Timpul, martie 1924 (nr. 288-314)

1924-03-28 / nr. 311

ANUL­ al XXIV-lea No. 311 an 6 luni 3 luni ABONAMENTE Lei 800 400 200 Pentru preoți și învățători intelectuali, funcționari și muncitori se va face o reducere de LO la sută Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și costul exemplarului este dublu TELEFON No. 6­55 SUB DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTORI. JOLDEA RADULESCU ^Un Dormităm exe— ! « Cei cari au ascultat interesanta expunere a d-lui Gr. Antipa des­pre problema Dunării, se vor fi mi­rat poate de unele erori pe cari le-a subliniat conferențiarul. Pare că e un cuvânt de ordine să ne desinteresăm tocmai de cele mai vitale chestii și să facem toc­mai ceea ce trebue pentru a Hanna mai mult mari și evidente interese naționale. Avem o înclinație ape­ Vțtală spre analfabetizm și spre in­dolență: , ,, ,,și, Fatalitate­a situației noastre de grurtăjeri la porțile Orientului! Dar mai ales lipsa unei susținute edu­cații culturale. Ne roade analfabe­tismul în păturile largi ale popo­rului. Secole noui ne încadrează în lumina lor, dar în această privință am rămas aproape pe loc. Dorul de a ști pătrunde la sate cu o în­cetineală ucigătoare. Iar cei cari ar putea face ceva în această di­recție, nu numai prin munca lor continuă și stăruitoare, căci atâta nu e destul, dar prin sacrificiul, prin apostolatul lor, — învățătorii­­­ sunt ținuți într’o situație mate­rială așa de rea în­cât e greu să le mai ceri, omenește , să-și­ facă măcar datoria. Găsim bani pentru ori­ce, dar nu vom găsi nici­odată pentru aminarea satelor. Ne roade apoi cea mai groaznică nepăsare culturală în pătura cea­laltă, a lumii intelectuale. Câte­ o dată se întâmplă, să avem în unele ramuri, rari specialiști; ei rămân închiși în cadrul bibliotecilor, ne­­ascultați și neurmăriți. Iar pilda dezinteresării este dată tocmai de cercurile cari ar trebui să fie în fruntea tuturor inițiativelor. Cine de la ministrul comunica­țiilor, de pildă, a venit să asculte luminoasa expunere a d-lui Antipa în c­estia Dunării ? Nimeni. Cei cari­ au urmărit conferința d-lui Antipa își dau seama de toa­tă scăderea pe care o cuprinde a­­cest „nimeni“. Dezinteresul acesta ne­­ distruge. Nimic nu ne poate face mai mult rău de­cât această eternă somnolență. In jurul nostru popoarele se miș­ei, se agită, cu o nobilă râvnă spre lumină. Și noi dormităm. Dar până când ? V. B. USS 30 EH Cazărmile din mijlocul Capitalei­ ­ 9x6­­ In vederea expoziției coloniale internaționale ce va avea loc la Paris în 1927, ministerul coloniilor a elaborat, în acord cu primăria­­ Parisului, un proect, consistând în a degaja școala militară, situată în prea frumosul quartier al Parisu­­­lui „Champs de Mars“ de toate­­ clădirile ce o înconjoară ca gar­duri, cazărmi, maneje, remize de tot felul, etc. — care ocupă marele spațiu din spatele școalei militare, cuprins între Avenue de Lovendal și Avenue de Segur — și să prelun­gească „Câmpul lui Marte“ prin­­tr’un parc bine amenajat unde să se construească un muzeu al colo­niilor Franceze, întinzându-se ast­fel o frumoasă perspectivă de la Trocadero la Place de Fontenay, încă de multă vreme riveranii Senei, precum și primăria Parisu­lui, cer transferarea acestor ca­zărmi, cu întregul lor bagaj urât mirositor, la­ periferia orașului, dar ministerul de Război a opus întot­deauna o puternică rezistență pe o pretinsă necesitate strategică de a dispune, în caz de tulburări, de concetrarea câtorva mii de oameni. In Bucureștii nostru — se poate să nu împrumutăm și ce e rău de la Francezii! — găsim în