Timpul, iunie 1900 (nr. 120-143)
1900-06-11 / nr. 129
ANUL AL DOUĂZECI ȘI DOUILEA — No. 129 EDIȚIA A TREIA IN NUMER 10 BANI abonamentele In țară pe un an..............................30 lei » pe 6 luni ....... 18 lei » pe 3 luni..................... . 10 lei Pentru străinătate un an .... 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon ; 47» CONTELE MURAVIEW s ___ uz: Știrea morței contelui Mura rî ®view, ministrul de externe al Rustriei, este comentată de toată presa sa europeană ca un eveniment de mare însemnătate , nu doar că PȚ s’ar putea schimba acum directațiunea politicei externe a marelui șăi Imperiu de la Nord, dar fiind-că cu sub conducerea defunctului s’au su produs câteva fapte în care din Puplomația rusească a avut rolul de Pu căpetenie. *1 In Rusia, direcțiunea supremă n a politicei internaționale pornește ce de la însuși împăratul; nu se poate re clar vorbi de o soluțiune de contatinuitate a acestei politice din cauza disparițiunei unui om ori 0! cât de însemnat ar fi. Se poate n chiar zice că de douăzeci de ani în încoace continuitatea politicei ex- Paterne a Rusiei n’a fost atinsă nici ei prin succesiunea la Tron, căci t °. M. S. împăratul Nicolae II au venit să urmeze calea apucată de și părintele său, Alexandru III, în de ce privește trăsăturile mari ale PI politicei internaționale. Alianța cu Franța, ca un fel de y1 contrabalanțare pacinică a triplei in alianțe, a urmat să fie punctul principal și nestrămutat al poliiticei rusești. Dar se poate zice Pe că sub contele Muraviev această contrabalanțare a perdut mult din asprimea ei; ambele constelațiunî te europene nu mai stau față în față tei ca tabere dușmane, gata la un conflict, ci alcătuesc un echilibru bine-făcător pentru menținerea păcei europene. Această tendință pacînică ce au a predomnit în direcțiunea politice cei externe a Rusiei și care este opera înțeleptului Suveran al puternicului Imperiu, a fost pusă în practică de contele Muraviev cupă o dibăcie rară. Câteva luni după ce luase discrecțiunea afacerilor externe, a isbucnit chestiunea Cretei și, ca urmare, răsboiul greco-turc, care se putea să dea loc la redeschiderea chestiunii Orientului. O fierbere primijdioasă începuse a se produce în Peninsula balcanică, unde interesele naționalităților și ale Statelor mici erau cât pe ce să „u se ciocnească cu Turcia și să provoace o conflagrațiune. Atunci politica rusească a inaugurat acel sistem de echilibru 211 , oriental ce are de bază o înțelegere între cei doui factori principali în materie de influență în Peninsula lui balcanică. S-a făcut o învoială între Rusia și Austro-Ungaria în vederea menținerea păcei în Peninsula balcanică și această decomisiune a ambelor împărații s’a reecomunicat Statelor balcanice prin o notă identică. Pentru România , această notă nu era decât o conunfirmare, mai mult, o aprobare a și politicei urmate ; pentru celelalte mi State balcanice însă, ea era un alt avertisment care a avut un efect imediat pentru înfrânarea unor aspirațiuni primejdioase păcei europene. i Aceeași atitudine prudentă a ra avut-o diplomația rusească cu priplejul cestianei Fashodei. Cu toate de legăturile intime care existau între dl Rusia și Franța, cea d’Intein n’au încurajat guvernul francez la o ai rezistență care ar fi putut pre- aivoca un răsboiu teribil între cele ș1 două mari Puteri occidentale. In urmă, a intervenit răsboiul la anglo-african. Toată lumea se aștepta ca Rusia să se folosească