Timpul, ianuarie 1899 (nr. 1-23)

1899-01-15 / nr. 10

A­I­A­X­ ANUL AL DOUA­ZECI ȘI UNU - NO. 10 AN NUMESE IO BANI ABONAMENTELE In țAră pe un an...........................30 lei ’» pe 6 lun­i....................................18 lei » pe 3 luni....................................10 lei Pentru străinătate, un an..........................50 lei la Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étrangers rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA­­ fĂDMINISTII­ȚIA București, f­alea Victoriei — 70 AVIZUL SE LĂRGEȘTE _____ 5 Eri s’a desvoltat în Cameră inter­pelarea adresată guvernului de către d. N. Fleva în privința notiței apă­rute în ziarul Voința Națională, în care se zicea că defunctul Gogu Cantacuzino era partizan al cole­giului unic. Dar, înainte de a aborda subiec­tul interpelare­,­­d. Fleva a făcut tabloul credincios al situațiunei gu­vernului actual. Din cele zise de interpelator re­iese : 1) Că guvernul actual nu mai re­prezintă, în ochii multor liberali, de­cât o coterie reacționară ; 2) Că de la 1890 încoace regi­mul colectivist este într’o decădere continuă; 3) Că guvernul actual a călcat în picioare principiile liberale și ex­ploatează liberalismul în folosul unei fracțiuni; 4) Că alegerile comunale de la 1 Noembrie a anului trecut au fost fă­cute prin violență. Toate aceste adevăruri erau de mult cunoscute; noi unii le-am con­statat de nenumărate ori; dar ele câștigă o și mai mare însemnătate față cu regimul guvernant, când sunt zise de o căpetenie liberală, în aplausele unui immer destul de mare de deputați liberali. Mai ales comparația pe care a fă­cut-o interpelatorul între starea în care se aflau liberalii când au venit la putere și între situația«vrednică de plâns» în care se găsesc astă­zi, a fost caracteristică. In ce privește cestiunea violen­țelor comise în alegerile comunale, interpelarea d-lui Fleva a avut da­rul de a provoca o mărturisire pre­țioasă din partea unui colectivist înfocat ca d. Dinu Brătianu, întrerupând pe interpelator, d-sa a revendicat pentru guvern­ onoarea de a fi casat alegerea colegiului I din Capitală din cauza violențelor care l’au comis. D. Fleva n’a lipsit de a lua act de această mărturisire răspunzând d-lui Dinu Brătianu că «gura nevi­novatului adeveritt grăește». Trecend la promisiunile solemne pe care liberalii le-au făcut în opo­ziție, interpelatorul a arătat într’un mod nediscutabil că guvernul nu s’a ținut de nici una din ele și a declarat că «într’o altă țară un­­ guvern ca acesta n’ar avea îndrăs­­neala de a se prezenta înaintea alegătorilor.» Respunsul ministrului de interne a fost o negațiune absolută a te­meiniciei celor apărute în Voința Națională privitor la ideile­ defun­­ctului Cantacuzinof asupra colegiului unic. Ne găsim dar în fața a două n­egațiuni diametral opuse. E greu de crezut ca ziaristul care a publicat în foaia oficioasă a guvernului un fel de testament politic a unui fost ministru, a unei individualități marcante a fracțiunii de la putere, a conducătorului a­­cestei gazete, să fi făcut o aseme­nea declarațiune postumă, fără a poseda dovezi despre cele ce de­clară. Și ce interes ar fi avut s’o facă ? De altmintrelea, afirmațiunea d-lui Pherekyde cum că n’a fost nici o dată vr’o diferență de opinii între dânsul și defunctul Cantacuzino este atât de neadevărata, în­cât suntem autorizați a pune la îndo­­uială și afirmațiunea sa în ce pri­vește colegiul unic. In ori­ce caz, incidentul acesta dovedește o dată mai mult anarhia de idei și lipsa de coesiune care existau