mijlocul lui în cartierile cele mai populate și cele mai centrale, astfel de ca­zărmi. Pe bulevardul Brătianu se află Școala militară superioară de răsboi în spatele cărei pe o destul de însemnată suprafață se ridică, cazărmi, grajduri și alte depen­dințe, cari — nu numai că sunt de­parte de a da un aspect frumos ne­norocitei noastre Capitale — dar contribuesc la murdărirea străzi­lor și infectarea aerului, pentru că e destul să treci pe str. Wilson și să-ți dai imediat seama că pe a­­proape se află o cazarmă. /ă^JSlu mai vorbesc de goarnele cari sună și răsună de sute de ori pe zi ; — barem când fac recruții e­­xerciții e de ce să-ți ascunzi capul între perne ! — te scoli cu „dragă juponeasă“, mănânci cu „lingura și strachina“ și te culci cu „stinge­rea“ și câte alte chemări și pre­zentări în tot timpul zilei ! Toate acestea se petrec în mij­locul Bucureștiului, vis-a-vis de o legație a unei țări străine, la doi pași de Palatul Regal, în spatele ministerului de interne și în fața unui mare hotel, unde zilnic des­cind atâția străini. Se va răspunde, de­sigur, cu a­­celeași argumente cu care a răs­puns și ministerul de război fran­cez, necesitate strategică pentru a putea concentra în caz de nevoe, trupe. Argumentul a fi avut în alte vremuri valoare, astăzi nu pare câtu­și de puțin serios din cauza­­ mijloacelor de transport cari per­­­­mit de a concentra repede, ori când •vrei și ori­unde vrei, efective con­siderabile. i­­ .„t­it­l, Wh-De aceea s’ar face bine să se mu­te toate cazărmile, cari se află în oraș, la periferii, contribuindu-se astfel la sănătatea și liniștea cetă­țenilor și socot că ar fi mai natu­ral ca în localul Școalei superioa­re de Război să instalezi Căminul Studenților, — pentru că e și în o­raș și la doi pași de Universitate — și în cazarma Alexandria din Dealul Spirei, situată într’un­­ car­tier pur militar, să instalezi o școală militară, iar un Cămin Stu­­­dențesc! Nu credeți că e mai firesc, ca militarul, căruia statul îi pune la dispoziție mijloace de transport, să aibă serviciul în cazărmi mai depărtate de centrul orașului și că studentul trebue să fie cât mai­­ aproape de școală și bibliotecă? - Nu credeți, dv., Domnilor oare vați hotărât altfel? --------exxo-------­ PRI­B. 21. III. 924. Flașneta... Oficiosul d-lui Vintilă Brătianu învârtește și în numărul de ori fla­șneta «ponegritorilor». Să f­i trecut oare așa de mult de­­ la sgomotoasa discuție publică fă­­­­­cută în jurul raport­ului ponegritor. j ( semnat­ de d-nii Vintilă Brătianu și I. G. Odefl? Domnii dela „Viitorul" ar da do­vada unei memorii de o scurtime fantastică, dacă n’ar­ fi vorba, ca de obicei, nu de lipsă de memorie, ci de o fantastică doză de cinism. Dar, ca să nu ne întoarcem nici pâ­nă la discuția de la Cameră, care a prilejuit atât de plăcute momente d­lui ministru de finanțe și a rezut­­mat intelectualitatea majorității în cuprinzătoarea exclamație a omonis­mului d-lui prezident al Camerei, — dacă nu ne înșelăm — «ce-are a face.D. — în chiar numărul de eri adică în acelaș număr în care este înfierat «ponegritorul» Averescu, «Viitorul» ne informează : «Acum doi ani finanțele publice erau la un pas de faliment, iar ad­ministrația țării era în plină des­­­­compunere morală­».­­ D. Vintilă Brătianu spune acest­­ lucru, evident, pentru că acum doi­­ ani răspunderea era a altui guvern.­­ D. general Averescu, spune azi ace­laș lucru, pentru că răspunderea nu mai este a­șa, întrucât ponegrește unul mai mult decât celălalt? La această întrebare ni­ va răs­punde «Viitorul» pentru că ar tre­bui să se pălmuiască singur. Dar atunci să ne mai lase cu flașneta patriotică a ponegritorilor. 