Transilvania, 1872 (Anul 5, nr. 1-24)

1872-01-15 / nr. 2

—­14 berniului se tramesera si comisari pentru a se in­formă despre adeverat­a stare a lucrului.*) Cu toate ce se publicase annullarea facuteloru conscriptiuni pentru militarisare, totusi aceste publi­­catiuni au esercitatu putina influentia asupra popo­rului , ca­ci poporulu nu prea voiă se faca servitia iobagesci. D­in partea cancelariei de curte sub doto. 28. Augustu 1784 se si luara indata cele mai aspre mesuri pentru sugrumarea miscariloru turburatorie de liniscea publica, demandanduse că facia cu agitatorii celi prensi, se se proceda după dreptulu statariu. In urmarea acestora se luara dispositiuni pentru impe­­decarea conscriptiuniloru militarie, cumu si a tulbu­­rarei de linisce, urmate d’in acea conscriptiune. Co­­mandantele cetatiei d’in Alb’a-Iuli’a, dogeni pre vreo 300 tierani, ce mersera acolo, provocandu’i se se linisceasca si se mearga pre la casele sale. Vicecom­i­­tele d’in comitatulu Albei de diosu, Halmăgyi, chiamic la sene in Alb’a-Iuli’a, cate 7 deputați dela fia­care d’in comunele vecine, si i persuada cu blandetia, că se se linisceasca si se incete dela turburarea ordinei si a pacei. Totu-odata lask­a se publică in tergula de tiera dela Teiusiu, că nemine sub pedeapsa grea, se nu mai cutedie a turbură pacea publica, si se dis­­pusera pre la poduri si trecatorie paditori înarmați, carii se respingă cetele de tierani, cari in contra oprirei, oru cutedia se merga la conscriere si cu mo­­dulu acesta aru conturbă liniscea. După tenarea raportului facutu de gubernatoriulu tierei cktra cancelariulu de curte sub doto. 8. Sept. 1784, iobagii d’in comitatulu Uniadorei nu voira a ascultă de domnii sei, neci a le face servitiale robo­­tali, ba inca locuitorii d’in satulu Gontiug’a in tienu­­tulu Hatiegului, atotu departe mersera cu neascultarea loru, chtu după repetite provocări, neci nu voira a se presentă inaintea comisariloru esmisi cu scopu de a cercetă după gravaminele tieraniloru comunicate d’in partea colonelului Karp. Totu atunci se refe­­reaza, ca vicecomitele d’in comitatulu Anadorei nu de­parte de satulu Soimusiu langa Muresiu (Maros-Soly­­mos), ar fi intempinatu pe mai multi iobagi d’in do­­miniulu Iliei, cari mergeau la Alb’a-Iuli’a, că se se conscria de ostasi, fiendu­ ck li s’a spusu, cumu­ck acolo era si se va incepe conscriptiune militaria. Unu cetatianu d’in fortareti’a Devei inca s’a ocupatu cu atare conscriptiune, si facia cu toata oprirea a conti­­nuat’o, paina candu la recercarea tablei comitatense s’au arestatu. Asemene consctiptiuni s’au facutu in Sio­­masiu si in alte sate, ba chiaru si in Coslariu, unu satu nu departe de Alb’a-Iuli’a. Se mai tramisera cumu se dice, si scrisori volante. Dar in interesul adeverului trebue se insemnamu si aceea, ca dela midiuloculu lui Septembre 1784 s’a mai liniscitu atiei­area poporului, causata prin con­scriptiune cu scopu de militarisare. Acésta linisce tienfi plina cktra finea lui Octobre, seu mai bene, cktra începutulu lui Noembre, candu rescel’a erupse pre facia. Ce s’au lucratu in acestu tempu de linisce? rost-au ceva conspiratiune, că pregatitoria pentru dra­­m’a cea sangeróasa ? si mai virtosu ce au lucratu Horia in acestu tempu? Ce influentia va fi avutu elu la înaintarea tristului plana? Acestea întrebări remanu cestiuni deschise, pentruca in privinti’a acesta nu se afla informatiuni in scrierile tipărite, sau manuscripte, referitorie la acésta rescóla a tieraniloru, si déca aru esiste, aru fi fontanele romane d’in acelu tempu, a caroru lipsa se simte forte tare in descrierea rescólei tierani­loru.*) Nece aceea nu se scie, ce ce influentia "au esercitatu preotimea romana la acea rescóla, totusi se dovedesce d’in relatiuni oficiali, cumu­ch episcopulu gr. orientale Nechitich, si-a pusu tota silinti’a pentru inadusirea rescelei, ataitu prin cercularie archi-pasto­­resci, crtu si mergandu insusi in facl’a locului cu scopu de a molcomi animile intaritate ale tieraniloru, si a’i aduce la linisce. III. Se vedemu inse, cine a fostu Horia, acelu con­­ducatoriu primariu alu tristei rescele? Horia**) avea numele propriu Nicolae Ursu; elu se născuse in an. 1730 in satulu Albacu, ce se tienea de dominiulu erariale d’in Zlatna, in possesiunea numita dela co­­mun’a Riu-mare, carea coprende satele Ponoru, Sa­­ratura si Scarisior’a. Despre copilari’a lui, si in ge­nere despre relatiunile vietiei lui, putinu se poate sei;­elu a fostu de religiunea gr. or., după unele inscien­­tiari ar fi fostu preotu mai antaiu in Muresiu-Ostor­­heiu, apoi in Iernutu, ma si protopopu se dice a fi fostu, inse dupace ia muritu muierea, s’a casatoritu a dou’a óara, si prin asta renuntiandu la preotia, s’a asiediatu cu locuinti’a in Câmpeni, unde si-a casti­­gatu încrederea poporului d’in pregiuru, si a luatu parte însemnata la certele escate intre dominiulu era­ *) Asia sustienu scriptorii magiari,, câti s’au occupatu până acuma cu acestu episodu forte interessante d’in istori’a Transil­vaniei. Densii adeca sustienu, cu acelea conscriptiuni militarie s’aru fi facutu fara porunca mai înalta. Noi d’in partene­ri ne am potutu îndupleca neci­ unadata ca se le credemu acea assertiune. Este absolutu impossibile ca duoi trei officiali d’in statulu ma­­gioru, maiori, si coloneii, coloneii, fia ch­iaru generali, se catedie a intreprende asia ceva, fara consimtiementu mai inaltu. Au nu amu vediutu si in dilele nóstre asemenea casuri ? Urban, Jella­­chich etc. etc. Candu s’a vediutu câ nu ese lucrulu netedu, cu aristocratia striga si se învolbura, câ mai intrevenu si alte cala­­mitati, atunci s’a negatu si contramandatu cu „Nu sciu, n’am vediutu.“ Se mai ceru multe spre a lumina prin toate secretele. Eed. *) Firesce ca se simte, precumu observase si du. Szilágyi. Dara cine se se espuna de buna voiia la furci, tiepa si rota prin pastrarea acelui feliu de scrieri ? Apoi insii aristocrații au arsu nebunesce ori­ce au aflatu scrisu romanesce. Asia au arsu in 11. Martiu 1849 intregu archivulu comitetului romanescu dela Sibiiu, numai cca asia, d’in ura, vindicta, nebunia, precumu ne spuseră inșii acei oficiali de insurgenți, carii le au arsu. Red. **) Horia atâtu insemneaza câtu horitoriu, cantatoriu, s’a numitu asia, pentrucâ i placea a cantâ.

Next