și există încă în sferele gu­vernamentale. In rezumat, impresiunea generală care a rămas în urma interpelărei d-lui Fleva și a răspunsului minis­trului de interne, este din cele mai defavorabile pentru guvern și pen­tru partidul de la putere. Se vede cât de colo că acest re­gim a perdut ori­ce autoritate mo­rala, că nu mai are în favoarea sa de­cât puterea de fapt, că nu mai reprezintă partidul din care a eșit. Cum rămâne acum cu faimoasa concentrare a tuturor elementelor liberale, pe care a încercat-o în atâtea rînduri d-nul Dim. Sturdza și care a fost o condițiune a re­venirii sale la putere? D. Fleva a declarat categoric că nici o împăcare nu e cu putință în starea actuală a lucrurilor. Această declarațiune a făcut-o nu numai în numele său personal, ci în acord cu toți disidenții. De altmintrele limbagiul Drapelului nu face de­cât a confirma zisele interpelato­­rului. Prin urmare, guvernul colectivist se află la sfârșitul legislațiunei în aceeași pozițiune precară și anor­mală în care a fost de mai bine de două ani încoace. Abizul se lărgește între grupă­rile liberale. Ca un asemenea regim de co­terii să prezideze la alegerile ge­nerale este o anomalie constituțio­nală, care va provoca de­sigur protestări legitime. A da alegerile pe mâna unor oameni cari nu s-au sfiit de a arăta în alegerile comu­nale toată măsura cinismului lor, a lăsa guvernul în mâna unei co­terii de exploatatori, când e vorba de a consulta corpul electoral, ar fi o greșeală și o imprudență care ar sili toată suflarea neatârnată a ță­­rei să lupte la­olaltă în contra u­­nui regim de uzurpatori. —-------------——mmm-----------------------­ TELEGRAME Afacerea Dreyfus Paris, 25 ianuarie După Le Soir, raportul comisiunei de anchetă propune măsuri disciplinare în contra consilie­rilor Bard și Dumas și un blam oficial în contra președintelui Loew și a procurorului general Manau. Camera criminală va fi desesizată de revizuirea procesului Dreyfus. Se crede că Camerele în­trunite vor refuza revizuirea. Paris. 25 Ianuarie Doamna Henry a cerut să citeze pe două ofi­țeri în garnizoană la Tunis și la Bizerte. Con­­cediul berut a fost refuzat, pe motiv că actual­mente nici un ofițer de pe teritoriul african nu trebue sa părăsească postul său. Din Parlamentul german Berlin, 25 ianuarie Reichstagul a adoptat o propunere a centrului în privința desființărei legii asupra jesuiților.. Berlin, 25 ianuarie Răspunzând la o interpelare a d­lui Barth, în privința expulzărilor din Schleswig, baronul von der Recke, ministru de interne, zice că nu este vorbă de vre­o acțiune a Statului, ci de o simpla măsură de poliție. Agitația daneză sporind ne­contenit, ministrul aprobă cu desăvârșire mă­­surile luate de d. de Kvakier, președintele su­perior al provinciei. Ministrul Miguel declară că guvernul are cel mai mare interes ca unirea Schiewigului de nord cu Prusia să fie conside­rata ca cu desăvârșire definitivă. (Aplause). Din Finlanda Halsingfors, 25 ianuarie Sesiunea extra­ordinară a Dietei s’a deschis printr’un mesagiu imperial, care zice că Fin­landa este unita cu Imperiul în mod indisolubil, că este sub protecția Statului rusesc și că deci n’are trebuință de armată particulară. Mareșalul Statelor și reprezentanții tuturor partidelor au exprimat sentimentele lor de fidelitate pentru Țar. --------------------------------------------------------— Budgetul pe 1899-1900 Avea dreptate d. Pallade, ministrul finan­țelor, să aibă frică de critica presei asupra budgetului d-sale. Nu s-a pomenit un pro­iect de budget