2 LEI EXEMPLARUL însemnări literare Traducerile din englezește i O lucrare bine venită In enorma avalanșe de traduceri i ’ din felurite idiome străine, mai­­­­ mult rele decât bune — indiferent­­ d­e înfățișarea luxoasă în care sunt1 L prezentate cititorilor, — sunt de tot­ . puține cele traduse de adreptul din­ > englezește-D­e obiceiu se alege o limbă inter­­­­m­ediară, pentru traducerea opere­­l­­or marilor scriitori englezi. Cum­­ din păcate, se mai întâmplă încă și­­ astăzi, când e vorba de operele scrii­­­torilor ruși și italieni. Iar această bine­venită mijloci­­e­to­are și hărăzitoare de proaste tăl­măciri este limba germană — mai­­ ales pentru scriitorii englezi și ruși­i — și cea franceză pentru operare­a italienilor. Iată de ce bietul cititor român, care nu cunoaște decât idioma-i na­tală este osândit să «guste» atâtea capod­opere într’o scârcietu­­ră de tălmăcire îngreunată de tot ■ lestul, frazeologiei nebuloasei și a s­perifraselor nesfârșite la care re­curg sărmanii traducători tocmiți «cu coala», în cazurile bune și «cu toptanul» când editorul e un măsli­­nar oarecare. De aceea traduceri bune sunt atât de puține, că pot fi socotite ușor. Și cu atât mai ușor pot fi enumă­­rate, cele din englezește, — pentru cuvântul foarte simplu că așa ceva e floare rară pe ogorul publicisticei românești. Și, totuși, avem destui inși cari știu bine englezește, cum au fost destui cari citeau în original pe By­ron, Longfellow, Burns Tennyson, Sh­afeespeare, Dickens, etc. în tre­cutul mai depărtat, sau mai apro­piat. Aceasta o lămurește d-11 Petru Grimm, profesor universitar din Cluj, în recenta sa lucrare asupra «Traducerilor din englezește». I D-1 Grimm este, nu numai un pro­fund cunoscător al limbei engleze, ci și un fericit stăpân al limbei noa­stre, ceea ce-i o mare însușire, când e vorba atât de a drămui tălmăci­rile altora din acea­ limbă cât și de­­ a reda versiunea adevărată a unei­­ anumitre fraze, locuțiuni sau expre­­­­­sii particulare. De aceea și străbați cu plăcere paginate lucrării sale, în care după­ ce ne înfățișează cu oftate numero­a­­­se din operate traduse, pe mai toți traducătorii noștri vechi din engle­zește, se apropie de epoca actuală și ni-i prezintă și pe tălmăcitorii de acum din aceiaș­i diomă.­­ Găsim cu plăcere, printre oamenii politici de vază ai țărei noastre câțiva fervenți traducători din en­­ glicizește ca Ghica, Petre Carp, C. A.­­ Rosetti, apoi, dintre­­ scriitori, pe ui­tatul Gr. N­. Grandea, român mace­donean de fel și — zice-se — copil din flori al lui Lord Byron, ceea ce Ta și îndreptățit ,să­ traducă pe «Manfred», «Chil­de Harold» și alte câteva splendori ale marelui poet­i­c și erou al independenții Greciei... Sunt cu atât mai demne de inte­res bunele «puneri la punct» ale traducătorilor actuali, și mai ales ale celor ce se îndeletnicesc cu... schingiuirea­­ ni Sh­akespeare. Destul este să spunem că autorul­­ ne dă prețioase dovezi, atât de ne- l cunoaște­re suficientă a textului, cât­ și de sculeiere a limbei noastre în­­ traducerile atât de trâmbițate ale­­ d-Lor Stern și M. Dragomirescu. Dozată cu un humor, în cari four­­t, f­ie puțin plăcut pentru interesanții ’ i în cauză, lucrarea d-lui profesor­­ Petru Grimm este cât se poate de­­ bine venită pe ogorul literaturii­­ noastre.