Timpul, iunie 1938 (nr. 386-415)

1938-06-11 / nr. 396

REDACTIA BI ADMINISTRATIV BUCUREȘTI, Strada CONST. MIN­E. 11 vRr w. tn». Redacția P Administrația 3.05.4­ Tipografia 3.42.23 In țară: ABONAMENTE I In străinătate: un an 700 lei; 6 luni Un an 2000 lei, 6 lun 350 lei; 3 luni 200 lei­­ 1100 lei; 3 luni 600 le Pentru bănci, instituții și ad­ții publice 1000 lei anua Abonamentele incep la 1 si 15 ale fiecărei lua Anunc­urile se primesc la Administrați ziarului și la toate agențiile de publicitate Taxa de francare plătită in numerar conform aprobări Directiunei Generale P.T.T. Nr. 106.366/8 Mai 1931 Proprietar: 1.TIMPUL“ S. A.R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov. POARTA RǍSBOIULUI etatea Troia avea o­m » poartă mare, veșnic ferecată. Nu se des­­chidea decât sub pre­­siunea fatalității, care deslănțue răsboaiele. I se spunea: poarta răsboiului. Scriitorul francez Giraudoux isto­risește în comedia lui „Războiul troian nu va fi (La guerre de Troie n’aura pas lieu)‘‘ împrejurările în care această poartă s’a deschis Pen­­tru cea din urmă oară. Cetatea Troiei e în fierbere. Pa­ris, tânărul fecior al regelui Priam a răpit pe frumoasa Elena. Grecii, umiliți, amenință cu răsboiul Dar Troienii nu vor să se­­ bată. Au isprăvit tocmai cu bine un alt răsboiu, s’au întors încărcați de glo­rie și cu o pradă bogată. Vor să se odihnească în pace. Frumoasa Elena, de altfel, nu me­­rită un răsboi. A și uitat de Pa­­­ris, în căutarea unei dragoste noi. Pentru o asemenea femeie, pentru o asemenea dragoste nu se pot bate două popoare vi­­teze. O simte Hector, cel mai viteaz dintre Troieni, care e gata să în­frunte insulte și batjocuri, pentru a salva pacea. O pricepe și înțelep­tul Ulise, venit să ceară socoteală Troienilor și care se înțelege de mi­nune cu fiii regelui Priam. Bărbații își strâng mâna cu prietenie. Prin voința și înțelepciurpia lor vor ști să-și ferească neamurile de o luptă grea și fără rost: răsboiul troian nu va fi! Și, totuși, în clipa despărțirii, când numai câțiva pași despart pe solii greci de corăbiile lor, se în­tâmplă pe drumul ce duce spre port trei „incidente“ neprevăzute. Două din ele pot fi potolite. Al treilea in­­cident însă, — o ceartă între ma­rinari — absurdă și de nestăpânit ea însă­, fatalitatea, e scânteia pri­mejdioasă care aprinde focul cel mare. Poarta răsboiului se dese__ . De atâtea luni, Europa înfrigu­rată, se străduește să potolească Incidentele ce se ivesc pe calea pa­cei, și tremură în fața pornirilor oarbe ale fatalității. Această fatali­tate se slujește azi de tainice și ne­văzute unelte. D­upă submarinele necunoscute care turburase spaniole, iată-ne în fața aeros­ apele ■ ’­or nevăzute, care bombardează târ­gurile Franței. Nimic mai primejdios ca acele bombe care explodează pe un teren înconjurat din toate părțile, în a­­fără și înăuntru, de patimi potriv­nice. Cine sunt aviatorii vinovați? Numai întrebarea aceasta stârnește supărări fără număr, izvor de pri­mejdioase incidente. Logic­e. — dacă logica mai joacă azi un rol — ca vinovații să nu fie spanioli din rândurile lui Franco. Generalul „rebel“ e pe cale de a câ­știga răsboiul. Oricât de violentă ar fi poțiunea de bombardament prin care năzuește să încheie, încă în acest an, lupta împotriva Barce­lonei, nu e de crezut că ar întinde-o și deasupra unor târguri franceze pentru a provoca o reacțiune care ar nimici roadele luptei și ale vic­­toriei lui. Mai ușor de închipuit e ca gu­vernamentalii, care nu mai au ni­mic de pierdut, să încerce „diver­siunea“, de mult dorită, a răsboiului european Problema se încurcă însă și mai mult prin faptul că de războiul spa­­niol sunt legate atâtea interese și atâtea participări. U­’i răsboi european, provo­­răsboiul spaniol ar fi cu totul deo­sebit de unul, pricinuit, de