Timpul, martie 1924 (nr. 288-314)
1924-03-28 / nr. 311
ANUL al XXIV-lea No. 311 an 6 luni 3 luni ABONAMENTE Lei 800 400 200 Pentru preoți și învățători intelectuali, funcționari și muncitori se va face o reducere de LO la sută Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și costul exemplarului este dublu TELEFON No. 655 SUB DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTORI. JOLDEA RADULESCU ^Un Dormităm exe— ! « Cei cari au ascultat interesanta expunere a d-lui Gr. Antipa despre problema Dunării, se vor fi mirat poate de unele erori pe cari le-a subliniat conferențiarul. Pare că e un cuvânt de ordine să ne desinteresăm tocmai de cele mai vitale chestii și să facem tocmai ceea ce trebue pentru a Hanna mai mult mari și evidente interese naționale. Avem o înclinație ape Vțtală spre analfabetizm și spre indolență: , ,, ,,și, Fatalitatea situației noastre de grurtăjeri la porțile Orientului! Dar mai ales lipsa unei susținute educații culturale. Ne roade analfabetismul în păturile largi ale poporului. Secole noui ne încadrează în lumina lor, dar în această privință am rămas aproape pe loc. Dorul de a ști pătrunde la sate cu o încetineală ucigătoare. Iar cei cari ar putea face ceva în această direcție, nu numai prin munca lor continuă și stăruitoare, căci atâta nu e destul, dar prin sacrificiul, prin apostolatul lor, — învățătorii sunt ținuți într’o situație materială așa de rea încât e greu să le mai ceri, omenește , să-și facă măcar datoria. Găsim bani pentru orice, dar nu vom găsi niciodată pentru aminarea satelor. Ne roade apoi cea mai groaznică nepăsare culturală în pătura cealaltă, a lumii intelectuale. Câte o dată se întâmplă, să avem în unele ramuri, rari specialiști; ei rămân închiși în cadrul bibliotecilor, neascultați și neurmăriți. Iar pilda dezinteresării este dată tocmai de cercurile cari ar trebui să fie în fruntea tuturor inițiativelor. Cine de la ministrul comunicațiilor, de pildă, a venit să asculte luminoasa expunere a d-lui Antipa în cestia Dunării ? Nimeni. Cei cari au urmărit conferința d-lui Antipa își dau seama de toată scăderea pe care o cuprinde acest „nimeni“. Dezinteresul acesta ne distruge. Nimic nu ne poate face mai mult rău decât această eternă somnolență. In jurul nostru popoarele se mișei, se agită, cu o nobilă râvnă spre lumină. Și noi dormităm. Dar până când ? V. B. USS 30 EH Cazărmile din mijlocul Capitalei 9x6 In vederea expoziției coloniale internaționale ce va avea loc la Paris în 1927, ministerul coloniilor a elaborat, în acord cu primăria Parisului, un proect, consistând în a degaja școala militară, situată în prea frumosul quartier al Parisului „Champs de Mars“ de toate clădirile ce o înconjoară ca garduri, cazărmi, maneje, remize de tot felul, etc. — care ocupă marele spațiu din spatele școalei militare, cuprins între Avenue de Lovendal și Avenue de Segur — și să prelungească „Câmpul lui Marte“ printr’un parc bine amenajat unde să se construească un muzeu al coloniilor Franceze, întinzându-se astfel o frumoasă perspectivă de la Trocadero la Place de Fontenay, încă de multă vreme riveranii Senei, precum și primăria Parisului, cer transferarea acestor cazărmi, cu întregul lor bagaj urât mirositor, la periferia orașului, dar ministerul de Război a opus întotdeauna o puternică rezistență pe o pretinsă necesitate strategică de a dispune, în caz de tulburări, de concetrarea câtorva mii de oameni. In Bucureștii nostru — se poate să nu împrumutăm și ce e rău de la Francezii! — găsim în mijlocul lui în cartierile cele mai populate și cele mai centrale, astfel de cazărmi. Pe bulevardul Brătianu se află Școala militară superioară de răsboi în spatele cărei pe o destul de însemnată suprafață se ridică, cazărmi, grajduri și alte dependințe, cari — nu numai că sunt departe de a da un aspect frumos nenorocitei noastre Capitale — dar contribuesc la murdărirea străzilor și infectarea aerului, pentru că e destul să treci pe str. Wilson și să-ți dai imediat seama că pe aproape se află o cazarmă. /ă^JSlu mai vorbesc de goarnele cari sună și răsună