­­ Ceea ce dorim, însă, este ca d-sa­­ să treacă și la o activitate pozitivă , dându-ne, în sfârșit, o crestomație ( din literatura engleză, atât de tre­: ]­buincioa­să pentru deschiderea ori­­i ,­zonturilor celor ce n’aiu parte să­­ cunoască în original operele mari­­­­­ lor scriitori englezi. -------CTOR----­LECTOR!, ( Citiți TimnouT Marele mister al asistentei consistă in îm­prospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor, forme vechi, dar spirit pururea­rgic­e**> Iată ce este conservatismul, M. EMINESCU Vineri 28 Martie 1924 redacția și administrația - BUCUREȘTI Calea­, Victoriei, No. 60 (Pasagiu) Imobiliara) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI la TOATE­ AGENZIILE DE PUBLICITATE Corespondența privitoare la Redacție trebue adresată Primului­ redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie Criza Politică din Serbia Camera a votat Atitudinea croaților.­D. Pasici formează un nou guvern­­­ ­ -----exo— , BELGRAD, 25. — Evenimentul politic așteptat de mai multe săptă­mâni s'a produs eri, căci d. Pasici a rem­is regelui demisia cabin­etu­lui. Cu toate știrile contradictorii, 15 deputați republicani croați au­ pre­stat jurământul către rege și pe Constituție, la începutul ședinței Sku­pcniei de ori dimineață, în timp ce un număr­ mai mare de deputați ai grupului Rădici au sosit la Bel­grad pentru a aștepta verificarea mandatelor lor, de­oarece numai 20 de­ mandate au fost verificate. Ime­diat după aceia, d. Pasici s'a cons­­fătuit cu leaderii radicali și apoi el s'a dus la palat să remită rege­lui demisia cabinetului omogen ra­dical care guvernează de un an.­­La amiază, președintele Skrupci­­nei, d. Ioanovici, a citit o scurtă scrisoare în care d. Pasiei comuni­că deputaților, că a demisionat și că regele a acceptat demisia­. Ra­dicalii au­ aclamat citirea acestei scrisori, în timp ce opoziția și-a a­­rătat satisfacția prin manifestații sgomotoase contra radicalilor. Ședințele parlamentului au­ fost amânate până la formarea noului cabinet, astfel că discuția budgetu­lui rămâne întreruptă, iar douspre­­zecim­ile provizorii expiră la sfârși­tul lunei. D. Pasici dă ca motiv al demisiei cabinetului schimbarea si­tuației politice în urma sositei de­putaților croați cari au­ venit pen­tru a face posibil un guvern al blo­cului opoziționist. Opinia generală este că Pasid va primi din nou mandatul de a forma cabinetă cu sprijinul unei fracțiuni a democra­ților, condusă de Pribicevici. Dacă această combinație ar eșua, regele va încredința formarea cabinetului leaderului democrat Davidovici, ca­re va forma un cabinet de coaliție cu clericalii și musulmanii și cu sprijinind întregului partid Rădici care numără 100 deputați. Situația politică suscită un foar­te mare interes, fiindcă, după cinci ani, croații recunosc statul, regele și Constituția. După opinia cercu­rilor­ politice, criza va fi de scurtă durată, cu două eșiri posibile: un cabinet Pasid sau un cabinet Davi­­dovici.* Belgrad, 25. — Regele a însărci­nat pe d. Pasid cu­ formarea noului guvern. ---------DXQ--------­ / Alegerea parțială din Romanați Rezultatul oficial Iată rezultatul oficial sosit as­tăzi dimineață ministerului de in­terne, asupra desputerii scrutinului alegerei dela Rom­anați. D. N. Voiculescu, liberal 13.440 ales. D. Sebastian Radovici, ță­răni­st 12.466. D. O. Mironescu, național 10.126. Grecia republică Hotărârea adunării naționale Atena. 