de încurcăturile Imperiului britanic pentru a înainta spre Indii, prin ocuparea Heratului sau a jr Ajeanistanului. Cu toate acestea ei nu s’a făcut nimic pe aceas cale, ci Rusia s’a mărginit a urma misiunea în Extremul O Orient, prin construirea marei lin siberiane și a stabilirea înrîuriri a sale pe țărmul Oceanului Pacifi In momentul de față chiar, c prilegiul evenimentelor ce se defășoară în China, atitudinea Rusiei este din cele mai moderate , cu toate că este mai mult însură de a interveni grabnic și putere în China decât orice are putere europeană, ea nu se de lipește de concertul european , nu arată nici o veleitate de ccerire, ci cooperează puternice restabilirea ordinei și la înlăturarea unei ciocniri între Puter Ia fine, contele Muraviev a fost executorul celei mai nobie inițiative luată de Țarul Nicolae șI în vederea înlăturărea sau c puțin a îndulcire a răsboaelor. Coferința de pace de la Haga, toate că n’a putut pune un stăvil _ posibilităței conflictelor armate, e îndeplinit o operă umanitară demnă de apusul unui secol de progres și de civilizare. Astfel numele contelui Mureview va căpăta un loc neperit în istoria omenirei, pe lângă n ■sțmele Augustului sau Stăpân, [] propovăduitor al păcei între ponoare. „ România a îmbrăcat vestmc 11tul de doliu, azi se înmormentează Augusta Mumă a Regele nostru. Toată suflarea românească împărtășește marea durere a iultului nostru Suveran și -și o. dreaptă ruga fierbinte către to A tot-puternic ca să dea mult încercatului Fiu mângâerea de ca Q are nevoe sufletul Său întristat. Fie ca Providența divină săscutească pe viitor de dureri a amărăciuni. Iubirea sinceră , fără de margini a poporului Si R va înconjura totdeauna și, va face să uite vicisitudinele vieți de care Dumnezeu nu cruță ■ A /d/M a TELEGRAME e ----1- Boala Redivului 6 Port-Victoria, 22 lunii 0 Doctorul Semon a constatat că Kedivul e atins de o inflamațiune septică a gâtului ; banavul nu trebue să vadă pe nimeni. Țarul la Paris Amsterdam, 22 lunii Agenția Handelblad anunță că Țarul va ezita Expoziția de la Paris. Răsboiul din Africa de Sud Cape Town, 22 lunii De la ocuparea Pretoriei și Johannesburg a lui, lucrul în mine a fost suspendat. Londra, 22 iunii . Se vestește din Hammonia Agenției Rent cu data de 19 iunie, că trupele bure, în mor destul de mare, au ocupat peste noapte i colină isolată, pentru a tăia drumul patrule de yeomanry. Artileria generalului Run Q ^ le-a silit să părăsească poziția lor. Mareșalul Roberts telegrafiază din Preto că coloana Hamilton a sosit erl la Spring : ea merge acum spre Heildelberg, pentru a uni cu trupele generalului Buller, care au suera la Paardeken. Coloana va fi mâine ^ Standarten, pentru a împedica o acțiune emună a Burilor din Transvaal cu cel dinamii* ă schimbul altor 100.000 lei, toate obligațiile și muncile agricole, între carie și cele rămase din exploatarea, de către : „ defunct, a altei moșii, Drăgănești-Vran 1 ii Ícea. Plata acestor 200,000 lei o stipulează 1 . astfel contractul: 20.000 lei la 15 Septembre viitor, și restul în rate egale anuale, timp de 9 ani. Iată acum și valoarea bunurilor cedate ju d-lui Cociaș pe prețul de mai sus. 1 . Recolta de pe câmp. Cele doua moșii l aveau pe ele, când au trecut în stâpa- Unirea d-lui Cociaș, 1,006 fălci de grâu , câte 6 kile la falce=6,630 kileX50 lei minimum kila=șoi,86o lei, 700 fălci , 7 orz și ovăzX8 kile la falce=56oo kile si X25 lei minimum kila=140,666 lei; 