ar fi putut obține, fără condiția impusă manutanței de a scoate pentru densa pâine la orice cerere. .... ... Banii Primăriei fiind banii publicului e o greșită socoteală de a face pe public să plătească brutarilor, asupra diferinței de preț la pâne, de sute de mii de ori mai mult de cât economisește Primăria prin faptul că nu scoate pâne, chiar cu pagubă, câteva zile de-a rândul. Aceasta însemnează să scoți o mie de lei dintr’un buzunar, ca să poți băga un ban în cel l’alt buzunar. Să facă bine domnii de la Primărie să silească pe antreprenorul manutanței să scoată pâne. Primăriile conservatoare au făcut’o totd’auna, ele au mers până a distribui pânea prin mahalale cu căruțele Primăriei, până a cumpâra până la Giurgiu și a o vinde cu pagubă în București. Ne aducem aminte că sub regretatul Pake Protopopescu chiar măcelarii se puseseră odată în grevă și nu se mai găsea carne în Capitală. Atunci energicul primar conservator a cerut concursul armatei, a cumpărat cirezi de boi, a pus pe soldați să taie carnea, iar pe agenții Primăriei s’o vînză în hale, care erau ocupate militărește. Dar conservatorii sunt ciocoi, strigoi cari sug sudoarea poporului, pe când liberalii noștri, ieșiți din rărunchii națiunii, sunt singurii cari se interesează de soarta sărăcimii. Și liberalii noștri se mai zic și democrați! Iubiți cetățeni, plătiți scump pânea voastră de toate zilele și nu cîrcuiți, căci sunt la putere amicii poporului. ----------------------omm*--------------------- TELEGRAME Regele Siamului in Anglia Londra, 31 Iulie. Regele Siamului a sosit aseară. Situația in Portugalia Lisabona, 31 Iulie. Trupele portugheze au bătut pe insurgenții din Gasaland. 300 din acești din urmă au fost omorîțî. Paris, 31 Iulie. Agenția Havas zice că știrile din Portugalia constată că la Lisabona și la Oporto s’a restabililit ordinea. Mișcarea revoluționară din Oporto n’a reușit. --------------------------------------------------------- Partidul „sănătos“ Sub forma unei polemici cu Timpul, Voința Națională dă o lecție Drapelului. Va fi destul să spunem care e concluzia la care ajunge gazeta care aderă pe d. Ionel Brătianu, ca să se vază că nu nouă, ci Aurelianiștilor se adresează. Noi încheiasem un articol asupra tendinței Aurelianiștilor de a creia instituțiuni financiare spre a lovi în Sturdzești, cu frazele următoare : «Partidul liberal ’și-a închipuit că poate să se dispenseze de orice muncă politică, din momentul ce stăpânește interesele materiale și s’a cufundat astfel, încetul cu încetul, în cel mai abject materialism. A ajuns astfel, modern Gargantua, la o desvoltare trupească monstruoasă, dar spiritul ’i s’a atrofiat cu desăvârșire. Nu mai poate simți, nu mai poate cugeta, poate numai să mănânce. Astăzi începe să-și primească pedeapsa și cu vremea ’și-o va primi întreagă, repetind pe propria’i socoteala o experiență de mult făcută dar pe care n’a fost în stare s’o priceapă. Partidul liberal, multă vreme invulnerabil, e lovit de moarte». La aceasta, Voința Națională ne răspunde, zicând că de multe ori s’a proorocit peirea partidului liberal, ceea ce nu l’a împiedicat (pe acest partid) să remițe «sănătos ca și mai ’nainte», și termină astfel : «Lucrul acesta îi mărturisește chiar Timpul în încheerea articolului său ; «partidul liberal —zice el—a fost multă vreme invulnerabil»... Ne mulțămim, deocamdată, cu această constatare pentru trecut, cât pentru viitor, sperăm și credem cu tot dinadinsul că vom ști să mai dăm ocazie Timpului de a aprecia tot așa și de aci înainte invulnerabilitatea partidului național-liberal». Gazeta sturdzistă polemisează ca totdeauna : necinstit. Noi n’am înțeles nici de cum să spunem că partidul național-liberal e sănătos acum. Am fi mințit prea boacăn dacă dedeam măcar a înțelege așa ceva. Cum poci să zici că un partid e sănătos, când vezi cum se desface în bucățele, bucățele? De un așa «partid» nu poți spune că e sănătos, ca și de un