de sute de ori pe zi ; — barem când fac recruții exerciții e de ce să-ți ascunzi capul între perne ! — te scoli cu „dragă juponeasă“, mănânci cu „lingura și strachina“ și te culci cu „stingerea“ și câte alte chemări și prezentări în tot timpul zilei ! Toate acestea se petrec în mijlocul Bucureștiului, vis-a-vis de o legație a unei țări străine, la doi pași de Palatul Regal, în spatele ministerului de interne și în fața unui mare hotel, unde zilnic descind atâția străini. Se va răspunde, desigur, cu aceleași argumente cu care a răspuns și ministerul de război francez, necesitate strategică pentru a putea concentra în caz de nevoe, trupe. Argumentul a fi avut în alte vremuri valoare, astăzi nu pare câtuși de puțin serios din cauza mijloacelor de transport cari permit de a concentra repede, ori când •vrei și oriunde vrei, efective considerabile. i .„titl, Wh-De aceea s’ar face bine să se mute toate cazărmile, cari se află în oraș, la periferii, contribuindu-se astfel la sănătatea și liniștea cetățenilor și socot că ar fi mai natural ca în localul Școalei superioare de Război să instalezi Căminul Studenților, — pentru că e și în oraș și la doi pași de Universitate — și în cazarma Alexandria din Dealul Spirei, situată într’un cartier pur militar, să instalezi o școală militară, iar un Cămin Studențesc! Nu credeți că e mai firesc, ca militarul, căruia statul îi pune la dispoziție mijloace de transport, să aibă serviciul în cazărmi mai depărtate de centrul orașului și că studentul trebue să fie cât mai aproape de școală și bibliotecă? - Nu credeți, dv., Domnilor oare vați hotărât altfel? --------exxo------- PRIB. 21. III. 924. Flașneta... Oficiosul d-lui Vintilă Brătianu învârtește și în numărul de ori flașneta «ponegritorilor». Să fi trecut oare așa de mult de la sgomotoasa discuție publică făcută în jurul raportului ponegritor. j ( semnat de d-nii Vintilă Brătianu și I. G. Odefl? Domnii dela „Viitorul" ar da dovada unei memorii de o scurtime fantastică, dacă n’ar fi vorba, ca de obicei, nu de lipsă de memorie, ci de o fantastică doză de cinism. Dar, ca să nu ne întoarcem nici până la discuția de la Cameră, care a prilejuit atât de plăcute momente dlui ministru de finanțe și a rezutmat intelectualitatea majorității în cuprinzătoarea exclamație a omonismului d-lui prezident al Camerei, — dacă nu ne înșelăm — «ce-are a face.D. — în chiar numărul de eri adică în acelaș număr în care este înfierat «ponegritorul» Averescu, «Viitorul» ne informează : «Acum doi ani finanțele publice erau la un pas de faliment, iar administrația țării era în plină descompunere morală». D. Vintilă Brătianu spune acest lucru, evident, pentru că acum doi ani răspunderea era a altui guvern. D. general Averescu, spune azi acelaș lucru, pentru că răspunderea nu mai este așa, întrucât ponegrește unul mai mult decât celălalt? La această întrebare ni va răspunde «Viitorul» pentru că ar trebui să se pălmuiască singur. Dar atunci să ne mai lase cu flașneta patriotică a ponegritorilor. 2 LEI EXEMPLARUL însemnări literare Traducerile din englezește i O lucrare bine venită In enorma avalanșe de traduceri i ’ din felurite idiome străine, mai mult rele decât bune — indiferent de înfățișarea luxoasă în care sunt1 L prezentate cititorilor, — sunt de tot . puține cele traduse de adreptul din > englezește-De obiceiu se alege o limbă intermediară, pentru traducerea operelor marilor scriitori englezi. Cum din păcate, se mai întâmplă încă și astăzi, când e vorba de operele scriitorilor ruși și italieni. Iar această binevenită mijlocietoare și hărăzitoare de proaste tălmăciri este limba germană — mai ales pentru scriitorii englezi și rușii — și cea franceză pentru operarea italienilor. Iată de ce bietul cititor român, care nu cunoaște decât idioma-i natală este osândit să «guste» atâtea capodopere într’o scârcietură de tălmăcire îngreunată de tot ■ lestul, frazeologiei nebuloasei și a sperifraselor nesfârșite la care recurg sărmanii traducători tocmiți «cu coala», în cazurile bune și «cu toptanul» când editorul e un măslinar oarecare. De