care să nu fie însoțit de nici o expunere de motive, cum este cel de acum. D. Pallade se mulțumește să declare că prezintă evaluări cu 6.280.000 lei mai mari de­cât cele din budgetul precedent, dar se ferește să explice în virtutea căror prevederi economice s’a crezut îndreptățit a umfla evaluările. La 21 Noembrie 1898, Voința Națio­nală a publicat un articol asupra situațiu­­nei budgetare care se termina cu cuvintele următoare: «Dacă de la 1 Octombrie 1898 și până la 30 Septembrie 1899 nu se va încasa in­cou­ EDIȚIA 1 TRESA­ Tul acestui exercițiu de­cât o sumă egală cu aceea din anul trecut, budgetul acestui exercițiu încă se va încheia cu un excedent. Aceasta nu însemnează că cheltuelile pot fi sporite în budgetul viitor. In anul acesta deja, evaluările au fost sporite cu aproape 7 milioane, și de­sigur că nu trece prin mintea nimănui că și evaluările viitoare mai pot suferi vr’un spor sensibil. Când se publicau aceste rînduri în Voința Națională, mai trăia fostul ministru de fi­nanțe Gogu Cantacuzino și credem că nu greșim presupunând că însuși d-sa le-a scris sau dictat. Atunci, cum justifică d. Pallade sporul de 6.280.000 lei cu care prezintă budgetul viitor ? Repausatul Gogu Cantacuzino, care a mânuit finanțele țârii timp de trei ani, știa de­sigur ce spune când afirma cu atâta siguranță că evaluările nu mai suferă nici o sporire peste cele din anul precedent. Și d. Pallade, acest analfabet în ale finanțelor, are curagiul să prezinte țării un budget cu peste 6 milioane mai urcat de­cât cel trecut ? Indrăsneala aceasta a produs în d. mi­nistru al finanțelor teama de publicitate, de discuție largă și liberă a operei sale bud­getare. * * * înainte de a examina cu de-amănuntul proectul de budget pe 1899­-1900, să dăm noi cifrele totale. Veniturile și cheltuelile sunt fixate în modul următor, cu următoarele sporiri și diminuări față de cifrele din budgetul anului precedent: Când cercetăm după ce normă s’a condus de ministru al finanțelor spre a ajunge la un spor de evaluări de peste ș­ase milioane lei, constatăm că opera d-sale budgetară îi trădează absoluta incapacitate în această ma­terie, cu alte cuvinte că n’a avut nici o normă. D. Pallade are, incontestabil, o fan­­tazie bogată și aceasta l-a povățuit și în a­­ceastă chestie financiară, unde numai ima­ginația nu are nici un rol, a sporit evaluările unde­­ i-a plăcut, fără să fie seamă dacă rea­lizarea budgetului va corespunde cu cifrele d-sale fantastice. Vom dovedi aceasta într’un articol viitor. ------------------------ea*MW3-----------------------­S’a jucat o mică comedie, în speranța că se va astupa gura sumei, dar comedia a fost așa de prost aranjată încât acu­zația rămâne întreagă în picioare. Al douilea incident a fost cel ridicat de d. N. Fleva. Iată despre ce e vorba: La sfârșitul fie­cărei sesiuni parlamen­tare se alege câte o comisie de cinci deputați însărcinați să verifice socotelile Statului, comisie plătită cu diurnă și în tim­pul vacanței. Din cauză că prea mulți de­putați liberali candidează pentru această diurnă, nu s-a putut alege comisiunea nici la sfârșitul sesiunei din 1897, nici la 1898, s’au ales prima dată patru, a doua oară numai trei membri, așa că comisiunea nu era legal constituită și nu putea lucra. Cei trei colectiviști aleși în 1898 au regretat însă foarte mult că nu pot in­casa diurnele și au căutat mijlocul de a-’și scoate paguba. ’S-au și găsit: s’au adresat d-lui Gianni, președintele Ca­merii, și acesta, generos cum e, a făcut o încheere a biuroului prin care cei