654 falci porumbX7 kile falcea=4,Ș78 a kile 130 lei kila=137,340 lei. Venitul islazurilor și al cârciumilor de pe ambele moșii produce pe an 59,000 lei. “ Magaziile de la Galați, cu case de locuit, dau pe au venit regulat 35,000 lei. ” Deci, recolta, veniturile moșiilor și ma Igasiilor din port, prețuesc pentru anul acesta 673.140 lei. Obligațiile defunctului. D. Cociaș a‘ devenit prin contract proprietar pe urmmătoarele obligațiuni: In bani de la , moșiile Țigănești, Călmățuiu și Drăgăianești, 105.783 lei. In producte 594 hectolitri de diferite producte, valoare de 6594 lei. Deci din obligațiunile de 112.377. Producte aflate in hambar. La intrarea sa pe moșii, d. Cociaș a găsit L_ în hambare producte în valoare de lei 23.170. La această sumă trebuesc adăugate încă 33.772 lei valoarea orzului și ,a ovăzului cumpărat de Academie și prelu dat țăranilor, și a porumbului împărțit locuitorilor pe ambele moșii. Total, lei . 56.942. ■ Vitele de pe moșii. Contractul face i pe d. Cociaș proprietar pe o cantitate considerabilă de vite în valoare de lei și 93.000. Unelte și mașine agricole. Uneltele și mașinele agricole aflate pe moșii l sunt socotite în valqa*..de 134.000 lei. i. Toate aceste condee la un loc ne el dau respectabila sumă de 1.068.499 i, adică : un milion, șase zeci și opt mii *e patru sute nouăzeci și nouă lei. Atâta numai a luat d. Cociaș în schimbul unei jurate de 26.250 lei. Este adevărat că a și contractat și greaua obligație de a plăti și anual o sumă egală, de cât e de obici, servat că numai dobânda milionului cu 1 5 la sută, ar face de două ori cât plângreștește d. Cociaș, ca să rămâe bun de proprietar pe averea mișcătoare și a^rendaș pe d’asupra. In asemenea condițiuni, cum să nu ■ rămân cineva stâlp neclintit al partidului național-liberal și cum să nu fie popular acest partid ?! Am reprodus cifrele confratelui întocmai. Dacă este vre o eroare, s’o rectifice Voința Națională. Dar o eroare ție nu poate schimba simțitor resultatul 3i calculelor care din modul cum sunt expuse, se vede că sunt făcute de un adânc cunoscător al afacerei. Și chiar dacă s’ar admite oarecari erori, milio Vianul tot rămâne în picioare. Ce faci, d-le Sturdza, cu milioanele lui Tache Anastasiu, a cărui îngropăciune nici n’aî plătit'o ? Ce faci, d-leu Sturdza, cu milioanele Academiei pe care ai schimbat’o în sucursală a clubului H-talf*. natîn nal-liboral ? Bruxelles, 22 Iunie : Ziarul Le Petit Bleu anunță că o mare casă de comerț din Bruxelles a primit eraa- o depeșă zicând că detașamentele internaționale și coloana specială rusească au sosită la Peking și că legațiunile sunt în siguranță. Berlin. 22 Iunie . Agenția Wolff află din Shanghai că dupătirile din Tien-Tsin chiar orașul este bont d ebardat de trupele chinezești regulate; situația este foarte critică. "• d Yokohama, 22 Iunie j d (Agenția Reuter). Douăzeci și două de ;v vase japoneze s’au întrunit la Sasco; e ’ probabil că alte vase vor mai fi trimise 1e în China. Wesel, 22 Iunie . Gazeta află că familia căpitanului Lans, , comandantul încrucișătorului german Hiis, a primit din Tchi-Fu o depeșă anunțând că comandantul e bine. Londra. 22 iunie . Daily Mail află din Yokohama că guvernul japonez a decis ca 15 transporturi , și 4 vase de răsboiü să plece în China. Alte douăsprezece vase sunt gata; ele vor a fi trimise la Formosa. Londra, 22 Iunie .