Timpul, ianuarie 1900 (nr. 2-22)

1900-01-15 / nr. 10

ANUL AL DOUĂ­ZECI ȘI DO­ILEA — No. 10 ....................................................................................................................... EDIȚIA A TREIA UN NUMAR 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an........................ . 30 lei » pe 6 luni...............................18 lei » pe 3 luni . . . ... . . 10 lei Pentru străinatate un an .... 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon . 473. RESTUL DIN TRANSVAAL Știrile ce ne sosesc în privința resboiului anglo-african sunt as­­tă­zi de mare însemnătate. Nu mai încape îndouială că, după o luptă care a durat mai multe zile, în urma unor sforțări uriașe și cu pierderi destul de mari, En­glezii au isbutit a ocupa poziți­­unea dominantă de la Spionskop, iheea pozițiunilor asupra cărora se intemeiau Burii pentru a îm­piedeca despresurarea Ladysmi­­rului. In urma acestei isbânzi care este primul succes însemnat re­purtat de armata engleză, este aproape sigur că trupele engleze care sunt paralizate în Ladysmith vor fi degagiate și că în câte­va zile Burii vor fi siliți a se retrage în munții cari alcătuesc frontiera lor firească, părăsind campania lor ofensivă și mărginindu-se în apărarea țărei lor în contra nă­­vălirei engleze. Din punctul de vedere militar se poate spune că, prin ocuparea pozițiunea de la Spionskop, răs­­boiul intră într-o nouă fază ; ul­tima luptă era considerată de toți oamenii competenți ca fiind de­cisivă, căci de la densa atârna dacă armata generalului Buller va putea înainta spre despresurarea Ladys­­mirului sau­ va fi respinsă și pusă în pericol. Este incontestabil că înaintarea generalului Buller a fost îndrăsneață și riscată. Dacă nu isbutea, soarta răsboiului ar fi fost cu desăvârșire compromisă pentru Englezi. Din contră, is­­butind, a dat campaniei o direc­țiune definitivă. Nu doar­ că răsboiul este pe cale de a fi terminat, vor trece încă multe săptămâni, poate și luni, până când armatele engleze să isbutească a pătrunde în Trans­vaal și a impune condițiunile de pace. Dar ceea­ ce se poate pre­vedea cu siguranță este că, de a­­cum înainte, perioada critică a răsboiului a trecut pentru Englezi și va începe pentru Buri. Când se vor cunoaște amănun­tele ultimelor lupte și imediatele lor consecințe strategice, se va putea aprecia mai bine însemnă­tatea evenimentelor petrecute în sudul Africii. Astă­zi este însă deja învederat că răsboiul a ajuns la punctul lui culminant, acolo unde cumpăna începe a se pleca în favoarea unuia din combatanți. Această întoarcere a lucrurilor are și o mare însemnătate, atât din punctul de vedere al politi­cei interioare a Angliei, cât și din acela al politicei generale a Europei. In câte­va zile are să se întru­nească Parlamentul englez. Dacă evenimentele din Africa de Sud ar fi urmat să fie defavorabile, de­sigur ne-am fi putut aștepta la o criză ministerială în care mi­nistrul Chamberlain, principalul autor al răsboiului, ar fi fost jert­fit. Astă­zi însă, în urma isbân­­dei repurtată de armata generalu­lui Buller prin cucerirea pozi­­țiunei de la Spionskop, situațiunea s’a schimbat cu totul; partidul răsboinic a recâștigat tot tărîmul pe care începuse a’l perde în opiniunea publică ; încrederea și curagiul renasc ; dovadă este ex­­ploziunea de bucurie care s’a ma­nifestat la Londra și mai ales e­­norma urcare care s’a produs la bursă în urma știrilor sosite des­pre succesul repurtat. Dar și pentru politica generală întorsătura ce a luat răsboiul an­glo-african poate să exercite un efect surprinzător. De cât­va timp deja se vorbea despre intențiunea unora din Pu­teri de a interveni pentru a resta­bili pacea. Era chiar indicat ca această intervențiune să se pro­ducă, căci sunt mari interese care militează pentru împedecarea unui răsboiu a cărui prelungire ar pu­tea provoca conflicte internațio­nale. Franța mai ales, are abso­lută nevoe de a menține pacea în vederea Expozițiunei din Paris. Ori­ce intervențiune era însă cu neputință față cu insuccesele con­tinue ale Englezilor. Onoarea na­țională era angagiată , prestigiul Angliei era pus în joc. Acum însă, când prin isbânda de