Timpul, ianuarie 1900 (nr. 2-22)
1900-01-15 / nr. 10
ANUL AL DOUĂZECI ȘI DOILEA — No. 10 ....................................................................................................................... EDIȚIA A TREIA UN NUMAR 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an........................ . 30 lei » pe 6 luni...............................18 lei » pe 3 luni . . . ... . . 10 lei Pentru străinatate un an .... 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon . 473. RESTUL DIN TRANSVAAL Știrile ce ne sosesc în privința resboiului anglo-african sunt astăzi de mare însemnătate. Nu mai încape îndouială că, după o luptă care a durat mai multe zile, în urma unor sforțări uriașe și cu pierderi destul de mari, Englezii au isbutit a ocupa pozițiunea dominantă de la Spionskop, iheea pozițiunilor asupra cărora se intemeiau Burii pentru a împiedeca despresurarea Ladysmirului. In urma acestei isbânzi care este primul succes însemnat repurtat de armata engleză, este aproape sigur că trupele engleze care sunt paralizate în Ladysmith vor fi degagiate și că în câteva zile Burii vor fi siliți a se retrage în munții cari alcătuesc frontiera lor firească, părăsind campania lor ofensivă și mărginindu-se în apărarea țărei lor în contra năvălirei engleze. Din punctul de vedere militar se poate spune că, prin ocuparea pozițiunea de la Spionskop, răsboiul intră într-o nouă fază ; ultima luptă era considerată de toți oamenii competenți ca fiind decisivă, căci de la densa atârna dacă armata generalului Buller va putea înainta spre despresurarea Ladysmirului sau va fi respinsă și pusă în pericol. Este incontestabil că înaintarea generalului Buller a fost îndrăsneață și riscată. Dacă nu isbutea, soarta răsboiului ar fi fost cu desăvârșire compromisă pentru Englezi. Din contră, isbutind, a dat campaniei o direcțiune definitivă. Nu doar că răsboiul este pe cale de a fi terminat, vor trece încă multe săptămâni, poate și luni, până când armatele engleze să isbutească a pătrunde în Transvaal și a impune condițiunile de pace. Dar ceea ce se poate prevedea cu siguranță este că, de acum înainte, perioada critică a răsboiului a trecut pentru Englezi și va începe pentru Buri. Când se vor cunoaște amănuntele ultimelor lupte și imediatele lor consecințe strategice, se va putea aprecia mai bine însemnătatea evenimentelor petrecute în sudul Africii. Astăzi este însă deja învederat că răsboiul a ajuns la punctul lui culminant, acolo unde cumpăna începe a se pleca în favoarea unuia din combatanți. Această întoarcere a lucrurilor are și o mare însemnătate, atât din punctul de vedere al politicei interioare a Angliei, cât și din acela al politicei generale a Europei. In câteva zile are să se întrunească Parlamentul englez. Dacă evenimentele din Africa de Sud ar fi urmat să fie defavorabile, desigur ne-am fi putut aștepta la o criză ministerială în care ministrul Chamberlain, principalul autor al răsboiului, ar fi fost jertfit. Astăzi însă, în urma isbândei repurtată de armata generalului Buller prin cucerirea pozițiunei de la Spionskop, situațiunea s’a schimbat cu totul; partidul răsboinic a recâștigat tot tărîmul pe care începuse a’l perde în opiniunea publică ; încrederea și curagiul renasc ; dovadă este exploziunea de bucurie care s’a manifestat la Londra și mai ales enorma urcare care s’a produs la bursă în urma știrilor sosite despre succesul repurtat. Dar și pentru politica generală întorsătura ce a luat răsboiul anglo-african poate să exercite un efect surprinzător. De câtva timp deja se vorbea despre intențiunea unora din Puteri de a interveni pentru a restabili pacea. Era chiar indicat ca această intervențiune să se producă, căci sunt mari interese care militează pentru împedecarea unui răsboiu a cărui prelungire ar putea provoca conflicte internaționale. Franța mai ales, are absolută nevoe de a menține pacea în vederea Expozițiunei din Paris. Orice intervențiune era însă cu neputință față cu insuccesele continue ale Englezilor. Onoarea națională era angagiată , prestigiul Angliei era pus în joc. Acum însă, când prin isbânda