Timpul, ianuarie 1991 (Anul 2, nr. 1-20)

1991-01-15 / nr. 8

CO !"*«>» AN SOCIAL-POLI HC-CUL­TU­RAL INDEPENDEN­T r­r- ' Actualitatea • In deschiderea lucrărilor de ieri ale Senatului Româ­niei, dl. Alexandru Bîrlădeanu a solicitat Ministerului Agri­culturii și Guvernului să ia din timp măsurile necesare pentru eliberarea regulamen­tului de aplicare a legii fon­dului funciar și pentru înfiin­țarea comisiilor aplicării ei pe tot în vederea cuprinsul țării. • La începutul lucrărilor A­­dunării Deputaților, a fost a­­doptată ordinea de zi pentru întreaga săptămînă. Președin­tele adunării, dl. Dan Mar­țian, La informat pe deputați că raportul privind evenimen­tele de la Tîrgu­ Mureș este gata și va fi prezentat parla­mentului în următoarele zile. In ceea ce privește evenimen­tele de la 13—15 iurție, el a mărturisit că aceste eveni­mente mai necesită în conti­nuare o analiză. • Ieri la amiază, președin­tele României, dL Ion Iliescu, a sosit la Beijing, unde efec­tuează o vizită oficială de 3 zile, la invitația Republicii Populare Chineze. Președinte­le este însoțit de o echipă de oficiali, intre care se numără ministrul Apărării Naționale, Victor Stănculescu. A avut loc o rundă de convorbiri în­tre cei doi președinți, desfă­șurată la Palatul Parlamentu­lui. • Ministerul Afacerilor Ex­terne al României urmărește cu îngrijorare evenimentele care au loc in republicile baltice, în special acțiunile de folosire a forței in Lituania, soldate cu morți și răniți. • Guvernul sovietic i-a asi­gurat pe ambasadorii Statelor Unite, Germaniei, Marii Bri­tanii și Finlandei la Moscova că președintele Mihail Gorba­­ciov dorește o soluție pașnică în țările baltice. Cei 4 amba­sadori au fost convocați la Ministerul de Externe sovie­tic, unde au fost primiți de ministrul adjunct al afaceri­lor externe • Prezidiul Sovietului Su­prem al Estoniei, reunit în ședință extraordinară, a hotă­­rît crearea Consiliului Apă­rării, în componența căruia intră, intre alții, președintele Parlamentului estonian și pri­mul ministru. _ • Adunarea Națională a Irakului s-a pronunțat ieri prin vot în sprijinul hotărîrii președintelui Saddam Hussein de a nu face nici o concesie în ce privește retragerea din Kuweit. • Navele care circulă în zona Golfului au fost averti­zate că în sectoarele de navi­gație au­ fost semnalate mine marine • Modificările bruște la bursele de valori în ultima perioadă, cât și instabilitatea prețurilor la o serie de mate­rii prime, îndeosebi la petrol, ca urmare a prospectivei u­­nui conflict în Golf. fac să crească teama față de o dere­glare spinoasă a piețelor și față de perturbările finan­ciare. In mai multe capitale au fost anunțate o serie de măsuri in plan economic, în­deosebi la nivelul aprovizio­nării cu combustibili lichizi. Criza din Offif: PACE SAU Abia cîteva ceasuri pen­tru o alegere rațională , imensă povară pentru acei care vor lua decizia finală. Fiecare dintre ei știe bine că este de preferat o pace, cu prețul oricăror renunțări. Pentru că acest cutremur care se numește criza din Golf nu privește doar supra­viețuirea sau dispariția unui stat mic, Kuweit, nici o sin­gură regiune, oricît de im­portantă este aceasta pentru economia mondială, ci soarta lumii în ultimul deceniu de dinaintea mileniului III. Nici unul dintre protagoniștii confruntării nu se va putea sustrage, în fața umanității și a istoriei, de răspunderile politice și morale ce pot de­curge dintr-o alegere rea. Perspectiva unei tragedii es­te insuportabilă chiar și