la Spionskop s’a reparat oare­cum rușinea primelor înfrângeri, când armata engleză este pe cale de a lua ofensiva și de a pătrunde în Transvaal, negocierile se pot re­lua cu mai mulți sorți de succes. Este chiar probabil că în câte­va zile vom auzi despre o asemenea intervențiune. Din acest punct de vedere, în­toarcerea lucrurilor în răsboiul sud-african poate avea o înrîurire favorabilă pentru pacea generală. -----------------------W­IKSIW----------------------­ TELE­GRAME ! Mama împărătesei Germaniei Dresda, 25 Ianuarie Ducesa Frederic de Schleswig-Holstein, mama Imperatesei germane, a murit. Din Skupcină Niș, 25 ianuarie Skupcină a adoptat proectul de lege de im­pozite asupra venitului. In cursul discuției, președintele consiliului a arătat ca pentru a doua oară, după 17 ani, budgetul a fost stabilit fără deficit, cu toată desvoltarea dată organizațiunei armatei. Aplanarea conflictului franco-chinez Shanghai, 25 Ianuarie Chestia privitoare la mărirea stabilimentului francez a fost regulată în mod definitiv. Stipu­­lațiunile vor intra în vigoare la 13 Martie 1900. Terenul noului stabiliment ocupă o supra­fața o dată și jumătate mai mare de­cât cea vechie. Abdicarea împăratului Chinei Peking, 25 Ianuarie Resultă din edictul publicat Jeri că Impără­­teasa-mamă voește să forțeze pe împărat ca să abdice la Anul­ Nou chinezesc. Edictul nu înseamnă o abdicare complectă, însă aceasta nu este de­cât o chestie de timp. Eftinirea scomptului Paris. 25 Ianuarie Banca Franței a scăzut scontul ei la 3 și jumătate la sută. Londra. 25 Ianuarie Banca Angliei a scăzut scontul la 4 la sută. Bruxelles. 25 Ianuarie Banca Națională a scăzut scontul ei cu o jumătate la sută. Asumpționiștii Paris. 25 Ianuarie Monseniorul Richard s-a dus după amiazi la mănăstirea Asumpționiștilor să exprime sim­patiile sale starițului. -----------------------KBSC------------------------­ IN CHESTIA TRAMVAIULUI Fiind­că publicarea studiului meu ta chestia tramvaiurilor coincidează cu niște atacuri nedemne ale presei opo­ziționiste în contra d-lui Barbu St. Delavrancea, onorabilul primar al Ca­pitalei, și cu toate că nici un om cu mintea întreagă nu ar putea stabili vre-o apropiere între studiul meu o­­biectiv și acele atacuri, totuși, ca să evit atingerea și celor mai delicate — de­și după mine nejustificate— sus­ceptibilități, suspend publicarea stu­diului meu în Timpul. Al. Ciurcu. --------------------------------------------------------­Institutele de credit . Venim la al do­ilea punct. Ori­ce societate prin acțiuni, fie co­mercială fie de credit, are de scop prin­cipal, dacă nu chiar unic , de a da cât mai mari beneficii acționarilor, bine înțeles în mod onest și fără a profita de toate circumstanțele defavorabile cli­enților. O bancă însă, care are oare­cari pri­vilegii de la Stat, are două scopuri, dintre care cel mai principal este să servească țara ajutând corporațiile pen­tru care a fost creată și apoi să aducă beneficii capitalelor angajate, adică ac­ționarilor ; și nici poate fi alt­fel, căci dacă s’ar mărgini numai a căuta de­ SAMBATA 15/27 IANUARIE 1900 MBMMWffl­ BBHWBM­­­MM­­MBBBBH MBMgBBBBIMMMBMB --------------------------------------------------------­­ neficiile acționarilor chiar în mod onest, nu­­ și-ar îndeplini scopul și în acest caz țara nu avea trebuință să acorde privilegii și monopol, cum este în ca­zul de care ne ocupăm. Când dar țara a acordat Băncii Na­ționale facultatea de a putea opera prin emisiunea biletelor cu un capital de zece ori mai mare decât cel angajat de acționari, fără absolut nici o altă chel­tuială decât cele de imprimat, este drept ca țara să impună și anumite condiți­­uni, între care : de a ajuta prin toate puterile sale comercial in general, ne­greșit fără a periclita și interesele ac­ționarilor, dar în mod egal pe toți cli­enții săi, după solvabilitatea și solidi­tatea cu care lucrează ; în nici un caz însă nu poate fi permis a împărți cli­entela în agreați și neagreați și încă mai puțin în partizani politici și nepar­tizani, după cum am explicat în arti­colul precedent. Dacă dar ne-am pune numai din punc­tul de vedere al acționarilor, adminis­trația făcută până astă­zi nu