de la Spionskop s’a reparat oarecum rușinea primelor înfrângeri, când armata engleză este pe cale de a lua ofensiva și de a pătrunde în Transvaal, negocierile se pot relua cu mai mulți sorți de succes. Este chiar probabil că în câteva zile vom auzi despre o asemenea intervențiune. Din acest punct de vedere, întoarcerea lucrurilor în răsboiul sud-african poate avea o înrîurire favorabilă pentru pacea generală. -----------------------WIKSIW---------------------- TELEGRAME ! Mama împărătesei Germaniei Dresda, 25 Ianuarie Ducesa Frederic de Schleswig-Holstein, mama Imperatesei germane, a murit. Din Skupcină Niș, 25 ianuarie Skupcină a adoptat proectul de lege de impozite asupra venitului. In cursul discuției, președintele consiliului a arătat ca pentru a doua oară, după 17 ani, budgetul a fost stabilit fără deficit, cu toată desvoltarea dată organizațiunei armatei. Aplanarea conflictului franco-chinez Shanghai, 25 Ianuarie Chestia privitoare la mărirea stabilimentului francez a fost regulată în mod definitiv. Stipulațiunile vor intra în vigoare la 13 Martie 1900. Terenul noului stabiliment ocupă o suprafața o dată și jumătate mai mare decât cea vechie. Abdicarea împăratului Chinei Peking, 25 Ianuarie Resultă din edictul publicat Jeri că Impărăteasa-mamă voește să forțeze pe împărat ca să abdice la Anul Nou chinezesc. Edictul nu înseamnă o abdicare complectă, însă aceasta nu este decât o chestie de timp. Eftinirea scomptului Paris. 25 Ianuarie Banca Franței a scăzut scontul ei la 3 și jumătate la sută. Londra. 25 Ianuarie Banca Angliei a scăzut scontul la 4 la sută. Bruxelles. 25 Ianuarie Banca Națională a scăzut scontul ei cu o jumătate la sută. Asumpționiștii Paris. 25 Ianuarie Monseniorul Richard s-a dus după amiazi la mănăstirea Asumpționiștilor să exprime simpatiile sale starițului. -----------------------KBSC------------------------ IN CHESTIA TRAMVAIULUI Fiindcă publicarea studiului meu ta chestia tramvaiurilor coincidează cu niște atacuri nedemne ale presei opoziționiste în contra d-lui Barbu St. Delavrancea, onorabilul primar al Capitalei, și cu toate că nici un om cu mintea întreagă nu ar putea stabili vre-o apropiere între studiul meu obiectiv și acele atacuri, totuși, ca să evit atingerea și celor mai delicate — deși după mine nejustificate— susceptibilități, suspend publicarea studiului meu în Timpul. Al. Ciurcu. --------------------------------------------------------Institutele de credit . Venim la al doilea punct. Orice societate prin acțiuni, fie comercială fie de credit, are de scop principal, dacă nu chiar unic , de a da cât mai mari beneficii acționarilor, bine înțeles în mod onest și fără a profita de toate circumstanțele defavorabile clienților. O bancă însă, care are oarecari privilegii de la Stat, are două scopuri, dintre care cel mai principal este să servească țara ajutând corporațiile pentru care a fost creată și apoi să aducă beneficii capitalelor angajate, adică acționarilor ; și nici poate fi altfel, căci dacă s’ar mărgini numai a căuta de SAMBATA 15/27 IANUARIE 1900 MBMMWffl BBHWBMMMMBBBBH MBMgBBBBIMMMBMB -------------------------------------------------------- neficiile acționarilor chiar în mod onest, nu și-ar îndeplini scopul și în acest caz țara nu avea trebuință să acorde privilegii și monopol, cum este în cazul de care ne ocupăm. Când dar țara a acordat Băncii Naționale facultatea de a putea opera prin emisiunea biletelor cu un capital de zece ori mai mare decât cel angajat de acționari, fără absolut nici o altă cheltuială decât cele de imprimat, este drept ca țara să impună și anumite condițiuni, între care : de a ajuta prin toate puterile sale comercial in general, negreșit fără a periclita și interesele acționarilor, dar în mod egal pe toți clienții săi, după solvabilitatea și soliditatea cu care lucrează ; în nici un caz însă nu poate fi permis a împărți clientela în agreați și neagreați și încă mai puțin în partizani politici și nepartizani, după cum am explicat în articolul precedent. Dacă dar ne-am pune numai din punctul de vedere al acționarilor, administrația făcută până