Transilvania, 1875 (Anul 8, nr. 1-24)
1875-01-15 / nr. 2
2®^ iVKJ f — — $ Acesta foia ese cate 3 cele pe luna costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenii cu porta postei. v le'SV'i/----------variat. TRANSILVANIA. Foia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanii. 'S!®:,"». »tioAbonamentulu se face numai pe cate i 1 anu întregii. Se abonedia la Corni- J telulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta I seu prin domnii co- lectori. I \r. *L Brasiovu 15. Ianuariu 1875. Aliulul VIII. Samaria. Migratiune. Colouisatiune. Invasiune. — Fragmente dein istori’a regimentului alti II lea rom. granitiariu transilvanu. (Urmare.) — Consemnarea romaniloru ucisi la 1848 — 49 in Clusiu după sententi’a judetiului de sânge (vérbiróság). Procesu verbale — Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia. Migratiune. Colonisatiune. Invasiune. (Urmare.) Suntu treidieci si optu de ani, de candu ni se da ocasiune de a face diverse caletorii prin Muntenia si Moldova. In acelea caletorii amu aflatu si amu vediutu, anume pe sub munti, multe comune compuse dein romani ardeleni transmigrate in diverse tempuri, candu de înaintea persecutiuniloru religiose, mai desu dinaintea robiei de cate 2 si chiaru 4 dile in septemana, alta data de femete (1815—17) si de alte calamitati. In piatrele comerciali nu treci din una strada in alta, ca se nu intempini pe cate cineva „de ai nostrii dela Ardelu.“ In monasterie era destui călugări „dein Ardealu,“ intre carii nu pucini au ajunsu egumeni, archimandriti, chiaru si episcopi. Studenți dela Blasiu si dein ale tierei, mai multu sau mai pucinu aplecați catra vocatiunea preotiésca sau chiaru viéti’a monastica, acolo inse si in Sibiiu neprimiti la cursu dein vreo causa séu alt’a, era mai virtosu pentru marea concurentia, pre candu toti se iubuldia „la popia“, trecea in Moldov’a séu in Munteni’a, care cumu potea, cu séu tbra pasportu, prin vam’a publica deschisa, séu prin vam’a cucului, mascaţi mai alesu cu pastori de vite. In apropiere de fruntariele Transilvaniei suntu multe schituri mai mici, cenobii si monastirie mai mari. Care cumu apucă in acelea, era scapatu celu pucinu de primele griji ale vietiei, locuintia, inbracamente, intrementu. Cei mai multi dein acei călugări isi ascundea originea lor ardeléna, dein causa ca ardelenii era forte reu vediati de călugării greci si bulgari, de carii furmică monasteriele romanesci pana la unu numeru de câteva mii. Numai intre patru ochi, in confidentia iti spunea cutare egumenu, archimandritu, episcopii, „ck si elu este ardeleanu.“ Filotheiu alu Buzeului a fostu saceleanu, era ticnisie (repaus, in a. tr.) era salisceuu, ceea ce densulu ne descoperi numai dupace ajunsese archimandritu. Dein toate acestea invetiamu mai alesu dupe lucruri, cu numerulu locuitoriloru României a fostu in realitate totu-deaun’a mai mare decatu s’a presentatu acela prin cifre statistice, si alu douilea, ck ♦ migratiunea cea mai mare, nici-odata întrerupta, spre Moldov’a si Munteni’a, fusese in totu-deaun’a mai alesu dein Transilvani’a, de unde trecea romani si apróape numai romani, pe fiacare anu de si pe nesimtite, fara picu de parada, flra tobe si trompete, cu sutele, uneori cu miile. Numai asia se mai poate esplica inca si una alta apparitiune, care oricarui omu cugetătorul a trebuitu se’i bata la odhi. Dein studiulu comparativa statisticii facutu asupra populatiuniloru transilvane se scie de ajunsu, ca in acesta tiera, intre cele trei nationalitati principali, mamele romane sunt dein grati’a lui Ddieu cele mai productive, totuodata — fia disu spre onóarea si laud’a loru — cele mai doioase pentru pruncii loru, se scie mai departe ca mortalitatea intre romani, in mani’a toturoru calamitatiloru, este relative mai pucina decatu la magiarorsecui si la sasi; cu toate acestea, elementulu romanescu inca se inmultiesce foarte puțiuu in Transilvania. Aceasta tiera, dupa ce a scapatu de curutii lui Tökölyi si mai tardiu de ai lui Franciscu Rákóczi (1711), a fostu scutita pana in an. 1848 de orice invasiuni, de belluri civili si devastatiuni barbare, era de ciuma că de 110 ani incoace ii audia mai multu numai de nume. ♦ Populatiunea transilvana preste totu, chiaru si in Campina cea iobagita plina la meduva, avu totudeauna locuintie mai bune decatu avusera locuitorii României pkina in tempurile mai noue intre aceleasi relatiuni climatice. Patriotismulu pathologicu este de comunu mai mare in regiuni muntóse de cktu la siesuri. Pamentulu transilvaniei este in partea sa cea mai mare fertile, clima sanetoasa, apa mai preste totu forte buna, vinuri excellente. Intre acestea impregiurari, populatiunea transilvana in 150 de ani sar fi potutu mai multu decktu induci, precumu s’a indoitu in alte tieri, chiaru si de ale imperiului austriacu. (Vedi Boemi’a, Moravia, archiducatele etc.) In Transilvania suntemu foarte departe de asemenea înmulțire a populatiunei. Dar’ acea lipsa nu se poate esplica numai dein influintia cea funesta a legiloru barbare, nici numai dein sistem’a feudalistica si tirannica, o moritorie de corpuri si de suflete, ci pe una dein căusele principali o mai aflamu in necurmat’a migratiune a romaniloru dein Transilvani’a in Moldov’a si Munteni’a. Pana la Cusa-voda acea migratiune era considerabile destulu, precumu credu ca se poate convinge oricine, chiaru si numai dein acestea deductiuni