pildă, de stările din Cehoslovacia. Față de aceste stări, țările apu­sene au dovedit acțiunea lor unita­ră, care poate găsi oricând un spri­jin în Europa dunăreană. Iar Italia Isi rezervă atitudinea. Problema spaniolă, in schimb, nu­­ interesează țările răsăritene. Iar Anglia și Franța, cu toate că urmă­resc, împreună, Politica de neinter­venție, nu dau totdeauna acestui cuvânt acelaș înțeles. Germania și Italia însă, au cu privire la soarta Spaniei angajamente precise și in­terese comune. Cu alte cuvinte, și fără a ne în­treba dacă un răsboi, oriunde ar în­cepe, nu ar atrage toată lumea în vâltoarea lui, rețineai că ipoteza cea mai prielnică pentru axa Roma, Berlin, e dacă conflictul ar isbucni pe hotarul Spaniei. Nu vrem, din aceste fapte, să tragem deducții, care pot să fie ori nu adevărate. In vremi Primejdioase cum sunt cele de azi, când în toate statele, în unele mai mult, în altele mai puțin, sunt forțe care împing la răsboi, e un act de înțelepciune să admitem că toate cârmuirile vor pacea. Această pace atârnă însă în deo­sebi de două dintre aceste cârmuiri : mă gândesc la Anglia și la Fran­ța — care, din nou, prin liniștita lor judecată și unitatea lor de acțiune pot înlătura „incidentele fatalită­ții“, ca și polemicile și ideologiile de partid, pentru a sluji, cu toată dezinteresarea și toată autoritatea forței lor, o singură cauză: pacea­ și îndrumătoare, în jurul căreia sunt gata să se strângă oricând, toate popoarele, dornice să fie închise poarta răsboiului. Grigore Gafencu Timp de 4 ore în cântece și jocuri Străjerii țării și-au arătat virtuțile în fața M. S. Regelui întrerupte Miercuri din cauza tim­pului nefavorabil, serbările străje­­rești au fost reluate pri intr'o at­mosferă de cald entuziasm tineresc. să.Din zori, ziua s'a arătat frumoa­acoperit cu o maramă de nouri subțiri, cerul prevestea o zi ferită de sulițile fierbinți ale­ soarelui, , o atmosferă prielnică desfășurării­­ e­­xercițiilor de gimnastică. Și tineretul, îndârjit de farsa ju­cată cu o zi înainte de ruperea no­rilor, s'a răsbunat punând în miș­cări, în atitudini, în glas și mai multă voie bună și mai multă tra­gere de inimă, mai multă pricepere, mai multă dragoste față de șeful lui suprem, M. S. Regele. A arătat tot ceia ce are și poate: trupuri ofelite de exerciții și disci­plină, suflete întraripate de credin­ță, de dragoste de Țară și Tron. Alături de școlari, părinții și edu­catorii lor, au venit cu același entu­ziasm, să aducă Suveranului—prin prezența lor — omagiul unei țări întregi. Ca și în ajun tribunele au gemut de mulțimea spectatorilor. N’au lip­sit fracurile membrilor guvernului. Continuare în pagina 7-a Dumitru Hrenciuc, câștigătorul „Cupei Restaurației” înmânează M. S. Regelui uncionil din care a băut apă la Vadul Crișului acum opt ani. Alături de Suveran se află Marele Voevod Mihai In pagina 2-a Orgă la Ateneu! Apelul maestrului George Enescu Cu atenție trează PARISUL urmărește situația Toate măsurile sunt luate pentru a preveni orice surpriza­ re la redacția noastră din Paris. PARIS.9­ — La atmosfera de nervozitate produsă de vestea bombardării vaporului „Brisbane“» de către avioane naționaliste spaniole, s4a adăugat pe seară știrea că alt vas englez, „Isadore“, a fost bombardat azi după amiază. Cercurile oficiale fac tot posibilul pentru a calma opinia pu­blică, și iau atitudine contra știrilor alarmiste care circulă în toate straturile.Se pare că încrederea oficialității franceze, cu toate complica­țiile posibile, se bazează pe un fapt precis, — acela al reluării con­­versațiunilor franco-italiene. De data aceasta se pare că s'a căzut de acord asupra chestiu­nilor de discutat: chestiunea colonială, în legătură cu exploata­rea liniei ferate Djibuti, recunoașterea imperiului italian și pro­blema