U111 Gelluia. Țr o când un picior, când o ureche, etc.A . Dar concluziunea Voinței Naționale nu ni se adresează nouă, ci Drapelului, Aurelianiștilor. Acestora li se spune: «Degeaba vă căsniți, căci partidul nostru e invulnerabil! Nu voi o să dați lovitura de moarte partidului condus de d. Dimitrie Sturdza ! Puteți să ne atacați cât voiți; suntem invulnerabili!». Aurelianiștii au altă părere. Și ni se pare nouă că aceștia au dreptate. In orice caz nu e departe vremea când se va constata aceasta. --------------------------------------------------- MITROPOLITUL ANTIM Citim în Drapelul L’Indépendance Roumaine— care a trimis pe primul ei redactor la Constantinopol și în Macedonia pentru a studia situația la fața locului — ne spune că să avem bune speranțe într’un apropiat triumf al cauzei Românilor macedoneni mai ales din punct de vedere religios. Mitropolitul Antim n’a fost și nu este recunoscut de nimeni, dar autoritățile turcești îl recunosc de fapt și-l protejează cât se pot în contra persecuțiunilor și intrigilor grecești. L’ Indépendance spune că o biserică română în Macedonia, oficial recunoscută de Turcia, ar fi de un folos enorm pentru Românii de acolo. De aceasta nimeni nu s’a îndoit. Ziarul francez mai adaogă că Sultanul are multă bună-voință pentru Români, că să nu desperăm de reușita cauzei lor, probă slulgarii cari au așteptat ani de zile până ce șî-a fi văzut biserica recunoscută de Turcia. L’Indépendance sfîrșește sfătuind pe toată lumea să se ferească de o agitație intempestivă în chestia macedoneană. Toate bune, dar situația de azi nu se mai potrivește cu siuația de acum treizeci de ani de când Bulgarii au putut se aștepte vreme îndelungată pentru a-și vedea biserica recunoscută. Azi evenimentele se precipită, Bulgarii și Serbii fac progrese uriașe pe ruinele grecismului în peninsula balcanică, și dacă nu dobândim cât mai curând de la Turcia tot ceea ce avem dreptul și interesul să dobândim, va veni un moment — foarte apropiat — când orice reforme ii s’ar acorda vor fi prea târzii, căci ne vom izbi de puterea prea superioară a slavilor. Publicul trebuie să remâe calm și guvernul înțelept, de acord. Dar este un calm și în înțelepciune o energie care aduce foloase mai mari decât energia gălăgioasă. •î~ “■ ~ IN 5 . U . !** « CAÎlV OTipu» gie o cerem guvernului român — cât mai e vreme. ----------------------t#--*------------------— ÎNCHEEREA păcii — Prin fir tekgrafic — Tratall’ele Constantnbpol, 31 Iulie. Indemnitatea pentru pagubele cauzate proprietății private în timpul resbelului greco-turc a fost regizată de preliminările de pace în mod cu această cestiune să devie obiectul unei ațelegeri reciproce. Dacă s’ar produce evergențe arbitragiul celor doue puteri ? va tranșa neînțelegerea. Ambasadorii au ținf o întrunire de dimineață. După amiaz a fost o conferință la Tophane pentru negocierile preliminare în privința pîî, conferință care a ținut până seara târzi. Lódra, 31 Iulie. Se anunța din Atena statului Times că guvernul grec își du cele mai mari silințe spre a putea plă primul versământ al indemnităței deesbel. Una, 31 Iulie. Vorbind de ultimele îgociări în privința păcii, FremdenbU face să reiasă atitudinea Germaniei în c cea ce privește controlul finanțelor Greci și declară că atitudinea sa este pe dilmn justificată. Baronul de Calice s’a ablat deci îndată la propunerile colegulu’său german, apoi și Rusia ’și-a dat*desiunea. Nu e nici un motiv pentru * cele 1 av., putem să facă opoziție acest propuneri v este în interesul Greciei iar TMarcj0T de a primi propunerile putelor mediatoare. Constafind P ° la 1 August. Negocierile cu PofAíi- privința câtorva amănunte de în ședința ce se vor continua Marii Tophane. Se așteaptă la o apr ° iati încheierea pre-Ao pace. Constatopol, 1 August. Valeli-pașa, comantul Perei, a plecat ieri la Volo, cu sabi de onoare pentru cei unsprezece coidanțî de trupe ai armatei de operațiunifara de