Timpul, ianuarie 1991 (Anul 2, nr. 1-20)
1991-01-15 / nr. 8
CO !"*«>» AN SOCIAL-POLI HC-CULTURAL INDEPENDENT rr- ' Actualitatea • In deschiderea lucrărilor de ieri ale Senatului României, dl. Alexandru Bîrlădeanu a solicitat Ministerului Agriculturii și Guvernului să ia din timp măsurile necesare pentru eliberarea regulamentului de aplicare a legii fondului funciar și pentru înființarea comisiilor aplicării ei pe tot în vederea cuprinsul țării. • La începutul lucrărilor Adunării Deputaților, a fost adoptată ordinea de zi pentru întreaga săptămînă. Președintele adunării, dl. Dan Marțian, La informat pe deputați că raportul privind evenimentele de la Tîrgu Mureș este gata și va fi prezentat parlamentului în următoarele zile. In ceea ce privește evenimentele de la 13—15 iurție, el a mărturisit că aceste evenimente mai necesită în continuare o analiză. • Ieri la amiază, președintele României, dL Ion Iliescu, a sosit la Beijing, unde efectuează o vizită oficială de 3 zile, la invitația Republicii Populare Chineze. Președintele este însoțit de o echipă de oficiali, intre care se numără ministrul Apărării Naționale, Victor Stănculescu. A avut loc o rundă de convorbiri între cei doi președinți, desfășurată la Palatul Parlamentului. • Ministerul Afacerilor Externe al României urmărește cu îngrijorare evenimentele care au loc in republicile baltice, în special acțiunile de folosire a forței in Lituania, soldate cu morți și răniți. • Guvernul sovietic i-a asigurat pe ambasadorii Statelor Unite, Germaniei, Marii Britanii și Finlandei la Moscova că președintele Mihail Gorbaciov dorește o soluție pașnică în țările baltice. Cei 4 ambasadori au fost convocați la Ministerul de Externe sovietic, unde au fost primiți de ministrul adjunct al afacerilor externe • Prezidiul Sovietului Suprem al Estoniei, reunit în ședință extraordinară, a hotărît crearea Consiliului Apărării, în componența căruia intră, intre alții, președintele Parlamentului estonian și primul ministru. _ • Adunarea Națională a Irakului s-a pronunțat ieri prin vot în sprijinul hotărîrii președintelui Saddam Hussein de a nu face nici o concesie în ce privește retragerea din Kuweit. • Navele care circulă în zona Golfului au fost avertizate că în sectoarele de navigație au fost semnalate mine marine • Modificările bruște la bursele de valori în ultima perioadă, cât și instabilitatea prețurilor la o serie de materii prime, îndeosebi la petrol, ca urmare a prospectivei unui conflict în Golf. fac să crească teama față de o dereglare spinoasă a piețelor și față de perturbările financiare. In mai multe capitale au fost anunțate o serie de măsuri in plan economic, îndeosebi la nivelul aprovizionării cu combustibili lichizi. Criza din Offif: PACE SAU Abia cîteva ceasuri pentru o alegere rațională , imensă povară pentru acei care vor lua decizia finală. Fiecare dintre ei știe bine că este de preferat o pace, cu prețul oricăror renunțări. Pentru că acest cutremur care se numește criza din Golf nu privește doar supraviețuirea sau dispariția unui stat mic, Kuweit, nici o singură regiune, oricît de importantă este aceasta pentru economia mondială, ci soarta lumii în ultimul deceniu de dinaintea mileniului III. Nici unul dintre protagoniștii confruntării nu se va putea sustrage, în fața umanității și a istoriei, de răspunderile politice și morale ce pot decurge dintr-o alegere rea. Perspectiva unei tragedii este insuportabilă chiar și numai ca pur exercițiu teoretic. întotdeauna pacea a implicat un compromis. Dar oricît de inacceptabilă ar fi putut să pară o renunțare, șansa de a preveni, victime omenești pe calea lui, pierderi catastrofale, inutile și a fost mai importantă. Pacea presupune, indiferent de părțile între care se stabilește, restabilirea dreptului internațional și a ordinii mondiale. RĂZBOI ? Este o banalitate să spunem că nu știm un bun mai de neprețuit decit pacea între state sau pacea pentru omenire. Dar pacea este însăși condiția vieții oamenilor. Mai rămîn deci abia cîteva ceasuri pentru o alegere rațională Dacă pînă la miezul nopții de 15 ianuarie 1991 Irakul nu se va fi retras din Kuweit, Rubiconul va fi trecut. Acesta este esențialul ultimelor declarații oficiale americane. In cazul unui conflict militar, armata americană, trupele forței multinaționale, Israelul, vor fi scăldate în singe Acesta este un rezumat posibil al pozițiilor oficialității irakiene. Miezul nopții de 15 spre 16 ianuarie 1991 ar putea fi sau momentul prefigurării unui Eden, sau preludiul unui Infern. Să ne rugăm lui Dumnezeu ca înțelepciunea politică, moralitatea în relațiile internaționale și spiritul păcii să prevaleze astăzi în lume. • în pagina a 4-a : • Șase luni care au șocat lumea • „Integritatea Kuweitului nu este negociabilă" • Irakul vrea supremația • Fata nevăzută a lucrurilor • Cînd va fi dată prima lovitură ? r Spectrul șomajului? • Linia fină de la C.S.R. sub semnul întrebării Șocul reformei se resimte tot mai mult Cu cîteva zile în urmă, conducerea Combinatului Siderurgic Reșița a pus in fața colectivului de la linia fină (laminorul de profile ușoare) alternativa opririi instalațiilor și trecerea personalului la