astăzi nu ar lăsa nimic de dorit și s’ar putea numi favorabilă, căci deși se face politică și părtiniri, interesele acționarilor nu sunt jicnite. Dacă însă ne punem din punctul de vedere al țărei, adică al adevăratului scop pentru care a fost creată Banca Națională, apoi administrația actuală este cu desăvârșire desavantagioasă, deoarece în primul rând vară zizanie între comercianți și strică cu desăvârșire caracterele. Nu trebue să uităm că in secolul în care trăim interesele joacă cel mai mare rol și, prin urmare, cei mai mulți vor căuta să intre în grațiile Băncei pentru a-și face afacerile , iar spiritele independente, tocmai acelea pe care țara trebue să compteze mai mult, la un moment dat se împuținează. Al douilea , creditul fiecăruia ne mai fiind măsurat cu imparțialitate, se poate ușor aluneca de pe adevăratul drum, iar clienții favorizați își vor întinde operațiunile peste puterile lor și la un timp de criză vor suferi pagube de natură a periclita chiar existența lor. Pentru aceasta vom lua un exemplu, iarăși anonim, pentru a evita personalități . Să presupunem că o casă de scumpi, din multiplele ce s’au înființat mai in toată țara sub patronagiul Băncei Naționale—nedeclarat, dar real—fie din lipsă de experiență, fie din cauza unor crize excesive, fie în fine din ori-ce alte cauze independente de voința administratorului, iar perole într’atât încât trebue să lichideze cu pagubă, fiind-că se întinsese peste puterile ei, având un concurs mai mult decât părintesc. Ar fi aceasta faptă bună pentru Banca Națională ? Oare asemenea rezultate nu s’ar restrânge în mod sigur și asupra creditului țarei? Evident că da. Banca, totuși, nu va perde nimic, căci clienta sa trebue să piardă mai întâi capitalul întreg și apoi să risce ceva, iar dânsa (Banca), ștind totdeauna situația acestor clienți, va putea să se retragă la timp, lăsând în pagubă numai pe acționari. Aceasta nu este bine, nu este nici chiar corect, afară de aceasta, prin asemenea mijloace, se creiază o concurență nereală, care făcând să sufere pe toți cei ce nu se bucură de atot-puternicia Băncei, se restrânge și asupra țărei, deoarece progresul nu se face în mod normal, iar interesele Băncei Naționale ar trebui să fie totdeauna identice cu ale țărei. Datoria unei Bănci privilegiate este dat a fi cu desăvârșire egală pentru toți, căci numai astfel servește țara care i-a acordat privilegii și monopol. De aceea îl este oprit prin art. 10 din lege a lua parte, direct sau indirect, la orice întreprindere, fie de Bancă, fie comercială sau industrială, tocmai spre a-și putea păstra rolul independent și de regulatoare a creditului comerciului țării. De aceea îmi pare că înființarea ziselor case de credit prin toate județele, sub patronagiul indirect al său, atinge art. 10 din lege care sună : «Ea (Banca) nu va putea lua parte nici direct nici indirect la întreprinderi industriale și comerciale», etc., etc. Aceste piedici ce legiuitorul a prevăzut la art. 10 sunt foarte înțelepte, căci o Bancă, oricât de solidă ar fi, când își întinde operațiunile peste măsură, controlul dispare cu atât mai mult când ia parte, mai cu seamă în mod indirect, la fondarea și prin urmare la susținerea lor cu orice preț, iar nereușita unor asemeni întreprinderi se restrânge și asupra Băncei fondatoare și creditul său este atins. Aceasta e cu atât mai periculos pentru o Bancă de circulațiune, care la un moment dat, fiind silită de împrejurări să’și restrângă operațiunile și prin urmare ne mai putând ajuta în aceeași măsură ca mai înainte, ar pune aceste societăți într’o posiție foarte dificilă, din care pot resulta desastre ce forțamente se vor restrânge și asupra Băncii Naționale. Prin urmare amestecul politicei precum și participarea fie și indirect la diferite întreprinderi, este în detrimentul unei Bănci privilegiate și prin urmare trebue impedicate în mod expres și cât mai grabnic, pentru ca la un moment dat să nu fie prea târziu. I. MSBOHJL DIN AFRICA DE SUD Cheia pentru deschiderea blocului ridicat de Buri în jurul orașului Ladysmith era Spionskop, poziția cea mai importantă a lagărului