aceea traduceri bune sunt atât de puține, că pot fi socotite ușor. Și cu atât mai ușor pot fi enumărate, cele din englezește, — pentru cuvântul foarte simplu că așa ceva e floare rară pe ogorul publicisticei românești. Și, totuși, avem destui inși cari știu bine englezește, cum au fost destui cari citeau în original pe Byron, Longfellow, Burns Tennyson, Shafeespeare, Dickens, etc. în trecutul mai depărtat, sau mai apropiat. Aceasta o lămurește d-11 Petru Grimm, profesor universitar din Cluj, în recenta sa lucrare asupra «Traducerilor din englezește». I D-1 Grimm este, nu numai un profund cunoscător al limbei engleze, ci și un fericit stăpân al limbei noastre, ceea ce-i o mare însușire, când e vorba atât de a drămui tălmăcirile altora din acea limbă cât și de a reda versiunea adevărată a unei anumitre fraze, locuțiuni sau expresii particulare. De aceea și străbați cu plăcere paginate lucrării sale, în care după ce ne înfățișează cu oftate numeroase din operate traduse, pe mai toți traducătorii noștri vechi din englezește, se apropie de epoca actuală și ni-i prezintă și pe tălmăcitorii de acum din aceiași diomă. Găsim cu plăcere, printre oamenii politici de vază ai țărei noastre câțiva fervenți traducători din en glicizește ca Ghica, Petre Carp, C. A. Rosetti, apoi, dintre scriitori, pe uitatul Gr. N. Grandea, român macedonean de fel și — zice-se — copil din flori al lui Lord Byron, ceea ce Ta și îndreptățit ,să traducă pe «Manfred», «Childe Harold» și alte câteva splendori ale marelui poetic și erou al independenții Greciei... Sunt cu atât mai demne de interes bunele «puneri la punct» ale traducătorilor actuali, și mai ales ale celor ce se îndeletnicesc cu... schingiuirea ni Shakespeare. Destul este să spunem că autorul ne dă prețioase dovezi, atât de ne- l cunoaștere suficientă a textului, cât și de sculeiere a limbei noastre în traducerile atât de trâmbițate ale d-Lor Stern și M. Dragomirescu. Dozată cu un humor, în cari fourt, fie puțin plăcut pentru interesanții ’ i în cauză, lucrarea d-lui profesor Petru Grimm este cât se poate de bine venită pe ogorul literaturii noastre. Ceea ce dorim, însă, este ca d-sa să treacă și la o activitate pozitivă , dându-ne, în sfârșit, o crestomație ( din literatura engleză, atât de tre: ]buincioasă pentru deschiderea orii ,zonturilor celor ce n’aiu parte să cunoască în original operele mari lor scriitori englezi. -------CTOR----LECTOR!, ( Citiți TimnouT Marele mister al asistentei consistă in împrospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor, forme vechi, dar spirit purureargice**> Iată ce este conservatismul, M. EMINESCU Vineri 28 Martie 1924 redacția și administrația - BUCUREȘTI Calea, Victoriei, No. 60 (Pasagiu) Imobiliara) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI la TOATE AGENZIILE DE PUBLICITATE Corespondența privitoare la Redacție trebue adresată Primului redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie Criza Politică din Serbia Camera a votat Atitudinea croaților.D. Pasici formează un nou guvern -----exo— , BELGRAD, 25. — Evenimentul politic așteptat de mai multe săptămâni s'a produs eri, căci d. Pasici a remis regelui demisia cabinetului. Cu toate știrile contradictorii, 15 deputați republicani croați au prestat jurământul către rege și pe Constituție, la începutul ședinței Skupcniei de ori dimineață, în timp ce un număr mai mare de deputați ai grupului Rădici au sosit la Belgrad pentru a aștepta verificarea mandatelor lor, deoarece numai 20 de mandate au fost verificate. Imediat după aceia, d. Pasici s'a consfătuit cu leaderii radicali și apoi el s'a dus la palat să remită regelui demisia cabinetului omogen radical care guvernează de un an.La amiază, președintele Skrupcinei, d. Ioanovici, a citit o scurtă scrisoare în care d. Pasiei comunică deputaților, că a demisionat și că regele a acceptat demisia. Radicalii au aclamat citirea acestei scrisori, în timp ce opoziția și-a arătat satisfacția prin manifestații sgomotoase contra radicalilor. Ședințele parlamentului au fost amânate până la formarea