linia mijlocie (laminorul de profile mijlocii). Propunerea a fost percepută in termeni cam dramatici. Sigur, sunt îngrijorați, pentru că o astfel de măsură generează multe probleme sociale. Nimeni n-a ascuns că reforma se va naște în dureri. Acest colectiv este în momentul în care se teme și resimte dureros efectele prețurilor în industrie, nesiguranța pentru locul de muncă și ziua de mime, despărțirea de un loc de muncă în care s-a format și a muncit zeci de ani și de care este legat, teama tineretului de șomaj, de inflație, faptul că această măsură este subiectiv aplicată și potențialii concurenți (adică linia mijlocie), n-au fost și nu vor fi mai rentabili. Veți recunoaște în opiniile lor și alte temeri. „Oamenii sunt alarmați. Ni s-a spus franc în față că linia va fi oprită, în urma liberalizării prețurilor, prețurile la laminate au crescut mai mult decit la alte combinate din țară. In aceste condiții, am pierdut beneficiarii. Sîntem acuzați că nu sîntem rentabili. Dacă am avea otel noi am putea munci oricît. Acolo e necazul, la oțelărie. Se elaborează o cantitate mică de otel, pe care vrem să-l dăm la prețuri absurde. Să nu mai vorbim de faptul că datorită calității slabe am pierdut oțelurile pentru autoturisme, care se vindeau la prețuri mai ridicate. Dar să ne întoarcem la laminorul nostru. Nu înțeleg de ce trebuie oprit tocmai laminorul nostru. Asta ne apasă. Noi am fost întotdeauna fruntași. E un laminor cu consum redus de energie, de combustibil. Productivitatea este destul de bună. Sigur, la ora actuală toate sunt nerentabile“. (Dumitru Rodin, laminator) „Laminorul nostru e foarte modern în comparație cu cel de la linia mijlocie. Ne coborim din autoturism și urcăm In căruță . La linia mijlocie se lucrează tot ca în ’44, cu cleștele în mină“. (Rusalin Păran, laminator) „Oamenii se tem si din alte motive.Laminatori sintem si noi, laminatori sunt și cei de la linia mijlocie. Tehnologia e totuși diferită. Dacă voiau să facă acest transfer, trebuia gindit cu 6 luni Înainte și făcută o s pe Dorina SGAVERDIA (Continuare In paga 2.a) Ieri a început al II-lea trimestru școlar • HP* ANUL ( NR 8 1271) REȘIȚA MARȚI 15 IANUARIE 1991 4 ,dt.im — 2 lel Intre limite și dezmărginire Există In acest univers bîntuit de neliniști și spaime un spațiu în cuprinsul căruia spiritul nostru se desprinde de contingent și trece în inefabil. Aici, patima, ura, suspiciunea, înseși reziduurile ființei și memoriei se pulverizează deodată, tita și luminata sub neclinconstelație ce-1 călăuzește prin timp. Doar gîndul pur, gîndindu-se, odată cu lumea, pe sine, pulsează liber, necenzurat, roditor. O unică lege înfiorează porunca de a alege între limite și dezamăgire. Este chiar legea nașterii și renașterii, întru veșnicia neamului românesc. Am vorbit despre spațiul operei lui Mihai Eminescu. Peste veacuri, densele-i pagini răspund nu numai acestei firești nevoi de frumos și de bine, care ne încearcă a. C*«>nnn>Mr* tn rwe * 3-a) Casă de 983 de cupluri au trecut, în 1990, la Reșița, prin fața ofițerului stării civile, pentru a spune „Da 1“, optind pentru o familie constituită legal După cum ne comunică d-na Daniela Gavrilă, de la biroul de stare civilă al primăriei municipiului, față de anul anterior, numărul căsătoriilor a crescut cu 19. In schimb, efect direct al liberalizării avorturilor, numărul copiilor nou născuți a scăzut de la 2555 în 1989, la 2353 în anul trecut. Municipiul rămîne, totuși, printre localitățile cu piatră rășene cu o rată a nașterilor destul de ridicată. Un bilant demografic nu poate omite reversul medaliei. Numărul divorțurilor legal înregistrate a fost, în 1990, de 89, și acesta în creștere ușoară față de anul precedent (75). Ca o tendință de ultimă oră, notăm că un număr mai mare de cupluri preferă coabitarea liberă, căsătoriei legale, iar desfacerea unor căsnicii nu se finalizează în toate cazurile în fața instanței. Mulți preferă o situație familială ambiguă (t.j.). Grevă sub cota 1447 Cinstita breaslă a cabanierilor și ospătarilor de pe muntele Semenic nu mai trăiește ca In Halima. Vremurile sunt altele și acum, sub vânturi și ninsori, înțelege să-și facă datoria cu scumpătate. Ca și personalul navigant din TAROM suferind de sindromul Înălțimii, și-a prins caii la sania cu zurgălăi a grevelor. Pe 11 ianuarie ac în plin sezon turistic, a declanșat o primă grevă de avertisment. Turiștii fiind lăsați să fluiere în vînt și să împuște în lună. In plus, susnumita breaslă a comunicat in scris si prin viu grai Consiliului de administrație al Societății turistice „Semenic“ că va face și o grevă generală pe 16 ianuarie. Va merge, adică, p:nă in pînzele albe. Cauza acestei mișcări revendicative este ispititorul ochi al dracului banul. Dar să fim bine Înțeleși. Nu e vorba de banul scos pe nota de plată făcută turiștilor. După principiul, se leagă degetul la gură și apoi se scriu la cai verzi pe pereți cit cuprinde nota. Astfel ca și din Piatra numelui să iasă lapte. De la momentul liberalizării preturilor chestia cu nota a devenit prea grea. Nu-i mai tin curelele pe turiști. Acum mărul discordiei l-a luat banalul stat de plată. Iosif UMBRI (Continuare in pag. a 2-a)