trei amici politici sunt autorizați a incasa diurnele de membri ai comisiunei de verificare, de­și această comisie nici nu exista nefiind legalmente aleasă și con­stituită. Indicerea trebuia semnată de toți membrii biuroului Camerii. Au și iscălit’o toți, afară de d. chestor Deli­­marcu, care a înțeles că se comite o ilegalitate și a refuzat să se facă com­plice. D. N. Fleva a ridicat erl această ches­tiune în Cameră și d. Delimarcu a confirmat’o. D. președinte Gianni era dator să râspunză imediat, mai ales că nu era surprins de punerea chestiunei, care s’a publicat deja de mai multe zile prin ziare. Președintele Camerii a râmas însă foarte încurcat și în cele din urmă a spus că va cerceta și apoi va răspunde. Adecă întocmai ca cu ancheta parla­mentară a d-lui Julich, acesta a fost fericit când s-a închis discuția fără să se mai hotărească ancheta și d. Gianni a fost fericit că a găsit formula pentru a nu râspunde. Faptele acestea, desbătute în ședința de e­i a Camerii, aruncă o lumină așa de tristă asupra Parlamentului liberal în­cât nici nu mai e nevoe de comen­tarii. LA VENITURI LA CHELTUELI: Evaluări Con­trib. directe • •­­ 34.110.000 + + sau — 310.000 » indirecte. • • 70.290.000 +­3 72. 000 Monop. S­atulul. • • • 53.965.000 + 1.715.000 Venit, minist, domenii. 24.718.000 — 204.000 » lucr. publice. • 16.492.000 — 253 000 » de m­­eine. • • 11.107.000 + 933.000 » de finanțe • • • 4.590.000 - 100.000 » de resbel • • • 803.000 » de externe • • 236 000 + 64.000 » cultelor și istr. , 229.000 » de justiție.­­• • 380 000 + 90.000 Venituri diferite • •­­ 11.455.000 + 5.000 Total :... 228.375.000 + 6.837.000 — 557.000 + 6.289.000 Credite sau — Dator­a publică • • 85.757.479,56­­ f- 3.950.406,90 Minist.­re răsboiiî - 45.930 325,----f- 550.000,— » » finance • 27.421.167,----j- 800.000,— » » culte • • 28.acq.Toy, -­­ 500.000,­» » interne • 18.507.465,----­ 100.000,— » » lucr. publ. 5.682.070,-----1­­40.000,— » » jus­iție • 6 672.676,------ 5.160,— » » domenii • 6.639.490,----1- 327.000,— » » externe • 1.796.660,----j- 134.379,— Consiliul de miniștri 71.300______________ Total 227.147.341,56 + 6.401.785,90 Fond pentru desebi­ — 5.160. cifere de credite su- + 6 396.625,90 plamentare și extra­ordinare ............... 1.227.658,44 — 116.625,90 Total ~208.375.000,----1­­0.280.000.­­• * * FAPTE URÎTE Două incidente au aruncat erl asupra Camerii liberale o lumină destul de tristă. D. Julius Julich­, deputat al colegiu­lui III de Vasluia, a ținut să se apere de învinuirea că a fost mituit spre a stărui pentru încetățenirea unui farma­cist din Galați. In discursul său n’a negat că a întrebuințat influența sa pen­tru acest candidat, dar a taxat de ca­lomnii acuzațiile din presă. In același timp a făcut apel la mărturia d-lui de­putat Orleanu, despre care se spunea că cunoaște acest caz de mituire, și a terminat cerând deschiderea unei an­chete parlamentare. D. Orleanu, direct interpelat, a uzat de o perifrază, declarând numai atât­ că candidatul în chestiune nu i­ s’a plâns d-sale că ar fi dat bani d lui Julich. A­­tăt și nimic mai mult. Se înțelege că d. deputat Julich ră­­mâne cu modul acesta cu acuzația în­treagă pe spinare și toată lumea se aș­tepta ca după ce a vorbit d. Orleans, ci sa să stăruiască pentru deschiderea anchetei parlamentare, spre a se spăla cu desăvârșire de păcatul de care e în­vinovățit, dacă se știe într’adevar ne­vinovat. D. Julich a tăcut însă și a fost fericit când prezidentul a proclamat discuția închisă. in chestia dezarmării . Prin fir telegrafic — Petersburg, 25 Ianuarie Răspunzând la argumentele presei engleze care zice că Rusia ar fi trebuit să dea e­­xemplul micșorărei forțelor de uscat și de mare înaintea întrunirea conferinței de de­­zarmare. Journal de St. Petersburg zice că este cu neputință ca Rusia să micșoreze forțele sale militare, atunci când cele­l­alte puteri sporesc pe ale lor. Totuși Rusia dorește din suflet ca a­­cest regim să înceteze. Trebue să ne aș­teptăm ca interesul popoarelor și bunul simț să repurteze victoria asupra obstacolelor ce ar putea să se apune la realizarea propunerii rusești. Cât timp cele­l’alte State continuă să sporească înarmările lor, Rusia este silită în mod natural să ia măsuri analoage, fără să părăsească vreo­dată intențiunile sale pacinice și speranța unei înțelegeri pentru realizarea intențiunilor Țarului. ------------------------sfflfffling-----------------------­ chestia școalelor din Brașov Drapelul apărat dra seară a adus o știre importantă, că în urma unor in­ter­vențiuni din partea guvernului din Budapesta, cum și a dorinței exprimată de eforia Bisericei Sf. Nicolae din Bra­șov, de a se tranșa odată chestiunea rentei, guvernul nostru ar fi recurs la următoarea soluțiune: să acorde, odată pentru tot­dea­una, Bisericei Sf. Nicolae un capital de 965.250 lei, capital a că­ruia dobândă reprezintă renta plătită până acum. Drapelul adaugă că nu știe dacă «această soluțiune e definitivă.» Azi dimineață am primit Telegraful Român din Sibiu, care publică un prim­­articol asupra aceleiași chestiuni și a­­junge la o concluzie care pare a con­firma informația Drapelului. Telegraful Român începe ast­fel: In polemica noastră cu adversarii inten­tării procesului Bisericei Sf. Nicolae din Brașov, contra Statului român, pentru renta sistată de regimul Sturdza,—încă Înainte­ de a cunoaște respunsul ce­­-la^dat d. Sturdza la interpelațiunea d-lui Maiorescu, am ac­centuat că noi suntem convinși că d. Sturdza VINERI 15 (27) IANUARIE 1899 UN NUMÉR^ 10 BANI ANUNCIURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV.......................0.40 Reclame • ••••• » n­.......................2.50 » •••••• * N­ *...................5.— In Paris anúneiurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — To va fi intervenit pe cale diplomatică la gu­vernul ungar pentru regularea afacerii in mod favorabil pentru Biserica S-tulul Nicolae și prin aceasta pentru școalele din Brașov, dar acolo va fi întâmpinat dificultăți, și că prin urmare d-lul Sturdza Îi poate conveni numai intentarea procesului. Răspunsul d-lui Sturdza la interpelațiunea d-lui Maiorescu a constatat aceasta. Credem și astăzi că d. Sturdza chiar și de la interpelațiunea d-lui Maiorescu încoace a continuat cu pertractările diplomatice; guvernul ungar insă, care nu dispune în Parlament de un regulament draconic, care, în ori­care moment, cu «Inchcerea desba­­terii», poate pune un scăluș la gura opozi­ției, — precum dispune d. Sturdza In Par­lamentul român — Încurcat­rea cu opoziția, care cu ajutorul obstrucției teh­nice nici de vorbă nu mai stă cu el, nu mai are timp nici să se ocupe cu alte cestiuni, de­cât cu cele privitoare la așa numita «sanare a si­tuațiunei», dar nu are nici autoritatea ne­cesară la rezolvirea unei chestiuni delicate naționale, care măcar numai la aparență ar veni în conflict cu șovinismul maghiar, pen­tru a cărei grație licitează guvernul cu opoziția.» Organul Mitropoliei din Sibiu repro­duce aci pasagiul din corespondența din Budapesta a ziarului Drapela în care se spunea că criza