ar lăsa ni­mic de dorit și s’ar putea numi favo­rabilă, căci de­și se face politică și păr­tiniri, interesele acționarilor nu sunt jicnite. Dacă însă ne punem din punctul de vedere al țărei, adică al adevăratului scop pentru care a fost creată Banca Națională, apoi administrația actuală este cu desăvârșire desavantagioasă, de­oare­ce în primul rând vară zizanie în­tre comercianți și strică cu desăvârșire caracterele. Nu trebue să uităm că in secolul în care trăim interesele joacă cel mai mare rol și, prin urmare, cei mai mulți vor căuta să intre în grațiile Băncei pentru a-­și face afacerile , iar spiritele independente, tocmai acelea pe care țara trebue să compteze mai mult, la un moment dat se împuținează. Al douilea , creditul fie­căruia ne mai fiind măsurat cu imparțialitate, se poate ușor aluneca de pe adevăratul drum, iar clienții favorizați își vor întinde o­­perațiunile peste puterile lor și la un timp de criză vor suferi pagube de natură a periclita chiar existența lor. Pentru aceasta vom­ lua un exemplu, iarăși anonim, pentru a­ evita persona­lități . Să presupunem că o casă de scumpi, din multiplele ce s’au înființat mai in toată țara sub patronagiul Băncei Na­ționale—nedeclarat, dar real—fie din lipsă de experiență, fie din cauza unor crize excesive, fie în fine din ori-ce alte cauze independente de voința ad­ministratorului, iar perole într’atât în­cât trebue să lichideze cu pagubă, fiind-că se întinsese peste puterile ei, având un concurs mai mult de­cât pă­rintesc. Ar fi aceasta faptă bună pen­tru Banca Națională ? Oare asemenea rezultate nu s’ar restrânge în mod si­gur și asupra creditului țarei? Evident că da. Banca, totuși, nu va perde nimic, căci clienta sa trebue să piardă mai în­­tâi­ capitalul întreg și apoi să risce ceva, iar dânsa (Banca), ștind tot­dea­­una situația acestor clienți, va putea să se retragă la timp, lăsând în pagubă numai pe acționari. Aceasta nu este bine, nu este nici chiar corect, afară de a­­ceasta, prin asemenea mijloace, se cre­­iază o concurență nereală, care făcând să sufere pe toți cei ce nu se bucură de a­tot-puternicia Băncei, se restrânge și asupra țărei, de­oare­ce progresul nu se face în mod normal, iar interesele Băncei Naționale ar trebui să fie tot­­dea­una identice cu ale țărei. Datoria unei Bănci privilegiate este dat a fi cu desăvârșire egală pentru toți, căci numai ast­fel servește țara care i-a acordat privilegii și monopol. De aceea îl este oprit prin art. 10 din lege a lua parte, direct sau indi­rect, la ori­ce întreprindere, fie de Bancă, fie comercială sau industrială, tocmai spre a-și putea păstra rolul independent și de regulatoare a creditului comer­­ciului țării. De aceea îmi pare că înființarea zi­selor case de credit prin toate jude­țele, sub patronagiul indirect al său, atinge art. 10 din lege care sună : «Ea (Banca) nu va putea lua parte nici direct nici indirect la întreprin­deri industriale și comerciale», etc., etc. Aceste piedici ce legiuitorul a pre­văzut la art. 10 sunt foarte înțelepte, căci o Bancă, ori­cât de solidă ar fi, când își întinde operațiunile peste mă­sură, controlul dispare cu atât mai mult când ia parte, mai cu seamă în mod indirect, la fondarea și prin ur­mare la susținerea lor cu ori­ce preț, iar nereușita unor asemeni întreprin­deri se restrânge și asupra Băncei fon­datoare și creditul său este atins. A­­ceasta e cu atât mai periculos pentru o Bancă de circulațiune, care la un moment dat, fiind silită de împrejurări să’și restrângă operațiunile și prin ur­mare ne mai putând ajuta în aceeași măsură ca mai înainte, ar pune aceste societăți într’o posiție foarte dificilă, din care pot resulta desastre ce forța­­mente se vor restrânge și asupra Băn­­cii Naționale. Prin urmare amestecul politicei pre­cum și participarea fie și indirect la diferite întreprinderi, este în detrimen­tul unei Bănci privilegiate și prin ur­mare trebue impedicate în mod expres și cât mai grabnic, pentru ca la un moment dat să nu fie prea târziu. I. MSBOHJL DIN AFRICA DE SU­D Cheia pentru deschiderea blocului ri­dicat de Buri în jurul orașului La­dysmith era Spionskop, poziția cea mai importantă a lagărului Burilor