-Camera comunelor. — D. Brodrick a declarat că nici o știre n’a sosit din Peking, nici de la amiralul Seymour. Citește o depeșă din Taku, din 21 iunie, a contra-amin eralului englez, zicând că speră ca Tien-Tsin și să fie deblocat chiar în noaptea aceea. Roma. 22 Iunie . Se telegrafiază din Taku Agenției Stefani că un detașament de marinari italieni a el luat parte la atacul forturilor din Taku. >7 Detașamentul n’a avut nici morți nici răniți, și Un detașament internațional, compus din 2 Englezi, Italieni, Japonezi și Ruși a plecat țn dimineața spre Tien-Tsin. Un detașament si italian și 100 de oameni ai celorl’alte Puteri au rămas pentru paza forturilor. Incetările germane și engleze au sosit la Taku, cel d’intern de la Kian-Than, cel l’aiți de est la Hong-Kong,Berlin, 22 Iunie 1e (Agenția Wolff). Comandantul escadrei ■y germane din Taku anunță, cu data de 20 Iunie, că un ofițer francez sosit din Tien' Tsin spune că orașul este bombardat de pe trei zile, de către trupele chinezești. Municațiunile în oraș sunt rare. "■u Incrucișătorul german Irene a plecat din la Taku la Tien-Tsin cu 380 Englezi și 1500 ei Ruși. Linia ferată de la Taku pe o disastanță de 15 mile este intactă. Nici o știre zi din Peking nici de la coloana plecată spre acest oraș. Starea răniților este satisfăcătoare. Paris. 22 Iunie ă*[n Nici o știre din China n’a sosit peste în noapte la ministerul afacerilor streine. UN MM.ION... Un confrate dă amănunte și date foarte interesante asupra afacerei național-liberale de care am vorbit în numerile noastre precedente, afacere ai cărei eroi sunt d-nii Dimitrie Sturdza și C. Cociaș. Noi am relatat afacerea grosso modo, după informațiile trimise de corespondentul nostru din Brăila. Din datele și amănuntele confratelui, reese însă că afacerea e cu mult mai liberală de cum crezusem la început. Iată ce zice în rezumat confratele: Contractul e făcut pe zece ani, expiră la 1910, și moșiile date în arendă sunt Țigănești și Călmățuiul din Tecuciu. Prețul arendei este de 105.000 lei anual. Cu acelaș contract, și prin împuternicitul ef d. Dimitrie Sturdza, Academia vinde d-lui Cociaș vitele aflate pe moșii, instrumentele și mașinele agricole pe preț de 100.000 lei, și-i cedează, în Răscoala din China a Washington, 22 Iunie ’ Amiralul Kempf telegrafiază, cu data de 21 Iunie, că trupele chinezești bombardează [a consulatul american și coloniile streine din Tien-Tsin. Detașamentul de deblocare pleacă la Tien-Tsin. _ Tchi-Fu, 22 Iunie Tien-Tsin a fost bombardat două zile; perderile sunt de vreo sută de persoane. După un zgomot care nu e încă confirmat, 1 e amiralul Seymour ar fi fost silit să se înapoieze la Tien-Tsin. De 14 zile nu sunt știri în Peking. Situația la Shanghai nu e amenințătoare; 11 misionarii din Shanghai se află neatinși la Wei-Hai-Wei. Turburările din Tse-Shaü 6 au fost reprimate de vice-regele. Corpul contrar s’a întrunit spre a delibera asupra si- 1 situațiunei. 1 ă Viena, 22 Iunie < n Incrucișătorul Maria Teresia a primit 1 ordin să plece neîntârziat în apele Chinei. 1 Tchi-Tu, 22 Iunie (Sorginte oficială). Tien-Tsin este bom Abordat neîncetat. Aproape toate coloniile ;• streine sunt incendiate. Consulatul american a fost distrus. Ajutoare sunt necesare. 1- Perderile sunt grave. a Londra, 22 Iunie A Ziarele află din Shanghai că după știrile ie din sorginte japoneză, 1500 de străini ar fi frust. In 7Vaw. Toin 1 DUMINECA 11/24 IUNIE 1900 MOARTEA CONTELUI MURAVIEW — Prin fir telegrafic — Viena, 22 Iunie Politische Correspondenz zice că împăratul Francisc Iosif a adresat era o telegramă de condoleanță Țarului, cu prilegiul morței contelui Muraview. Viena. 