nu­mai ca pur exercițiu teoretic. întotdeauna pacea a impli­cat un compromis. Dar oricît de inacceptabilă ar fi putut să pară o renunțare, șansa de a preveni, victime omenești pe calea lui, pierderi catastrofale, inutile și a fost mai importantă. Pacea presu­pune, indiferent de părțile între care se stabilește, res­tabilirea dreptului interna­țional și a ordinii mondiale. RĂZBOI ? Este o banalitate să spunem că nu știm un bun mai de neprețuit decit pacea între state sau pacea pentru ome­nire. Dar pacea este însăși condiția vieții oamenilor. Mai rămîn deci abia cîte­va ceasuri pentru o alegere rațională­ Dacă pînă la mie­zul nopții de 15 ianuarie 1991 Irakul nu se va fi retras din Kuweit, Rubiconul va fi tre­cut. Acesta este esențialul ultimelor declarații oficiale americane. In cazul unui con­flict militar, armata ameri­cană, trupele forței multina­ționale, Israelul, vor fi scăl­date în singe Acesta este un rezumat posibil al pozițiilor oficialității irakiene. Miezul nopții de 15 spre 16 ianuarie 1991 ar putea fi sau momentul prefigurării unui Eden, sau preludiul unui Infern. Să ne rugăm lui Dumne­zeu ca înțelepciunea politică, moralitatea în relațiile inter­naționale și spiritul păcii să prevaleze astăzi în lume. • în pagina a 4-a : • Șase luni care au șocat lumea • „Integritatea Kuweitului nu este negociabilă" • Irakul vrea supremația • Fata ne­văzută a lucrurilor • Cînd va fi dată prima lovitură ? r Spectrul șomajului? • Linia fină de la C.S.R. sub semnul întrebării Șocul reformei se resimte tot mai mult Cu cîteva zile în urmă, conducerea Combinatu­­lui Siderurgic Reșița a pus in fața colectivului de la linia fi­nă (laminorul de profile ușoare) alternativa opririi instalațiilor și trecerea personalului la linia mijlocie (laminorul de profile mijlocii). Propunerea a fost percepută in termeni cam dramatici. Sigur, sunt îngrijorați, pentru că o ast­fel de măsură generează multe probleme sociale. Nimeni n-a ascuns că reforma se va naște în dureri. Acest colectiv este în momentul în care se te­me și resimte dureros efectele prețurilor în industrie, nesigu­ranța pentru locul de muncă și ziua de mime, despărțirea de un loc de muncă în care s-a format și a muncit zeci de ani și de care este legat, teama tineretu­lui de șomaj, de inflație, faptul că această măsură este subiectiv aplicată și potențialii concu­renți (adică linia mijlocie), n-au fost și nu vor­­ fi mai rentabili. Veți recunoaște în opiniile lor și alte temeri. „Oamenii sunt alarmați. Ni s-a spus franc în față că linia va fi oprită, în urma liberalizării prețurilor, prețurile la laminate au crescut mai mult decit la al­te combinate din țară. In aces­te condiții, am pierdut benefi­ciarii. Sîntem acuzați că nu sîn­­tem rentabili. Dacă am avea otel noi am putea munci oricît. Acolo e necazul, la oțelărie. Se elaborează o cantitate mică de otel, pe care vrem să-l dăm la prețuri absurde. Să nu mai vor­bim de faptul că datorită cali­tății slabe am pierdut­­ oțelurile pentru autoturisme, care se vin­deau la prețuri mai ridicate. Dar să ne întoarcem la laminorul nostru. Nu înțeleg de ce trebuie oprit tocmai laminorul nostru. Asta ne apasă. Noi am fost în­totdeauna fruntași. E un lami­nor cu consum redus de energie, de combustibil. Productivitatea este destul de bună. Sigur, la ora actuală toate sunt nerenta­bile“. (Dumitru Rodin, lamina­­tor) „Laminorul nostru e foarte modern în comparație cu cel de la linia mijlocie. Ne coborim din autoturism și urcăm In că­ruță . La linia mijlocie se lu­crează tot ca în ’44, cu cleștele în mină“. (Rusalin Păran, lami­­nator) „Oamenii se tem si din alte motive.