asta mai duce cu sine marelordon al ordinului Osmaniei cu brilian pentru Suleimanpașa, 230.000 de alii comemorative și salutul imperial pi armată. ena. 1 August. Ziarele consideră isura controlului financiar ca o atie a independenței Greciei și preved conațiuni de tot felul. MARȚI 22 IULIE (3 AUGUST) 1897 UN tyyjilEMO BANI ADUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV.........................0,40 Reclame..................................III...............................2.50 . ...................... II..............5 la Paris anuncurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Pasagiul Român , Londra, 1 August. Se anunță din Constantinopol Agenției Reuter că în conferința de ieri, ambasadorii au terminat să examineze ultima parte a tratatului de pace. Te’wfik-pașa a depus mai multe amendamente cărora ambasadorii vor răspunde în scris. Azi a fost o conferință care a ținut 3 ore. La Creta Malta, 31 Iulie, 400 de oameni de infanterie engleză au plecat în Creta, pe bordul transportului Tyne. Paris, 1 August. Temps cere Europei să înțeleagă necesitatea de a alunga din insula Creta pe Djevad-pașa, și garnizona turcească ce ocupă insula. ------—---------------------------------------- Austria și Bulgaria — Prin fir telegrafic — Viena, 31 iulie. Fremdenblatt zice că d. Stoilow, într’o conversație ce a avut cu un redactor al ziarului Berliner Localanzeiger, ar fi vorbit într’un mod foarte iritat asupra atitudinei presei austr- ungare cu ocazia procesului Boitcew. D. Stoilow ar fi zis că silințele pentru a stabili raporturi între această afacere și curtea bulgară vin din partea Austriei și explicația se găsește în relațiunile încordate dintre Austro-Ungaria și Bulgaria. Fremdenblatt zice că este cu neputință de admis ca un ministru responsabil să se servească de asemenea cuvinte și să fi vorbit în special de relațiunile încordate dintre Austro-Ungaria și Bulgaria, de care nu se știe nimic. Fremdenblatt crede că trebue să se aștepte o notă declarând că cuvintele d-lui Stoilow n’au fost reproduse în JLAAWIÜ. wxw iT yiocol.O Oo, partea COmpotentă va face o rectificare. Berlin, 1 August. Ziarele blamează în mod foarte aspru aserțiunile d-luî Stoilow în interviewul ce a avut cu un redactor al ziarului Berliner Localanzeiger. D. Stoilow lansând insinuațiuni violente la adresa Austro-Ungariei a voit să mascheze încurcăturile cauzate în cercurile conducătoare din Sofia de procesul Boitew. >© rí ® JK-INUNDATIUNI — Prin fir telegrafic — Petersburg, 31 Iulie La Kertsch au fost inundațiuni mari. Sunt 150 de morți. Până acum s’au găsit 13 cadavre; celelalte se crede că au fost duse de ape în mare. Breslau, 31 Iulie. Pagubele cauzate de inundația din Silezia sunt foarte mari și se urcă la mai multe milioane de mărci. Primăria din Loebtau s’a surpat în urma inundației, sunt mai multe victime. Linz, 31 Iulie. In urma inundațiunilor, un tren a căzut de pe înălțimea unui rambleu, lângă stația Kremsmünster, în Austria de sus. Șeful trenului și mecanicul au fost omorîți. Un amploiat al gărei a fost rănit. Salzburg, 31 Iulie. Un tren de călători a deraiat între Hallwang și Seekirchen. Trenul a căzut de pe înălțimea unui rambleu. Mecanicul a fost omorît, fochistul este rănit grav. Nici un călător n’a fost rănit. Viena, 1 August.in Primejdia inundațiilor continuă tot basmul Dunărei. Inn descrește, pe când Traun și Ischl cresc mereu. Situația s’a îmbunătățit la Gmunden , din fericire s’a putut trimite nutrimente. Dunărea debordând, a cauzat pagube mari la Linz și la Mauthausen. Lângă Viena, Dunărea crește mereu. S’au luat măsuri pentru a preveni orice eventualitate. In Polonia au căzut ploi torențiale. In Silezia nu mai e nici o temere de primejdia apelor. finîlnd pagini istorice PRINȚUL DE BISMARCK DUPĂ CONCEDIAREA SA iii In convorbirea cu d. Lwow, redactor la Nowoie Wremia, se atinse și politica interioară a Germaniei. Ziaristul rus întrebă pe