22 iunie Contele Goluchovski a exprimat guvernului rusesc condoleanțele guvernului austriac și a trimis o telegramă ambasadorului Rusiei la Viena, contele Kapnisz care este absent. După Politische Correspondenz, represintanții Rusiei în străinătate au fost informați că Țarul a însărcinat pe contele Lamsdorff, ajutor al ministrului afacerilor străine, să gereze provisoriu afacerile departamentului. Paris, 22 iunie D. Delcassé a exprimat guvernului rusesc viile regrete ale guvernului francez pentru moartea contelui Muraview. St.Petersburg, 22 iunie Journal de Saint-Petersburg zică că moartea subită a contelui Muraview va provoca pretutindeni o adâncă emoțiune. Contele a fost totdeauna interpretul fidel al intențiunilor Țarului, consacrate bunei stări a Rusiei și menținerea păcei generale. Berlin, 22 iunie Norddeutsche Zeitung zice, cu privire la moartea contelui Muraviev, că acest om de Stat a fost totdeauna pătruns de principiul că Germania și Rusia sunt istoricește destinate să trăiască în pace și în bună vecinătate; el a contribuit foarte mult la raporturile de încredere care există între Curțile și cabinetele din Berlin și din St.Petersburg. Constantinopol, 22 Aprilie Ambasadorul Rusiei a fost primit de Sultan, care și-a exprimat regretele sale pentru moartea contelui Muraview. —------------------------------------------------------------ UN NUMER 10 BANI ahuhciur Tsî INSERȚII -------- ' v . ' ' ' Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » III . . . 2.50 » .......................l ... 5.— In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon: 473. IDUSTIFT03-A Note privitoare la excursiunea studenților de la litere în județul Neamțu, sub conducerea d-lui Tocilescu După un an de muncă!... Cu capul intre cărți, într’un colț de bibliotecă, ori acasă între o mie de cărți și cărțișoare, hârtii și hârtiuțe și cine mai știe ce, ajungi să ți se întindă nervii ca niște coarde de arc, și pe de altă parte să ți se pară lumea mai mică, în tot felul, mai fără gust și mai meschină decât pare celor ce nu ’și-a fi scos capul nici o dată afară din cabinet ca să-și împrospăteze și să-’și reîntinerească puterile trupului și ale minții la isvoarele nesecate ale Naturii. După un an de așa muncă, cum să-’ți reîntinerești puterile mai bine decât ducăndu-te să vezi locuri evocătoare de glorie străvechiă, de vitejie neasemuită, să vezi lăcașuri vestite de rugă către Cel Nemărginit și să admiri splendorile Firii, pe cari Arta,—nedesăvârșită ca orice lucru omenesc—nu poate să ne oredea ? Și cum să nu te simți înviorat, uneori pare că renăscut pentru o viață nouă, când vezi încolțișorul cel mai depărtat al țării urmele vitejiei celei mai sublime și ale credinței celei mai înălțătoare, în mijlocul plaiurilor frumoase ca în poveștile dintr’o mie și una de nopți? Și cine a arătat tinerimii mai mult calea care duce la iubirea de țară, la înălțare sufletească, decât omul care în țara noastră, alături de marele Hasdeu, a strălucit mai mult? Cine mai mult decât Grigorie G. Tocilescu ? De la un capăt la altul al țării a dus el în toți anii pe tinerii,—studenți ori profofesori—elevi ai lui. N’a lăsat colț necercetat și nearătat. Către cari din locurile mai vestite să ne îndreptăm noi acum ? era întrebarea. Unde ? Și a zis : să mergem în locurile cari sunt impregnate de gloria celui mai mare Domn