25. — Guvenul se prezintă la 24 Martie în Adunarea Națională După ce va citi programul său va depune procetul privitor la detro­narea republicei parlamentare sub rezerva sancționărei de către un plebiscit. Mâine 25 Martie, cu prile­jul sărbătoarei naționale, Camera va decide chestiunea regimului. Pro­clamarea republicei va avea loc du­pă plebiscit. Partidul lui Cafandaris publică un comunicat în care spune că, deși a decis să se abțină de la votul din Adunarea Națională, totuși va lua parte la plebiscit pentru triumful ideii republicane. Guvernul a primit multe telegra­me de felicitare pentru opera sa de reconciliere. Numeroase personali­­tăți din lumea politcă și comerciala din Salon­­c au telegrafiat șefilor de partide precum și generalului Metaxas îndemnându-i să facă sa­crificii pentru împăcarea generală căci aceasta este dorința poporului grec. Atena 25. — Adunarea a votat de­tronarea dinastiei și proclamarea republicei. Atena. 25. — Ideia reconcilierei face progrese în toată țara. Reacțio­narii intenționează să nu ia parte la plebiscit sub pretext că este ilegal, dar în realitate fiindcă ei se tem că rezultatul său ar provoca înfrânge­rea lor. Te'­ Choistiu»63 siguranței 1 Franței 1 Paris £ 6 (RadEB“)« — He» : d&propîiss­î.is «s2 s* gesîpei Man&s află că la sin» tî*e47sd ® s"ca cssa ° e st vaffS Boc !Bafe*e sSuîî sa P­ i­scsfos Tăslîi șâ SînIîsî Asaieire s5a eniss&at&t fsi pa*îS8îasi râd­d citestiaaiss ® sâgMî faBtreâ Frasuțsi3 ca are preEBS în­â pwsiaetasi sei wssi ppisicsgsal îjb assa­ diasil raBj dissfir­e Frarcțes și Abis» glia. _ „ , '■'1 *—exo——— îl ---------o. Eri s’a fixat în mod­­ogramul primirei A. S. definitiv, I. Prin­țele Higashi Kuni al Japoniei. După cum se știe, înaltul pas se află la Paris, unde a urmat o cală militară de specialități. Plecarea Principelui Kuni din Pa­s va avea loc în ziua de 30 Martie. PRIMIREA LA GRANIȚA Până la granița României înaltul ,soe va Călători cu Simplonul. Lela Cărpiniș, unde va fi primit , d. general Moruzi, colonel Te­­s­cu, adjutant regal, căpitan Fili­­din statul major și d. Iosef Fay, cretar de legație, cari sunt ata­ri pe lângă Principe, atât princi­­ile cât și suita sa, vor călători în­­’un tren regal. In țară i se vor­ face primiri ofi­­ale în gările orașelor, T.­Severin,­raiova, Slatina, și Pitești, unde u­oritățile militare și civile vor tâmpina în gară pe principele ja­­pnez. ECEPTIA IN GARA DE NORD Sosirea în Capitală va avea loc în­mineața zilei de 3 Aprilie la orele­­ jumătate. In gara de Nord, Principele Hi­­oshi Kuni va fi primit de toți embrii familiei Regale. Pu batalion cu muzică va da o­­­ ruin­e militare. Un dejun intim va avea loc în a­­ceași zi la palatul regal. La dejun ar participa, delegația japoneză, £ 0--------­membrii familiei regale, d. și d-na Kumaitchi Horiyutchi ministrul­­ Ja­­poniei-In după lameaza zilei­ de,13 Aprilie Principele Kuni și însoțitorii săi vor depune o coroană la mormântul ostașului necunoscut. Suara­ Va avea loc masa i­ntimă la palatul Cotroceni. A doua zi, va avea loc în piața pa­latului regal o revistă militară, iar la amează un dejun la palatul prin­ciar de la șosea. Seara va avea loc un dineu de gală la palatul regal, urmat de o serată muzicală, la care vor participa mem­brii guvernului, corpul diplomatic, și foștii miniștri. In ultima zi principele Higashi Kuni va inspecta însoțit de M. S. Re­gele și A. S­ R. Principele Carol, re­gimentul de escortă, regală și școala miltară de infanterie, unde vor avea loc exerciții, iar după amiază va vi­zita fundația Principele Carol. Seara are loc la legația Japoniei, un dineu urmat de o recepție. VIZITA IN REGIUNEA PETRO LIFERA Qum principele japonez rămâne patru zile în țară, în ultima zi va vi­zita regiunea petroliferă de pe va­lea Prahovei însoțit fiind de A.