Transilvania, 1873 (Anul 6, nr. 1-24)
1873-01-15 / nr. 2
Acesta faia ese ^ cate 3 cóle pe Inna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate l 1 galbenu cu porto Vp postei. ,/ JOSVi'--------Fai’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. --------Abonamentulu se ^ ^ face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. »i Vj r/y j\l*, 2. Brasiovu 15. ianuariu 1873. Afilltii VI. Samarin: Despre bellulu civile transilvanu dein anii 1437—1438. (Pine.) — Despre Hygien’a publica si politi’a sanitaria. — Solennitate secularia in academi’a scientifica magiara dela Pest’a. — Publicarea baniloru incursi. — Convocare. Despre bellulu civile transilvanu dein anii 1437—1438. (Fine.) Complotulu aristocratiei cu clerulu si cu sasii. Dein dio’a in care s’a ratificatu acesta pace, aristocrații au si inceputu a plănui curau se o infranga, de-ocatudata inse n’au cutediatu a esi pe facla cu planurile loru, pentruca după batai’a ce luaseră era convinși, ca numai cu poterile loru dein Transilvani’a nu vom mai fi in stare se mai subjuge de nou pe popor. Ceea ce durea mai amara pe aristocraţi, era conditiunea, ca pe veritoriu poporul u se se poata aduna in fiacare anu spre a’si vedea de interessele si de drepturile sale. De candu lumea, toti tiranii si toti asupritorii mari sau temuti de adunari si de consultări publice, si fiendu ce le-au si impedecatu oricandu a statu in poterea loru, asia urma, ca in loculu adunariloru publice veniră conspiratiunile. Intre acestea impregiurari ce mai era se faca aristocraţii si clericii? Se puseră ei insii pe conspiratiuni, pe comploturi, si incepura se’si caute ajutoriu in toate partile, cu care se pota subjuga tier’a de nou. Intr’aceea poporulu care nu mai avea neci umbra de incredere catra inemicii sei, inca n’a depusu armele, ci dein contra, a fostu cu destula privighiare asupra toturoru planuriloru care invertea aristocraţii si popii. Poporulu romanescu si ungurescu avuse mari cuvente de a nu da neciunu crediementu subjugatoriloru sei. In Septembre alu aceluiasi aminta cu nobilii feudali dein comitate, primarii secuiloru, patricianii sasiloru si episcopalii G. Lépes improvisara unu congressu la Clpkin’a in comitatulu Solnocu, unde dupa ce se consultam intre sene, cumu se sugrume drepturile poporului si cumu se confisce in partea lom tier’a si toate avutiile ei, apoi in 14. Septembre alu aceluiasi anu compusera si subscrisera unu. documentu, una conventiune de infratire si uniune, despre care chiaru si unii scriptori aristocratici marturisescu, ca ea a fostu indreptata in 1 ini’ a prima in contra poporului. Mai inainte de a inchiaié aceasta uniune, conspiratii s’au impacatu cu episcopalii Lepes in caus’a diecimeloru, se intielege inse ck pe pielea poporului; după aceea facendu’si cruce, depusera unu juramentu tare, ce voru observa toate conditiunile ckte s’au adoptatu de comunu, era acelea conditiuni au fostu: 1. Se depună juramentulu credentiei cktra regele Sigismundu. 2. Se jure fiacare parte conspiratoria ck ’si voru da ajutoriu reciprocii in toate casurile grele si cu ataitu mai virtosu intre impregiurarile de atunci. 3. In casu candu una dein partile unite si confederate ar cadea in disgratia la regele, celilalti duoi confederați se’i midiuloceasca ertare. 4. Fiacare parte confederata se obliga a da trupeloru celeilalte vietualii in pretiurile usitate, ver’a locu de castre in campu, ern’a cortella. 5. Fiacare coiffandante va manutienea disciplina militaria in cointielegere cu primariulu comunei, si fiacare este responsabile pentru escessele ostasiloru sei. 6. S’au luatu si cresicare mesuri asupra desertoriloru. 7. Oricandu vreuna dein partile confederate ar cere ajutoriulu armatu alu celorulalte dupe, acestea indata la dupe dîle după receperea scrisoarei provocatorie trebue se si plece si se mearga pe fiacare di distantia de cite trei milliarie, pentru ca se dea ajutoriu iute, era in casa de a nu se inplini aceasta conditiune, prefectulu cutarui districtu care ar fi de vina la acea intardiere, se fia pedepsitii cu moarte. 8. Nobilii, secuii si sasii se impaca de nou cu episcopulu Georgie Lepes si cu capitululu, si jura fia-care parte ck va depune si va uita de ori-ce ura si hostilitate care dominase prna aci in contra clerului, cumu si ck se va feri fia-care a mai reînnoi acea ura si urgia, era déca vreuna dein partile contractante s’ar abate dela acesta învoire si impaciuire, se fia cunoscuta ca calcatoria de juramentu, si celelalte duoe parti confederate se nu catedie a’i merge in ajutoriu. 9. In casa candu una parte ar avea vreo causa de judecata cu ceealalta, se se judece la tribunalulu partei adverse, ora judecătorii acesteia se’i faca dreptate. Presiedenti’a la acea adunare si la compunerea actului de confederatiune, cunoscuţii sub titlu de Unio trium nationum, o a portatu vicevaivodulu Lorandu Lopes, fratele episcopului. A dou’a batalia. Se vede ca conductorii si comandanţii poporului romanescu si ai celui ungurescu au si aflatu indata despre acea uniune seu confederatiune inchiaieta la Clipalna intre oligarcha sau boierii celi mari dein comitate cu primarii secuiloru si cu patricianii sasiloru. Pre chtu de multu fusese popo