al nostru, către cuiburile de vitejie ale lui Ștefan cel mare și sfînt. Și atunci vre o 70 de inși, studenți și vreo câțiva profesori, ne-am îndreptat sub conducerea magistrului vecinic tânăr către județul Neamțu, înainte de plecare. Sâmbătă de dimineață (27 Maiű, a. c.) studenții din primul an—minorii cum li se zice —scriseseră la examenul de antichități despre auspicii... Și auspiciile ne-au fost favorabile, a spus însuși d. Tocilescu într’una din cuvîntările sale din timpul escursiunei. Am găsit ca prefect în județul în care ne-am dus pe cel mai îndatoritor om care ne a fost dat să vedem. D. Rosetti-Bălănescu a plecat de la București cu noi, ne-a condus în toată escursiunea și Sâmbătă, 3 Iunie, descindea împreună cu noi în gara de Nord în aclamațiile studenților pentru cel mai bun și mai delicat prieten cari l-au întâlnit vreodată escursioniștii de la litere. Dar să pornim mai repede din București, așa cum voiau și studenții în seara de 27 Mai. Puțin cam îngrămădiți la început și cam nemulțumiți căci de oarecare vagoane, nimeni din noi n’a avut nespusa fericire a călători ca în vremea surugilor într’un fel de cutie de lemn, timp de aproape două luni până la Piatra, deoarece actele de naștere îi arată posteriori acelei epoce de surugiască amintire—cam nemulțumiți zic la început, a fost de ajuns vre-o jumătate de oră de convorbire pentru ca vestita veselie și prietenie studențească să reapară și pentru ca peste 50 de inși— doamnele și domnișoarele evocau pe Morfey în clasa I și a II-a—să nu bage de seamă cum trece o noapte în care nu te odihnești de fel. Un flaut, o vioară, o voce plină și răsunătoare, întrerup ades discuțiile de multe ori aprinse. Eram despre ziuă, când niște urale puternice ne fac să alergăm afară din d vagoane, acolo unde se oprise trenul. Eram la Focșani, orașul care face legătura fericită între Muntenia și Moldova. Profesorii și elevii liceului „Unirea“, unii foști iar alții viitori elevi ai d-lui Tocilescu, veniseră să salute—în gara frumos împodobită cu steaguri și verdeață—pe cei ce treceau prin locul din care s’a șters, ca și cum n’ar fi fost nici o dată, hotarul despărțitor dintre două țări pe care le despărția pare că o glumă rea—veniseră, zic, să saluteze cei cari se duceau în Moldova iubită. Maestrul le mulțumește călduros de această primă salutare din drumul nostru, iar balaurul cu ochi de fou ne duce neobosit mai departe. Se făcuse de mult ziuă când am ajuns la Bacău, unde aceeași primire ni s’a făcut. Un „Deșteaptă-te Române“ intonat de o muzică ne primește din depărtare. E prima întâmpinare din escursiune cu dragul și înălțătorul nostru cântec. Pornim în fine spre Piatra. Dar cine știa surprisa ce ne aștepta la Rosnov? La gară pe peron era d. colonel Rosnovanu, veneratul fost președinte al Camerei. Magistrul îl salută într’o admirabilă cuvântare, amintind că ne simțim datori toți câți am trece pe lângă Rosnov să salutăm pe patriotul bărbat ce ne sta în față și pe soția lui, care e fiica marelui Ion Câmpineanu. Ne coborîm apoi cu toții și conduși de d. colonel Râsnovanu ne îndreptăm spre castelul său, așezat în mijlocul unei admirabile și colosale grădini. Prin iarbă ori suiți pe crengi de copaci, păuni își resfiră superbele lor coade ca niște evantalii enorme și încântătoare. După ce suntem prezintați d-nei colonel Rosnovanu, conduși de însuși stăpânul locului ăsta încântător și de d. prefect, lăsăm castelul, zidit în felul unei vechi case boe-