Transilvania, 1873 (Anul 6, nr. 1-24)
1873-01-15 / nr. 2
14 — rulu inversiunatu păna atunci, anume poporulu dein comitate, adeca dein partea cea mai mare a Transilvaniei in contra oligarchiei, pe atătu a trebuitu acumu se se cătranasca mai amaru asupra primatiloru secuiesci si asupra patricianiloru sasesci, cu carii poporulu dein comitate nu avuse neci in clinu neci in maneca, prin urmare nu potea pricepe, de ce aceștia se aduca pe secui si pe sasi in contra locuitoriloru dein comitate. Se pare inse că poporulu dein comitate scia prea puținu de maltratările si spoliarile, la care era supusi inca si locuitorii dein secuime si dein fundulu regesen dein partea oligarchiei loru, prin urmare că acesta inca avea causa de a se asecura de ajutoriulu reciproca alu aristocrației feudale dein comitate. Destulu arăta, că poporulu romanescu si celu ungurescu dein Transilvania vediendu noulu periculu la asia, seu adunatu indata erasi sub arme. Supremulu comandante alu oastei confederate a fostu érasi Lorandu Lépes, era comandantele oastei democratice fu Antonie Lungulu (Antonius magnus), carele apucase a castiga mare auctoritate la poporu. Intr’aceea nobilii isi propuseseră a mai tiene una dieta seu congregatiune nobilitaria la Turda, inse n’au avutu tempu, pentrucă poporulu ii strimtoră ca se essa dein nou pe campulu sângelui. Se incinse era si batalia mare si una dein cele mai crunte, in care oastea oligarchica confederata fu erasi invinsa de cătra ostea democratica. Dio’a bătăliei a duo’a inca nu se afla dein documentele, căte le avemu, dara dein unu decretu alu vicevaivodului L. Lépes emanatii in 30. Septembre 1437 se vede curatu, că a duo’a batalia se făcuse numai atunci de curendu, adeca pe la finea lunei Septembre, si că elu, Lépes, in 30. Septembre se mai află cu ostea sa inca totu in castrele puse aprope de riului Somesiu, adeca la vreunui punctu undeva, intre Gherla si Ci u s i u. Dein alte documente contemporane mai aflamu, că ostea democratica coprinsese chiarn si cetatea Ci u s i u u si A i u d uu. Mai departe se scie, că bellulu civile carele erupsese in Transilvania inca dein Iuniu, părul spre toamna se intensese si preste comitatele invecinate Maramurasiu, Satumăru si Biharea, in care tienuturi anume mulu Martirii cu conductoriu alu poporului se bucură de mare auctoritate si facea multe rele aristocratiloru, resbunandu’si pentru nenumeratele loru crime si tiranii , de care este plina istori’a mai pe toate paginele sale. Aluducilea tractatu de pace intre oligarchia si democraţia. Vediendu cele trei fracţiuni confederate, adeca nobilii feudali, primarii secuiesci si patricianii sasiloru, că rebelliunea loru in contra tierei si a drepturiloru poporului erasi nu le folosi nimicu si că remasera de nou învinse, cunosciindu de alta parte, că trupele regesei care petrecea aflora dein Transilvania, celu pucinu pentru atunci nu voru alerga intru ajutoriulu loru, si că aristocrației dein Ungari’a inca nu’i dă man’a că se le tramita succursu, ca imbiiatu pe poporu erasi cu conditiuni de pace, inse erasi cu asia numita reservatiune mentale, seu cu cugetu reservatu, că adeca acelea conditiuni se fia tienute in modu provisoriu, păna ce va decide regele Sigismundu in acea causa de viétia si de moarte. Acestu alu duoilea tractatu provisoriu de pace s’a inchiaietu intre oligarchia si poporu la comuna Aputu (Apathi) in comitatulu Dobacei, in luna Octobre 1437, era documentulu ce contiene conditiunile de pace, s’a ratificatu la capitululu dela monasteri’a Clusiului in 6. Octobre. Conferenti’a dela Aputu a fostu compusa dein mai multi representanti ai ambeloru parti belligerante. Dein partea oligarchiei confederate au fostu. v. vaivodulu L. Lépes, comiții sau căpitănii secuiloru Michailu Jaks de Kusal si Enricu Thamăsi, cresicumu că representanti ai auctoritatei publice, apoi deintre ceilalți aristocrați I oa nu dein comuna Jucu, Ladislau Ceh dela Redu, Stefanu dela Buda romanesca (in comit. Clusiului), Iacobu dein Dragu, Nicolae dela Iclodu, Benedicu dela Valcau, Petru dein Bodocu, Ioanu Lupulu dein Seserma, . . . unu filiu alu lui Ioanu dela Codoru, Dionisie dein Sfarasiu (Farnas in comit. Clus.), Petru dein Turn (com. Turdei), Ladislau filiu alu lui Turda dela Ceanu, Petru dein Bogat’a, Nicolae dein St. Paulu, unulu ... dein Dă ro su (Darlatz, comit. Cetatei de Balta), Nicolae alu lui Apa (Apafi) dela Malenciugu (Almakerék comit. Alba-sup.), Michaiu alu lui Solomonu dela Baseric’a-alba (comn. Albei), Michaiu dela Geoagiu (com. Huned.), Iacobu dela Cisteiu, Nicolae dela Uroiu (corn. Huned.), si unu altu Nicolae (loculu e stersu, rosu in documentu), era dein partea poporului au partecipatu in numele capitaniloru comandanti si in alu poporului intregu Antonie Lungulu dela Bud’a, Toma Lungulu dela Secu (opidu micu), Michailu si Gajtu, vlachi dela Giracu (Virágosberek, com. Solnocu inter.) si magistrulu Ioanu dein cetatea Clusiu, acestia toti căpitani (comandanţi); pre langa acestia Benedicu Gazda dein comuna Deodu (comit. Alba inf., cerculu Zlatnei), Paulu Lungulu dela Vaidahaza (Voivodeni corn. Dobocei), Valentinu Fauru dein Satuu nou*), Gregorie Cegu, Blasiu Grebu dein comuna Buz’a (corn. Doboca), Elie Lungulu dela Almasiu**), Stefa nu Hentiu dein Siomboru***), Ladislau (Vladu) Ba nu dela Al pretu, Nicolae Valcaianulu dela H ued in u. Asta data representantii ambeloru parti bellige *) Comune pe nume Satu-nou sei* simplu Nou, ung. Újfalu, sunt 25 in Transilvani’a, asiediate in diverse tienuturi ale tierei, incependu dein distr. Brasiovului crucisiu curmedisiu până susu in comitt. de catra Ungari’a si până spre Bistritta. **) Comune cu nume Almasiu (Almás) sunt 11. ***) Comune Sombor sunt 5.