­­Laminatori sintem­ si noi, laminatori sunt și cei de la linia mijlocie. Tehnologia e to­tuși diferită. Dacă voiau să fa­­că acest transfer, trebuia gindit cu 6 luni Înainte și făcută o s pe­ Dorina SGAVERDIA (Continuare In pag­a 2.a) Ieri a început al II-lea trimestru școlar • HP* ANUL ( NR 8 1271) REȘIȚA MARȚI 15 IANUARIE 1991 4 ,­dt.im — 2 lel Intre limite și dezmărginire Există In acest univers bîntuit de neliniști și spaime un spațiu în cuprinsul căruia spiritul­­ nostru se desprinde de contingent și trece în ine­fabil. Aici, patima, ura, sus­piciunea, înseși reziduurile ființei și memoriei se pulve­rizează deodată, tita și luminata sub neclin­constelație ce-1 călăuzește prin timp. Doar gîndul pur, gîndindu-se, odată cu lumea, pe sine, pul­sează liber, necenzurat, rodi­tor. O unică lege înfiorează porunca de a alege între limi­te și dezamăgire. Este chiar legea nașterii și renașterii, în­­tru veșnicia neamului româ­nesc. Am vorbit despre spațiul operei lui Mihai Eminescu. Peste veacuri, densele-i pa­gini răspund nu numai aces­­tei firești nevoi de frumos și de bine, care ne încearcă a. C*«>nnn>Mr* tn rwe * 3-a) Casă de 983 de cupluri au trecut, în 1990, la Reșița, prin fața ofi­țerului stării civile, pentru a spune „Da 1“, optind pentru o familie constituită legal Du­pă cum ne comunică d-na Daniela Gavrilă, de la biroul de stare civilă al primăriei municipiului, față de anul anterior, numărul căsătoriilor a crescut cu 19. In schimb, efect direct al liberalizării avorturilor, numărul copiilor nou născuți a scăzut de la 2555 în 1989, la 2353 în anul trecut. Municipiul rămîne, totuși, printre localitățile cu­ piatră rășene cu o rată a nașterilor destul de ridicată. Un bilant demografic nu poate omite reversul medaliei. Numărul divorțurilor legal înregistrate a fost, în 1990, de 89, și a­­cesta în creștere ușoară față de anul precedent (75). Ca o tendință de ultimă oră, notăm că un număr mai mare de cupluri preferă coabitarea li­beră, căsătoriei legale, iar desfacerea unor căsnicii nu se finalizează în toate cazurile în fața instanței. Mulți pre­feră o situație familială am­biguă (t.j.). Grevă sub cota 1447 Cinstita breaslă a cabanierilor și ospătarilor de pe muntele Se­­menic nu mai trăiește ca In Ha­lima. Vremurile sunt altele și a­­cum, sub vânturi și ninsori, în­țelege să-și facă datoria cu scum­­pătate. Ca și personalul navigant din TAROM suferind de sindro­mul Înălțimii, și-a prins caii la sania cu zurgălăi a grevelor. Pe 11 ianuarie ac­ în plin sezon tu­ristic, a declanșat o primă grevă de avertisment. Turiștii fiind lă­sați să fluiere în vînt și să îm­puște în lună. In plus, susnumita breaslă a comunicat in scris si prin viu grai Consiliului de ad­ministrație al Societății turistice „Semenic“ că va face și o grevă generală pe 16 ianuarie. Va mer­ge, adică, p:nă in pînzele albe. Cauza acestei mișcări revendi­­cative este ispititorul ochi al dra­cului banul. Dar să fim bine În­țeleși. Nu e vorba de banul scos pe nota de plată făcută turiști­lor. După principiul, se leagă de­getul la gură și apoi se scriu la cai verzi pe pereți cit cuprinde nota. Astfel ca și din Piatra num­elui să iasă lapte. De la momentul liberalizării preturilor chestia cu nota a devenit prea grea. Nu-i mai tin curelele pe turiști. Acum mărul discordiei l-a luat banalul stat de plată. Iosif UMBRI (Continuare in pag. a 2-a)

Next