Bismarck de adevăratele cauze ale concedierii sale. «N’a fost nici o cauză, răspunse prințul simplu. Majestatea Sa e foarte puternic și simte un prisos de forțe, de aceea vrea să fie propriul său cancelar dar Maiestatea Sa, cu toată energia sa, se va convinge în curând, când va face încercarea, că e un lucru obositor și greu, chiar dacă și-ar întrebuința toate puterile. Se zice că împărăteasa Frederic a jucat un rol activ la concediarea mea , dar nu e adevărat; împărăteasa se temea, din contră, de consecințele plecării mele : ea stă în relațiuni bune cu mine și e în genere o femee foarte cuminte». Bismarck tăcu un moment. Apoi continuă : «Anul trecut, Suveranul unuia din cele dintâi State din Europa îmi zise : «Principe, vă cred, dar sunteți oare înșivă convins de siguranța pozițiunii dv?» () l-am răspuns franc și cu convingere adâncă : «Sire, sunt absolut sigur de încrederea nelimitată a stăpânului meu și sunt convins că voi rămâne la postul meu până la sfârșitul zilelor mele sau cel puțin, cât timp voi fi capabil» — și deodată, câteva luni mai târziu, încrederea mea se dovedi neîntemeiată... Da, ’mi-a fost foarte amar». «Excelența Voastră, întrebă gazetarul, e hotărîtă să remâne acum în plină neactivitate ?» «Nu. Pentru mine personal, pentru folosul meu personal nu voi lucra. Dar dacă i-ar place vre odată patriei mele să mă cheme și voi fi de folos, mă voi supune cât timp îmi vor permite puterile». «Și pauza aceasta nu va strica cumva eventualei dv. activității viitoare?» «Natural că poate avea o influență oarecare, răspunse Bismarck simplu. Roata ceasornicului, căruia un dinte rupt ,i-a pricinuit o pauză, cu greu merge tot atât de regulat și exact, ca mai înainte». Prin Aprilie presa rusă comunică cum că Germania se apropie de Rusia recunoscând de bună politica națională rusă ; că Franța și Germania se înțeleg că tripla alianță devine inutilă, și aceasta cu atât mai mult că după retragerea prințului de Bismarck Austria nu mai e susținută de Germania în politica din Balcani, dar că Italia e veselă că scapă de marile sarcini militare ce-i sunt impuse prin participarea la tripla alianță. Pentru a arăta adevărata situație politică, Hamburger Nachrichten publicară un articol, în care se spunea, între altele și următoarele : «Nu cunoaștem motivele și scopul acestei schimbări bătătoare în ochi în aprecierile presei ruse. Poate că există intenția de a face o presiune, prin publicitate, asupra Austriei; in ori ce caz afirmările presei ruse sunt lipsite de realitate. Austria nu poate crede că nu mai are să se aștepte la sprijinirea politicei sale cinstite din Balcani fără prințul de Bismarck, pentru că, cât timp Bismarck conducea politica Germaniei, astfel de planuri egoiste n’au fost niciodată sprijinite; din contră, prințul a profitat de orice ocazie, mai ales în chestia bulgară, pentru a demonstra cât se poate de clar că nu vrea să favorizeze interesele speciale ale Austriei în Balcani în contra Rusiei. O așa tendință nici nu există în tripla alianță; acesta acoperă numai pe damnum emergens, un lucrum cessans al puterilor participante. Nu e treaba Germaniei să favoriseze în Balcani planuri egoiste ale Austriei. Dacă ele ar exista în realitate și ar trebui favorizate in mod internațional, Austria nu se va adresa Germaniei, ci co-interesaților la starea lucrurilor din rommanla balcanică. Dintre aceștia fac parte toate puterile mari, remân deci Anglia, Franța și Italia. Intre Austria și puterile acestea pot interveni oricând înțelegeri fără amestecul Germaniei. «Din punctul acesta de vedere — al neinteresării Germaniei în chestiile balcanice — poate să fie chiar oarecum întemeiat când presa rusă speră că Germania va lăsa Rusiei mâna liberă. In marginele rezervei făcute, acesta a și fost totdeauna cazul. Un interes specific german nu comandă contrariul. După a *) Suveranul acesta era Țarul Rusiei, pe timpul prezenții sale la Berlin în Octombre 1889.