Burilor din vestul orașului împresurat. Pe această chee Englezii au pus mâna, după cum arată depeșa de mai jos. Poziția principală a Burilor se află pe spatele unui șir de munți, care se întinde de la munții Draken, până spre Ladysmith și se numește Tabanyama. Acest munte domină și orașul Ladysmith și înălțimile care înconjoară acest oraș. Acela care posedă muntele Tabanyama este și stăpânul orașului, din cauza aceasta Burii stăpânesc acum Ladysmithul. Pentru a le lua această stăpânire, adică pentru a despresura trupele generalului White, Englezii trebue să pue mâna pe muntele Tabanyama. Spre a realiza aceasta, generalul Buller a trecut Tugela, care spală marginea sudică a muntelui Tabanyama, și a încercat Sâmbătă să urce muntele. Din munții Draken se întinde o șosea care trece prin Acton Homes și pe muntele Tabanyama și se sfârșește în Ladysmith. Pentru a apăra această șosea și muntele Tabanyama, Burii au ocupat o pozițiune, a cărei aripă dreaptă se află lângă Acton Homes și se întinde până la Brakfontein, cuprinzând și Rhenosterfontein și Spionskop. Acum, îndată ce Englezii au ocupat Spionskop, ei pot sili întreaga aripă dreaptă a Burilor să se retragă și atunci le este foarte ușor să degajeze garnizoana din Ladysmith. * * * Iată ultimele depeși . Londra, 25 ianuarie * Ministerul de răsboiü a primit la miezul nopții o depeșă din Spensmanskop, datată de la miezul nopții, zicând că generalul Warren a ocupat Spionskop noaptea precedentă. Garnizoana a fugit. Cu toate atacurile vii ale Burilor, Englezii și-au menținut poziția toată ziua. Perderile Englezilor sunt considerabile. Generalul Woodgate e grav rănit. Generalul Warren crede că poziția inimicului nu se poate ține. Londra, 25 Ianuarie Generalul Barton vestește că Englezii au perdut lângă Chieveley, la 23 Ianuarie, 11 oameni, printre care un ofițer ucis și altul rănit. ----------------------- ------------------------ SPORIREA FLOTEI GERMANE — Prin fir telegrafic — Berlin, 25 Ianuarie Reichstag — Proiectul de lege cu privire la sporirea flotei a fost depus azi. Acest proiect cere crearea unei a doua flote de resboiu la fel cu cea care există acum. Noua flotă va fi compusă, precum este acea care există, din două escadre numărând opt corăbii de resboiu, două grupe de exploratori și două flotile de torpilori. Cele două escadre compuse din corăbiile cele mai noul și cele mai puternice vor forma flota de răsboiu activă. Celelalte două vor forma flota de rezervă. Expunerea motivelor arată necesitatea de a spori flota, dată fiind situația economică și politică, expune realizarea proiectului de la 1901 până la 1916 și exprimă speranța că sporirea anuală a cheltuelilor, de 11 milioane, va putea fi acoperită prin augmentarea naturală a veniturilor imperiului și cu ajutorul unor împrumuturi, fără alte impozite. Berlin, 25 Ianuarie Camera deputaților.In cursul discuției budgetului ministerului agriculturei, contele Schwerin declară că sporirea flotei este necesară și că o va vota, însă trebue să se ceară de asemenea îmbunătățirea situației agricole, mai cu seamă prin sporirea drepturilor asupra grâului. Ministrul agriculturei răspunde că va căuta întotdeauna să ia măsuri în favoarea agriculturei și declară că trebue independență față de străini în ceea ce privește aprovizionarea grâului, în cazul unui răsboiu eventual. Berlin, 25 ianuarie Consiliul federal a votat proectul de lege asupra flotei. -----------------------W5KS1W---------------------- UN NUMÉR 10 BANI AHUNCIUBI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » III . . . 2.50 » . . . . > II . . . 5.