spaniolă. Se afirmă că este ultima încercare de a se găsi o soluție îm­păciuitoare. In chestiunea Cehoslovaciei, Duar d‘Orsay-ul a decis că lase Angliei inițiativa acțiunii ce va fi reluată după alegerile comunale de Duminică 12 Iunie. In orice caz, atenția cea mai trează domnește la Quai d'Or­say și toate măsurile sunt luate pentru a preveni orice surpriză. H. B. Ite partăgiile noastre și telegramele agențiilor in pagina 11-a. Drapelele străjerești din toată țara se pleacă în fața M. S Regelui La Toulouse CUBA la ROMANIA din Cupa Mon­dială de foot­ball cu 2-1 după ce la pauză România conducea cu 1-0 ELVEȚIA A ELIMINAT GERMANIA CU 4-2 Reportajul nostru tele­fonic și Belinograma de la Toulouse în pag. 12. Serviciul la auto­rități se reia azi după amiază Instituțiile publice își reiau activitatea azi după amiază, după orariul obiș­nuit zilelor cari urmează sărbătorilor legale. Micul Jimmy Cash a fost găsit mort Răpitorul, asupra căruia s'au aflat cei 100.000 dolari plătiți de tatăl ca să scape viața copilului, ar fi chiar fostul șofeur al familiei Cash faimosul șef al poliției speciale „G-men”, care urmărește cu înver­șunare pe răpitorii de copii NEW­ YORK, 9 (deja coresp. no­stru). — „Vânătoarea de oameni" organizată in toată Florida pentru a se da de urma lui Jimmy Cash, copilul de cinci ani furat noaptea din pătucul lui, s'a încheiat cu re­zultatul trist, dinainte așteptat, s'a găsit, aruncat într’un tufiș, ca­davrul intrat în descompunere al micuței victime, jertfa setei de bani a gangsterilor- A fost părăsit încă în viață fiind de răpitorii cari se temeau să nu fie dați de gol, sau a fost ucis mai înainte? Este o întrebare la care, după a­­tâtea zile de la moartea lui Jimmy Cash, medicii nu vor mai putea răspunde. Cine sunt răpitorii? șeful poliției federale D. Hoover, din New­ York, care a condus personal cer­­cetările, în aceste 12 zile din ur­mă, jurase să-i aducă înaintea Justiției. Se pare că a reușit. O telegramă Reuter anunță că a fost arestat un individ, Franklin Pierce Mc­Call, fost șofeurul fa­miliei Cash, timp de doi ani, pâ­nă în Aprilie 1938, fiindcă s'au găsit asupra lui cei 100 000 dolari, plătiți pentru eliberarea copilului. Arestatul recunoaște că este au­torul scrisorii prin care a cerut banii, dar pretinde că a făcut-o numai după ce a aflat de răpirea copilului și voind să profite de faptul săvîrșit de alții. El neagă cu tărie că ar fi amestecat în moar­tea micului Jimmy. D. Hoover a dat aceste lămuriri presei, refuzând însă să arate cum a fost arestat Mc­Call. Istovit de cercetările făcute, nedormit de multe nopți, d- Hoover a adăugat că numai peste câteva zile va putea primi pe ziariști. Deosebit de suma de 50.000 dolari, cerută de președintele Roosevelt pentru cheltuelile necesare urmă­ririi acestei sinistre afaceri, Ca­mera Reprezentanților a un nou credit de 100.000 deschis dolari pentru a stârpi pe toți bandiții ră­pitori de copii. Emoția, în toată America, este de nedescris- D. HOOVER CHESTIUNEA PENSIONARII MUNCI­FI­TORILOR RATRANI VA REZOLVATA DE PARLAMENT PARIS 9 (Rador). — Guvernul a obținut în Cameră o strălucită vic­torie, întrunind unanimitatea ce­lor 600 de voturi asupra procedurii ce trebuie urmată în spinoasa che­stiune a pensionării muncitorilor bătrâni. In urma intervenției d-lui Dala­­dier, Camera a adoptat în unani­mitate amendamentul comunist, ca­re cere ca chestiunea să fie tranșa­tă printr'o lege discutată și votată de cele două Camere. MINISTER­UL DE INTERNE SE DĂRÂMA In locul clădirii, unde s’au frământat C. A. Rosetti, Kogălniceanu, Ion C. Brătianu, se înalță un nou palat Vechiul local al­ ministerului de interne dispare sub lovituri indife­rente de târnăcop municipal. Lu­crători grăbiți au început de eri să desprindă cărămizile istoricei clă­diri din