interioară din Un­garia împiedecă regularea chestiunei școa­lelor din Brașov pe cale diplomatică. Apoi Telegraful Român continuă ast­fel: «Așa se vede că corespondentul Drape­lului Încă crede că chestiunea rentei Bise­ricei S-tulul Nicolae din Brașov numai pe cale diplomatică se poate deslega. Noi însă și de astă dată, ca și mai nainte, ținem că nu este permis ca o chestiune de avere, o chestiune de drept privat, să se încurce pe cale diplomatică. Guvernul ungar dacă a avut mai înainte ua donezi cu privire la titlul de drept al Bi­sericei S-tulul Nicolae asupra rentei din ces­­tiune, nu se mai poate avea astăzi In urma pașilor intreprinși de autoritățile noastre supreme bisericești, și în urma anchetei ce însuși a trimis-o la Brașov pentru eritarea și studierea datelor pe care se bazează pre­­tențiunea Bisericei S-tulul Nicolae contra Statului român. Cestiunea este pusă astăzi pe terenul a­­devărat. Nu are d. Sturdza de­cât să recunoască înaintea tribunalului a ceea ce însuși sus­ține pe cale diplomatică față cu guvernul ungar, și a scăpat de perplexități atât d-sa, cât și guvernul ungar. ț Cu sentința sau împăciuirea judecăto­rească în mână, nu am să alerg după aju­torul diplomației, numai în­cașul dacă sen­tința este adusă de o judecătorie din Sta­tul meu și ași fi necesitat să o duc la În­deplinire pe calea execuțiunei în Stat străin, dar și atunci guvernul nostru are numai să mijlocească punerea la cale a procedurei de execuție conform legilor Statului în care se efectuiază execuțiunea. O sentință sau împăciuire judecătorească a tribunalului din România insă, în caz de necesitate, se va executa tot prin același tribunal, conform legilor Statului român, fără nici o intervențiune a Statului nostru, și Biserica S-tulul Nicolae tocmai așa își va putea incasa de la debitorele său din România pretențiunea sa legală, precum își încasează astăzi arenzile altor bunuri ce le posedă pe teritoriul României. La toată întâmplarea, mai drept și mai cuviincios lucru ar fi dacă părțile litigante ar aplana această chestiune de avere în mod definitiv, încheind o împăciuire jude­­cătorească asupra capitalului care repre­­sentă astăzi valoarea bunurilor și dreptu­rilor din care derivă renta Bisericei S-tulul Nicolae. Asta ar curma pentru tot­dea­una certele diplomatice intre guverne, pentru cestiunea școalelor din Brașov. -----------------------fgKMtate------------------— Criza din Ungaria Tratativele urm­ează. Într-un articol precedent am arătat condițiile guvernului. La aceste propu­neri, opoziția a réspuns formulând in scris următoarele contra propuneri: 1. Demisionarea cabinetului Bánff­y, ca prima condiție a restabilirea unui mers regulat în discuțiile parlamentare. II. Opoziția va continua tratativele cu noul ministru president, care visă să nu reprezente continuitatea sistemului ac­tual anti-constituțional. III. Tratativele cu noul guvern le va purta principii:opoziția pe baza următoarelor 1. Nu va împedeca votarea proviso­­riului cu Austria, pe ș­ase luni, deși partidul kossuthist va vota contra, ră­mânând credincios punctului său de ve­dere. a) Provisoriul se votează pe basa­j­ului 68 din legea de la 1867, accen­­tuându-se aceasta în noua lege, fiind­că in înțelesul acestui paragraf, pactul cu Austria a încetat la 31 Decembre 1897, iar legea din 1898, art 1., nu e basată pe acest paragraf; b) provisoriul votat va fi definitiv ul­timul provisoriu; c) în decursul acestui provisoriu se poate încheia pactul vamal și comer­cial cu Austria. Insă numai până la fi-

Next