noului cabinet, astfel că discuția budgetului rămâne întreruptă, iar dousprezecimile provizorii expiră la sfârșitul lunei. D. Pasici dă ca motiv al demisiei cabinetului schimbarea situației politice în urma sositei deputaților croați cari au venit pentru a face posibil un guvern al blocului opoziționist. Opinia generală este că Pasid va primi din nou mandatul de a forma cabinetă cu sprijinul unei fracțiuni a democraților, condusă de Pribicevici. Dacă această combinație ar eșua, regele va încredința formarea cabinetului leaderului democrat Davidovici, care va forma un cabinet de coaliție cu clericalii și musulmanii și cu sprijinind întregului partid Rădici care numără 100 deputați. Situația politică suscită un foarte mare interes, fiindcă, după cinci ani, croații recunosc statul, regele și Constituția. După opinia cercurilor politice, criza va fi de scurtă durată, cu două eșiri posibile: un cabinet Pasid sau un cabinet Davidovici.* Belgrad, 25. — Regele a însărcinat pe d. Pasid cu formarea noului guvern. ---------DXQ-------- / Alegerea parțială din Romanați Rezultatul oficial Iată rezultatul oficial sosit astăzi dimineață ministerului de interne, asupra desputerii scrutinului alegerei dela Romanați. D. N. Voiculescu, liberal 13.440 ales. D. Sebastian Radovici, țărănist 12.466. D. O. Mironescu, național 10.126. Grecia republică Hotărârea adunării naționale Atena. 25. — Guvenul se prezintă la 24 Martie în Adunarea Națională După ce va citi programul său va depune procetul privitor la detronarea republicei parlamentare sub rezerva sancționărei de către un plebiscit. Mâine 25 Martie, cu prilejul sărbătoarei naționale, Camera va decide chestiunea regimului. Proclamarea republicei va avea loc după plebiscit. Partidul lui Cafandaris publică un comunicat în care spune că, deși a decis să se abțină de la votul din Adunarea Națională, totuși va lua parte la plebiscit pentru triumful ideii republicane. Guvernul a primit multe telegrame de felicitare pentru opera sa de reconciliere. Numeroase personalități din lumea politcă și comerciala din Salonc au telegrafiat șefilor de partide precum și generalului Metaxas îndemnându-i să facă sacrificii pentru împăcarea generală căci aceasta este dorința poporului grec. Atena 25. — Adunarea a votat detronarea dinastiei și proclamarea republicei. Atena. 25. — Ideia reconcilierei face progrese în toată țara. Reacționarii intenționează să nu ia parte la plebiscit sub pretext că este ilegal, dar în realitate fiindcă ei se tem că rezultatul său ar provoca înfrângerea lor. Te' Choistiu»63 siguranței 1 Franței 1 Paris £ 6 (RadEB“)« — He» : d&propîissî.is «s2 s* gesîpei Man&s află că la sin» tî*e47sd ® s"ca cssa ° e st vaffS Boc !Bafe*e sSuîî sa P iscsfos Tăslîi șâ SînIîsî Asaieire s5a eniss&at&t fsi pa*îS8îasi râdd citestiaaiss ® sâgMî faBtreâ Frasuțsi3 ca are preEBS înâ pwsiaetasi sei wssi ppisicsgsal îjb assa diasil raBj dissfire Frarcțes și Abis» glia. _ „ , '■'1 *—exo——— îl ---------o. Eri s’a fixat în modogramul primirei A. S. definitiv, I. Prințele Higashi Kuni al Japoniei. După cum se știe, înaltul pas se află la Paris, unde a urmat o cală militară de specialități. Plecarea Principelui Kuni din Pas va avea loc în ziua de 30 Martie. PRIMIREA LA GRANIȚA Până la granița României înaltul ,soe va Călători cu Simplonul. Lela Cărpiniș, unde va fi primit , d. general Moruzi, colonel Tescu, adjutant regal, căpitan Filidin statul major și d. Iosef Fay, cretar de legație, cari sunt atari pe lângă Principe, atât princiile cât și suita sa, vor călători în’un tren regal. In țară i se vor face primiri ofiale în gările orașelor, T.Severin,raiova, Slatina, și Pitești, unde uoritățile militare și civile vor tâmpina în gară pe principele japnez. ECEPTIA IN GARA DE NORD Sosirea în Capitală va avea loc înmineața zilei de 3 Aprilie la orele jumătate. In gara de Nord, Principele Hioshi Kuni va fi primit de toți embrii familiei Regale. Pu batalion cu muzică va da o ruine militare. Un dejun intim va avea loc în aceași zi la palatul regal. La dejun ar participa, delegația japoneză, £ 