str. Academiei, de unde, până acum câteva luni încă, se ve­ghea la asigurarea ordinei pu­blice și la administrarea treburilor dinlăuntrul țării. Cetățenii mai în vârstă­ — mar­tori ai evenimentelor de la sfârși­tul celuilalt veac, — cari au trecut­­ dimineața pe această stradă, au a­­vut poate o strângere de inimă văzând cum se prăbușesc zidurile patinate de vreme ale clădirii. In clădirea obosită, care cedează azi fiindcă nu mai răspunde nece­sităților de modernă organizare serviciilor unei instituții de stat, și-au făcut datoria, în timpul celor aproape o sută de ani de când e­­xistă, numeroși dregători de seamă. Președinți de consiliu au lucrat și ei aci până la răsboiu-Este interesant să amintim cu a­­cest prilej câteva „date biogra­fice”' ale ministerului de interne. Clădirea a aparținut dintr’un în­ceput — adică înainte de Unirea Principatelor — unui anume Gioa­­că, un antreprenor care neputân­­du-și plăti „accizele“ a fost nevoit să dea casa spre folosința statului, în felul acesta s-a instailat pe ulița paralelă cu Podul Mogoșoaiei, mi­nisterul de interne, în localul că­ruia a funcționat și președinția con­siliului de miniștri și un timp $i ministerul Lucrărilor Publice-In sula consiliului de miniștri. La etaj. C. A. Rosetti, Kogălniceanu, Ton C. Brătianu, s-au ocupat de tre­burile­ înainte ale țării. Acum, pe locul din str. Academiei, va răsări un palat cuprinzător, pe care arhitecții ministerului vor să-l realizeze în stil clasic, în cinci e­­taje. Lucrările construcției vor în­cepe foarte curând. Târnăcoapele lucrează de zor. Fostul palat al Internelor dispare grabnic După ce a fost cucerit cu avionul, POLUL NORD VA FI OARE ATINS ȘI CU SUBMARINUL ? Exploratorul este englezul Hubert Wilkins Acum șapte ani, vestitul explo­rator englez, Hubert Wilkins, a încercat să ajungă până la Polul Nord cu submarinul, fără ca a­­ce­astă încercare să fie încunu­nată de succes. Acum, Wilkins se pregătește pentru o nouă expediție, în vede­rea căreia a și sosit la Moscova unde urmează să-și desăvârșea­scă toate pregătirile necesare­­întrebat de reporteri asupra a­­cestei noui expediții, el a decla­rat următoarele: — „Proectul meu, de a organiza o călătorie cu submarinul prin ținu­turile arctice, este privit adesea drept pură nebunie. Dar eu sunt si­gur de mine, și deasemeni sunt si­gur de succesul acestei întreprin­deri.Cât privește aprovizionarea, ea va fi făcută prin avion­’. Problema cea grea care i se pune lui Wilkins este, însă, acela financiară. Evident, departe de a dispera, exploratorul este con­vins că va izbuti să realizeze ce­le 21.000.000 de lei, de care are nevoie, deși până acum n'a a­­tins decât jumătate­ , și început construcția sub­marinului polar în care sir Hu­bert Wilkins își pune multe nă­dejdi. La prima încercare, guvernul Statelor­­ Unite împrumutase ex­ploratorului submarin „Nau­­tilius’’; expediția cuprindea două­zeci și doi de oameni. Dar curând sir Wilkins fu silit să abando­neze. Acum, el speră că totul va fi gata primăvara viitoare- Expedi­ția ar dura — după socotelile lui — două luni. O descoperire senzațională la Roma ROMA, 9 (Rador).­­ O mare escrocherie a fost descoperită cu prilejul vinderii a 350 de tablouri semnate de pictori renumiți. Toa­te tablourile erau falsificări. Principalii vinovați au fost are­stați. Germania prelungește durata serviciului militar ? BERLIN, 9 (Rador). — Cores­pondentul Agenției Havas trans­mite: In legătură cu svonurile toate la o posibilă prelungire privi­n serviciului militar în Germania, cercurile autorizate germane de­clară că aceste svonuri sunt pro­dusul ..unor tendințe pur destruc­tive". La Berlin se subliniază că știri­le privitoare la prelungirea servi­ciului militar în Cehoslovacia nu au primit până acum nicio con­firmare oficial

Next