­S­­R. Principele Carol și de suită, ------oxo------- 9S ­oxo-Ședința de la 25 Martie Bri a continuat la Cameră discu­­țioa pe articole a legii chiriilor. Art. 26-33 se votează fără modi­ficări, respingându-i toate amenda­mentele propuse. La art. 34 d. D. R. Ioanițescu des­­voltă chestiunea vadului comercial, propunând următorul amendament: «Proprietarul este obligat în ter­men de trei luni de la promulgarea legei, — sa notifice chiriașului con­dițiunile în care dorește să închi­rieze imobilul după expirarea ter­menului de un an. Chiriașul în ter­men de o lună de la primirea noti­­ficărei este obligat să răspundă da­că acceptă condițiunile proprietaru­lui. In caz de neînțelegere, — par­tea interesată va merge la comisia arbitrală, — care va statua chiria pe anul următor celui prevăzut de art. 3. — ținând cont, și de plus va­luta și de situația economică și co­mercială dobândite de imobil pe urma comerciantului». Amendamentul de mai sus, —, conține în sine legiferarea unui în­ceput al vadului comercial. D. D. R. Ioanițescu, arată ce se înțelege prin vad comercial. Greșesc și chiriașii și proprietarii — când se sperie de, noțiunea «va­dului comercial». Este un drept nou — care-și face drum tot așa cum a pătruns dreptul atât de contestat al proprietăței industriale, — și al ce­lei literare și artistice. Vadul în sine conține recunoașterea dreptu­lui de proprietate comercială. Ara­tă ce s’a făcut în Franța, Italia și alte țări și dovedește că dreptul de proprietate­ nu este știrbit. Vadul comercial se poate resuma in următoarele drepturi: a) stabilitate locativă; b) prefe­rința la situații egale și c) despa­gubiri în caz de fraudă. Amendamentul este respins și ar­ticolul este votat nemodificat. Art. 35 se votează cu următorul aliniat nou: «Motivele de recurs vor fi depuse în termenul prevăzut de legea Curții de Casație, pentru afacerile urgente». La art. 26 d. Al. Răutu naționalist democrat propune următorul amen­dament:­­ «Curtea de Casație va fixa un termen scurt de judecată cu citarea părților, cari își vor putea expune pe scurt punctul lor de vedere și după examinarea și a raportului scris făcut de unul din consilierii delegați, va putea decide cu majori­tate de voturi». D. EM. DAN, raportorul, depune un amendament care conține acelaș principiu ca cel din amendamentul d-lui Răutu, dar adaugă următoarea dispoziție: «Raportul în scris se su­primă în recurs. Președintele pune la vot amenda­mentul d-lui Răutu, respins de co­mitetul delegaților, care e respins și de Cameră. Adunarea votează apoi art. 36 cu amendamentul d-lui Dan. D. RĂUTU. Astca-i la fel ca și cu programul nostru din 1910, de unde ați luat exproprierea. Tot așa și d. Dan și-a însușit amendamentul meu , după ce i-a adăugat un pleonasm ridicol. (Protestări la majoritate). * Articolul 37 se votează cu urmă­toarea redactare a penultimului a­­liniat: , i «In caz de casare, pentru lipsa u­­nor constatări de fapte, trimiterea pentru reintegrarea probelor se fa­ce la aceiași instanță, a cărei hotă­râre sau decisiune a fost casată. Art. 36—41 au fost votate fără mo­dificări. La art. 42 s’a adoptat următorul aliniat nou: Nu pot beneficia de prelungirea de sub No. 1 al art. 1, chiriașii și subchiriașii cari la data promulgă­rii prezentei legi, se vor găsi ocu­pând încăperile întreprinderilor in­dustriale, publice sau particulare, destinate a servi ca locuințe perso­nalului teh­nic sau administrativ al întreprinderilor­, dându-li-se un termen de 6 luni, de la promulga­re, pentru evacuare». Art.