din vestul orașului împresurat. Pe această chee Englezii au pus mâna, după cum arată depeșa de mai jos. Poziția principală a Burilor se află pe spatele unui șir de munți, care se în­tinde de la munții Draken, până spre Ladysmith și se numește Tabanyama. Acest munte domină și orașul Ladys­mith și înălțimile care înconjoară acest oraș. Acela care posedă muntele Ta­banyama este și stăpânul orașului, din cauza aceasta Burii stăpânesc acum Ladysmithul. Pentru a le lua această stăpânire, adică pentru a despresura trupele generalului White, Englezii tre­bue să pue mâna pe muntele Taba­nyama. Spre a realiza aceasta, genera­lul Buller a trecut Tugela, care spală marginea sudică a muntelui Tabanyama, și a încercat Sâmbătă să urce mun­tele. Din munții Draken se întinde o șosea care trece prin Acton­ Homes și pe muntele Tabanyama și se sfârșește în Ladysmith. Pentru a apăra această șosea și muntele Tabanyama, Burii au ocupat o pozițiune, a cărei aripă dreaptă se află lângă Acton­ Homes și se în­tinde până la Brakfontein, cuprinzând și Rhenosterfontein și Spionskop. Acum, îndată ce Englezii au ocupat Spionskop, ei pot sili întreaga aripă dreaptă a Burilor să se retragă și atunci le este foarte ușor să degajeze garni­zoana din Ladysmith. * * * Iată ultimele depeși . Londra, 25 ianuarie * Ministerul de răsboiü a primit la miezul nopții o depeșă din Spensmanskop, datată de la miezul nopții, zicând că generalul Warren a ocupat Spionskop noaptea pre­cedentă. Garnizoana a fugit. Cu toate ata­curile vii ale Burilor, Englezii­­ și-au­ men­ținut poziția toată ziua. Perderile Englezilor sunt considerabile. Generalul Woodgate e grav rănit. Generalul Warren crede că poziția ini­micului nu se poate ține. Londra, 25 Ianuarie Generalul Barton vestește că Englezii au perdut lângă Chieveley, la 23 Ianuarie, 11 oameni, printre care un ofițer ucis și altul rănit. ----------------------- ------------------------­ SPORIREA FLOTEI GERMANE — Prin fir telegrafic — Berlin, 25 Ianuarie Reichstag­ — Proiectul de lege cu pri­vire la sporirea flotei a fost depus azi. Acest proiect cere crearea unei a doua flote de resboiu la fel cu cea care există acum. Noua flotă va fi compusă, precum este acea care există, din două escadre numărând opt corăbii de resboiu, două grupe de exploratori și două flotile de tor­pilori. Cele două escadre compuse din co­răbiile cele mai noul și cele mai puternice vor forma flota de răsboiu activă. Cele­l­alte două vor forma flota de rezervă. Expunerea motivelor arată necesitatea de a spori flota, dată fiind situația econo­mică și politică, expune realizarea proiec­tului de la 1901 până la 1916 și exprimă speranța că sporirea anuală a cheltuelilor, de 11 milioane, va putea fi acoperită prin augmentarea naturală a veniturilor impe­riului și cu ajutorul unor împrumuturi, fără alte impozite. Berlin, 25 Ianuarie Camera deputaților.­In cursul discuției budgetului ministerului agriculturei, con­tele Schwerin declară că sporirea flotei este necesară și că o va vota, însă trebue să se ceară de asemenea îmbunătățirea situației agricole, mai cu seamă prin spo­rirea drepturilor asupra grâului. Ministrul agriculturei răspunde că va căuta în­tot­dea­una să ia măsuri în fa­voarea agriculturei și declară că trebue independență față de străini în ceea ce privește aprovizionarea grâului, în cazul unui răsboiu eventual. Berlin, 25 ianuarie Consiliul federal a votat proectul de lege asupra flotei. -----------------------W5KS1W----------------------­ UN NUMÉR 10 BANI AHUNCIUBI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » III . . . 2.50 » . . . . > II . . . 5.