— In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon: 473. ORGANIZAREA SERVICIULUI PORTĂREILOR Reproducem aoi proiectul de lege pentru organizarea serviciului Portăreilor, așa cum a fost votat de Senat : CAPI Corpul portăreilor, numărul și atribuțiile lor Art. 1. Pentru aducerea la îndeplinire a actelor de procedură și de executare în interesul administrației justiției, se înființează pe lângă fie-care tribunal de județ agenți judecătorești numiți „Portărel“. Art. 2. Portăreii de pe lângă fie-care tribunal vor forma un corp special, sub conducerea unuia dintre lnșii, care va și purta titlul de capul portăreilor de pe lângă acel tribunal. Art. 3. Pe lângă fiecare tribunal de județ vor funcționa câte trei portărei, afară de tribunalele județelor : Ilfov, care va avea 19 portărei ; Dolj zece ; Covurluiu și Iași, câte șapte; Mehedinți și Prahova, câte cinci; Argeș, Buzău, Putna, Romanațî, câte patru ; iar tribunalele: Constanța, Suceava, Scuciu, Tulcea și Vasluiu, câte două portărel. _ In acest număr de portărel se cuprinde și capul de portărel de pe lângă fie-care tribunal. Art. 4. Numărul portăreilor va putea fi sporit sau scăzut, după trebuințele serviciului, prin decret regal, în urma încuviințărei consiliului de miniștri. Art. 5. Capul portăreilor împarte diferitele lucrări între portăreii tribunalului. El are dreptul de control și supraveghere asupra portăreilor tribunalului, precum și dreptul de disciplină asupra tuturor funcționarilor corpului. In lipsa-I, el este înlocuit de cel mai vechi portărel de pe lângă tribunal. Art. 6. Portăreii vor aduce la îndeplinire toate titlurile executorii ale tuturor instanțelor judecătorești fără deosebire vor îndeplini protestele cambiale, vor face somațiile, comandamentele, notificările și toate actele de procedură judiciară sau extrajudiciară și de executare, date prin legi în căderea agenților judecătorești, fie după mijlocirea părților, fie după însărcinarea justiției, conformându-se în lucrările lor procedurilor prescrise de legi. Ei vor putea da citațiile, hotărîrile, somațiile, comandamentele, protestele, etc., și prin agenții corpului, numiți anume pentru aceasta. In acest caz, agentul va lucra sub răspunderea portăreilor, conform art. 77 din procedura civilă. Art. 7. Portăreii nu pot instrumenta decât în ocolul tribunalului din care fac parte. Art. 8. Portăreii sunt răspunzători de actele și documentele ce li se vor încredința de părți și pentru cari ei vor da chitanță; la înapoerea actelor vor lua dhitanțe de primire. CAP. II Cancelaria corpului de portărel Art. 9. Cancelaria corpului de portărel se compune din :- un registrator-arhivar obligator și un secretar în mod facultativ, doul sau mai mulți agenți de îndeplinirea procedurilor și darea actelor, și unul sau mai mulți copiști. Acolo unde nu există secretar, funcțiunile sale vor fi îndeplinite de registratorul-arhivar. Art. 10. Secretarul este capul cancelariei ; el are dreptul de control și priveghere asupra funcționarilor cancelariei. Secretarii lucrează sub răspunderea capilor de portărel, sau acelora cari le țin locul. Atribuțiile lor se vor determina prin regulament. Art. 11. Posturile de agenți și de copiști vor putea fi desființate și înființate prin ordonanță presidențială, în urma raportului către tribunal al capului de portărel. CAP. III Condiții de admisibilitate Art. 12. Portăreii țin de puterea executivă, formând și un corp auxiliar al ordinului judecătoresc. Ei sunt supuși la aceleași reguli privitoare la cumul, incompatibilități și scutiri, prevăzute de legea de organizare judecătorească. Art. 13. Nimeni nu poate fi numit portărel dacă nu are vârsta de 22 ani și nu este licențiat sau doctor în drept. Art. 14. Capii de portărel se numesc dintre portăreii cari au servit cel puțin două ani în această funcțiune, ori dintre licențiații sau doctorii în drept cari au un stagiu de două ani în magistratură, sau patru ani în advocatură. Art. 15. Capii de portărel se numesc prin decret regal de către ministerul justiției. Art. 16. Secretarii corpurilor de portărel și ceil’alți funcționari ai corpului se numesc de către prezidentul tribunalului, în urma recomandației capului de portărel, după aceleași condiții generale de admisibilitate ca și funcționarii grefelor tribunalelor. Art. 17. Secretarii corpurilor de portărel se vor numi dintre persoanele care au funcționat cel puțin două ani în grefa sau cancelaria vreunei autorități judecătorești. Registratorii-arhivari se vor numi dintre cei ce au funcționat un an în vreuna din grefe, iar copiștii și agenții dintre cei ce au absolvit studiile claselor primare.