­­43 e votat nemodificat. La art. 44, d. Al. Răutu cere su­­i­ j­imnro­'i ultimului aliniat, pentru că, spune d-sa, o lege nu poate să întrerupă o afacere dinaintea unei instanțe sesizate. (Majoritatea face zgomot). D. RĂUTU: Oricâtă parodie ar fi aci, eu îmi susțin amendamentele cu toată seriozitatea și pretind de aceea să mi se dea ascultare. D. DR. JIANU: Nu te supăra; se întâmplă d’astea și celor din majo­ritate. D. RĂUTU: D-o sunteți din fami­lie și familia se poate trata mai prost. Eu, însă, pretind să fiu tra­tat ca musafir. D. EM. DAN. Amendamen­tul d-v a fost primit și de d. ministru și de comitetul delegaților. * La acelaș articol, și anume la a­­liniatul privitor la cazul când o speță începută sub imperiul vechei legi, este trimisă la o altă instanță de fond, aceasta aplică procedura nonei legi, sau a legei în vigoare în momentul judecărei recursului, s-a iscat o interesantă discuție ju­ridică între d-nii Em. Dan, rapor­torul legii și Vladimir Athanaso­­vici, de asem­enea membru în comi­tetul delegaților. D. Dan a fost de părere ca în a­­ceste cazuri să se aplice legea nouă, în rezolvarea litigiului. D. Vladimir Athanasovici, dimpo­trivă, a susținut că instanța de tri­mitere (de fond) să aplice numai legea veche, pe considerentul că în caz contrar s’ar crea părții câștigă­toare în recurs o situație mai rea de­cât aceea pe care a avut-o înain­te de a obține casarea, ceea ce ar fi contrar principiilor generale de drept. D- MARZESCU s’a raliat la acea­stă din urmă părere. Camtaia a adoptat art. 44, cu un amendament în acest sens. Art. 45—46 se votează nemodifi­­cate.9 La art. 47 d. Răutu cere lămuriri- D. G. G. MÂRZESCU, ministrul justiției, face declarația că acest ar­ticol anticipează asupra legei îm­­previziunii, cu care d sa va veni în curând. Ami fost acuzat — și fapie d-șa — că prin legea mea, favorizez prin anu­mite articole,­ cazuri speciale. «Primesc să suprim întregul ar­ticol decât să compromit însăși ba­za­ morală a acestei legi». (Aplauze la majoritate). D-1 RĂUTU ia­ act cu satisfacție de această declarație, cu atât mai mult cu cât tot d-sa la art. 3, a de­clarat că nu se poate legifera, în materiei de vod comercial,­ pr­intr’o simplă lege de chirie. D. DAN face o declarație identică cu ace­a a d-lui Mârzescu. In consecință, vechiul text al art. 47 e suprimat, adoptând­u-se un nou text în sensul că «toate procesate începute sub imperiul d<­ci­tulti-le­­g­e 1420 diin anul 1920, vor continua să ne judece după procedura acelui decret-lege»,dar nu după cea a legii de acum. Art­ 48—49 sunt votate fără modi­ficări. Pusă la vot cu lire, legea întru­nește 104 voturi contra locul. 9 D. Victor Iamandi cere­ trimiterea în secțiuni a legii pentru echiva­larea ajutoarelor de maestre din învățământul secundar­ și profesio­nal motivând că legea trebuie nea­părat votată până la 1 Aprilie. Camera încuviințează. Adunarea votează, apoi, Legea prin care se ratifică unde decrete­­legi. La orele 6 și jumătate, d. M. G­­Orleanu ridică ședința. Azi ședință la orele 3 d. a. ------oxo-----­ SPORT Rote de antreița^ent Pista de iarbă a fost pentru a doua oară deschisă er­. f De la Tulipán, s’au remarcat doi anii și mai cu osebire: Caraim­in, Turdp și Kilói. Dintre bătrâni, cari toți sunt a­­vansați, notăm i pe Fichbusz și Landratz. Pensionarii lui Planner au lucrat se­rios. Taifun a lăsat o foarte frumoasă impresie, de asemenea Bun-Venit. De la Gabens avem de menționat un un nou galop al lui Le Pereqquet în compania lui Trotzki. Serios au lucrat și caii din grajdul Schlessinger. Favara lasă frumoase im­presie. Din­tre celelalte grajduri, de remarcat doi­ anii d-lui Petre Bălăci: Keniat, Leuștean,­ și* N’aude-^ăvede. ------oxo—— ...»

Next