0--------membrii familiei regale, d. și d-na Kumaitchi Horiyutchi ministrul Japoniei-In după lameaza zilei de,13 Aprilie Principele Kuni și însoțitorii săi vor depune o coroană la mormântul ostașului necunoscut. Suara Va avea loc masa intimă la palatul Cotroceni. A doua zi, va avea loc în piața palatului regal o revistă militară, iar la amează un dejun la palatul princiar de la șosea. Seara va avea loc un dineu de gală la palatul regal, urmat de o serată muzicală, la care vor participa membrii guvernului, corpul diplomatic, și foștii miniștri. In ultima zi principele Higashi Kuni va inspecta însoțit de M. S. Regele și A. S R. Principele Carol, regimentul de escortă, regală și școala miltară de infanterie, unde vor avea loc exerciții, iar după amiază va vizita fundația Principele Carol. Seara are loc la legația Japoniei, un dineu urmat de o recepție. VIZITA IN REGIUNEA PETRO LIFERA Qum principele japonez rămâne patru zile în țară, în ultima zi va vizita regiunea petroliferă de pe valea Prahovei însoțit fiind de A.SR. Principele Carol și de suită, ------oxo------- 9S oxo-Ședința de la 25 Martie Bri a continuat la Cameră discuțioa pe articole a legii chiriilor. Art. 26-33 se votează fără modificări, respingându-i toate amendamentele propuse. La art. 34 d. D. R. Ioanițescu desvoltă chestiunea vadului comercial, propunând următorul amendament: «Proprietarul este obligat în termen de trei luni de la promulgarea legei, — sa notifice chiriașului condițiunile în care dorește să închirieze imobilul după expirarea termenului de un an. Chiriașul în termen de o lună de la primirea notificărei este obligat să răspundă dacă acceptă condițiunile proprietarului. In caz de neînțelegere, — partea interesată va merge la comisia arbitrală, — care va statua chiria pe anul următor celui prevăzut de art. 3. — ținând cont, și de plus valuta și de situația economică și comercială dobândite de imobil pe urma comerciantului». Amendamentul de mai sus, —, conține în sine legiferarea unui început al vadului comercial. D. D. R. Ioanițescu, arată ce se înțelege prin vad comercial. Greșesc și chiriașii și proprietarii — când se sperie de, noțiunea «vadului comercial». Este un drept nou — care-și face drum tot așa cum a pătruns dreptul atât de contestat al proprietăței industriale, — și al celei literare și artistice. Vadul în sine conține recunoașterea dreptului de proprietate comercială. Arată ce s’a făcut în Franța, Italia și alte țări și dovedește că dreptul de proprietate nu este știrbit. Vadul comercial se poate resuma in următoarele drepturi: a) stabilitate locativă; b) preferința la situații egale și c) despagubiri în caz de fraudă. Amendamentul este respins și articolul este votat nemodificat. Art. 35 se votează cu următorul aliniat nou: «Motivele de recurs vor fi depuse în termenul prevăzut de legea Curții de Casație, pentru afacerile urgente». La art. 26 d. Al. Răutu naționalist democrat propune următorul amendament: «Curtea de Casație va fixa un termen scurt de judecată cu citarea părților, cari își vor putea expune pe scurt punctul lor de vedere și după examinarea și a raportului scris făcut de unul din consilierii delegați, va putea decide cu majoritate de voturi». D. EM. DAN, raportorul, depune un amendament care conține acelaș principiu ca cel din amendamentul d-lui Răutu, dar adaugă următoarea dispoziție: «Raportul în scris se suprimă în recurs. Președintele pune la vot amendamentul d-lui Răutu, respins de comitetul delegaților, care e respins și de Cameră. Adunarea votează apoi art. 36 cu amendamentul d-lui Dan. D. RĂUTU. Astca-i la fel ca și cu programul nostru din 1910, de unde ați luat exproprierea. Tot așa și d. Dan și-a însușit amendamentul meu , după ce i-a adăugat un pleonasm ridicol. (Protestări la majoritate). * Articolul 37 se votează cu următoarea redactare a penultimului aliniat: , i «In caz de casare, pentru lipsa unor constatări de fapte, trimiterea pentru reintegrarea probelor se face la aceiași instanță, a cărei hotărâre sau decisiune a fost casată. Art. 36—41 au fost votate fără