— In Paris anunciurile se primesc la A­genția Havas, 8 place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon: 473. ORGANIZAREA SERVICIULUI PORTĂREILOR Reproducem aoi proiectul de lege pentru organizarea serviciului Portă­reilor, așa cum a fost votat de Senat : CAP­­I Corpul portăreilor, numărul și atri­buțiile lor Art. 1. Pentru aducerea la îndeplinire a actelor de procedură și de executare în interesul administrației justiției, se înfiin­țează pe lângă fie-care tribunal de județ agenți judecătorești numiți „Portărel“. Art. 2. Portăreii de pe lângă fie-care tri­bunal vor forma un corp special, sub con­ducerea unuia dintre lnșii, care va și purta titlul de capul portăreilor de pe lângă acel tribunal. Art. 3. Pe lângă fie­care tribunal de ju­deț vor funcționa câte trei portărei, afară de tribunalele județelor : Ilfov, care va avea 19 portărei ; Dolj zece ; Covurluiu și Iași, câte ș­apte; Mehedinți și Prahova, câte cinci; Argeș, Buzău, Putna, Romanațî, câte patru ; iar tribunalele: Constanța, Suceava, Scuciu, Tulcea și Vasluiu, câte două portărel. _ In acest număr de portărel se cuprinde și capul de portărel de pe lângă fie-care tribunal. Art. 4. Numărul portăreilor va putea fi sporit sau scăzut, după trebuințele servi­ciului, prin decret regal, în urma încuviin­­țărei consiliului de miniștri. Art. 5. Capul portăreilor împarte diferi­tele lucrări între portăreii tribunalului. El are dreptul de control și supraveghere asupra portăreilor tribunalului, precum și dreptul de disciplină asupra tuturor func­ționarilor corpului. In lipsa-I, el este înlocuit de cel mai vechi­ portărel de pe lângă tribunal. Art. 6. Portăreii vor aduce la îndeplinire toate titlurile executorii ale tuturor instan­țelor judecătorești fără deosebire vor înde­­plini protestele cambiale, vor face soma­țiile, comandamentele, notificările și toate actele de procedură judiciară sau extra­ju­diciară și de executare, date prin legi în căderea agenților judecătorești, fie după mijlocirea părților, fie după însărcinarea justiției, conformându-se în lucrările lor procedurilor prescrise de legi. Ei vor putea da citațiile, hotărîrile, so­mațiile, comandamentele, protestele, etc., și prin agenții corpului, numiți anume pen­tru aceasta. In acest caz, agentul va lucra sub răspunderea portăreilor, conform art. 77 din procedura civilă. Art. 7. Portăreii nu pot instrumenta de­cât în ocolul tribunalului din care fac parte. Art. 8. Portăreii sunt răspunzători de ac­tele și documentele ce li se vor încredința de părți și pentru cari ei vor da chitanță; la înapoerea actelor vor lua dhitanțe de primire. CAP. II Cancelaria corpului de portărel Art. 9. Cancelaria corpului de portărel se compune din :- un registrator-arh­ivar o­­bligator și un secretar în mod facultativ, doul sau mai mulți agenți de îndeplinirea procedurilor și darea actelor, și unul sau mai mulți copiști. Acolo unde nu există se­cretar, funcțiunile sale vor fi îndeplinite de registratorul-arh­ivar. Art. 10. Secretarul este capul cancela­riei ; el are dreptul de control și priveghere asupra funcționarilor cancelariei. Secretarii lucrează sub răspunderea ca­pilor de portărel, sau acelora cari le țin locul. Atribuțiile lor se vor determina prin re­gulament. Art. 11. Posturile de agenți și de copiști vor putea fi desființate și înființate prin or­donanță presidențială, în urma raportului către tribunal al capului de portărel. CAP. III Condiții de admisibilitate Art. 12. Portăreii țin de puterea execu­tivă, formând și un corp auxiliar al ordi­nului judecătoresc. Ei sunt supuși la aceleași reguli privi­toare la cumul, incompatibilități și scutiri, prevăzute de legea de organizare judecă­torească. Art. 13. Nimeni nu poate fi numit por­tărel dacă nu are vârsta de 22 ani și nu este licențiat sau doctor în drept. Art. 14. Capii de portărel se numesc din­tre portăreii cari au servit cel puțin două ani în această funcțiune, ori dintre licen­țiații sau doctorii în drept cari au un sta­­giu de două ani în magistratură, sau patru ani în advocatură. Art. 15. Capii de portărel se numesc prin decret regal de către ministerul justiției. Art. 16. Secretarii corpurilor de portărel și cei­l’alți funcționari ai corpului se nu­mesc de către prezidentul tribunalului, în urma recomandației capului de portărel, după aceleași condiții generale de admisi­bilitate ca și funcționarii grefelor tribu­nalelor. Art. 17. Secretarii corpurilor de portărel se vor numi dintre persoanele care au funcționat cel puțin două ani în grefa sau cancelaria vre­unei autorități judecătorești. Registratorii-arh­ivari se vor numi dintre cei ce au funcționat un an în vre­una din grefe, iar copiștii și agenții dintre cei ce au absolvit studiile claselor primare.

Next