modificări. La art. 42 s’a adoptat următorul aliniat nou: Nu pot beneficia de prelungirea de sub No. 1 al art. 1, chiriașii și subchiriașii cari la data promulgării prezentei legi, se vor găsi ocupând încăperile întreprinderilor industriale, publice sau particulare, destinate a servi ca locuințe personalului tehnic sau administrativ al întreprinderilor, dându-li-se un termen de 6 luni, de la promulgare, pentru evacuare». Art.43 e votat nemodificat. La art. 44, d. Al. Răutu cere sui jimnro'i ultimului aliniat, pentru că, spune d-sa, o lege nu poate să întrerupă o afacere dinaintea unei instanțe sesizate. (Majoritatea face zgomot). D. RĂUTU: Oricâtă parodie ar fi aci, eu îmi susțin amendamentele cu toată seriozitatea și pretind de aceea să mi se dea ascultare. D. DR. JIANU: Nu te supăra; se întâmplă d’astea și celor din majoritate. D. RĂUTU: D-o sunteți din familie și familia se poate trata mai prost. Eu, însă, pretind să fiu tratat ca musafir. D. EM. DAN. Amendamentul d-v a fost primit și de d. ministru și de comitetul delegaților. * La acelaș articol, și anume la aliniatul privitor la cazul când o speță începută sub imperiul vechei legi, este trimisă la o altă instanță de fond, aceasta aplică procedura nonei legi, sau a legei în vigoare în momentul judecărei recursului, s-a iscat o interesantă discuție juridică între d-nii Em. Dan, raportorul legii și Vladimir Athanasovici, de asemenea membru în comitetul delegaților. D. Dan a fost de părere ca în aceste cazuri să se aplice legea nouă, în rezolvarea litigiului. D. Vladimir Athanasovici, dimpotrivă, a susținut că instanța de trimitere (de fond) să aplice numai legea veche, pe considerentul că în caz contrar s’ar crea părții câștigătoare în recurs o situație mai rea decât aceea pe care a avut-o înainte de a obține casarea, ceea ce ar fi contrar principiilor generale de drept. D- MARZESCU s’a raliat la această din urmă părere. Camtaia a adoptat art. 44, cu un amendament în acest sens. Art. 45—46 se votează nemodificate.9 La art. 47 d. Răutu cere lămuriri- D. G. G. MÂRZESCU, ministrul justiției, face declarația că acest articol anticipează asupra legei împreviziunii, cu care d sa va veni în curând. Ami fost acuzat — și fapie d-șa — că prin legea mea, favorizez prin anumite articole, cazuri speciale. «Primesc să suprim întregul articol decât să compromit însăși baza morală a acestei legi». (Aplauze la majoritate). D-1 RĂUTU ia act cu satisfacție de această declarație, cu atât mai mult cu cât tot d-sa la art. 3, a declarat că nu se poate legifera, în materiei de vod comercial, printr’o simplă lege de chirie. D. DAN face o declarație identică cu acea a d-lui Mârzescu. In consecință, vechiul text al art. 47 e suprimat, adoptându-se un nou text în sensul că «toate procesate începute sub imperiul d<citulti-lege 1420 diin anul 1920, vor continua să ne judece după procedura acelui decret-lege»,dar nu după cea a legii de acum. Art 48—49 sunt votate fără modificări. Pusă la vot cu lire, legea întrunește 104 voturi contra locul. 9 D. Victor Iamandi cere trimiterea în secțiuni a legii pentru echivalarea ajutoarelor de maestre din învățământul secundar și profesional motivând că legea trebuie neapărat votată până la 1 Aprilie. Camera încuviințează. Adunarea votează, apoi, Legea prin care se ratifică unde decretelegi. La orele 6 și jumătate, d. M. GOrleanu ridică ședința. Azi ședință la orele 3 d. a. ------oxo----- SPORT Rote de antreița^ent Pista de iarbă a fost pentru a doua oară deschisă er. f De la Tulipán, s’au remarcat doi anii și mai cu osebire: Caraimin, Turdp și Kilói. Dintre bătrâni, cari toți sunt avansați, notăm i pe Fichbusz și Landratz. Pensionarii lui Planner au lucrat serios. Taifun a lăsat o foarte frumoasă impresie, de asemenea Bun-Venit. De la Gabens avem de menționat un un nou galop al lui Le Pereqquet în compania lui Trotzki. Serios au lucrat și caii din grajdul Schlessinger. Favara lasă frumoase impresie. Dintre celelalte grajduri, de remarcat doi anii d-lui Petre Bălăci: Keniat, Leuștean, și* N’aude-^ăvede. ------oxo—— ...»