Transilvania, 1876 (Anul 9, nr. 1-24)

1876-01-15 / nr. 2

----------^víi-íti Sj/S Acesta foia ese ''O; j cate B cale pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso­­ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenii cu porto­­p postei. c/n -----------­Foia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. \r. 2, Brasiovu 15. Ianuariu 1876. fi)®*«'*,--------­Abonamentulu se ^ face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi­­tetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co­lectori. *L\/, cf y -----------­Amilii IX. TRANSILVANIA. Sumariu. Scurta descriere a unor evenimente intemplate in munţii apuseni ai Transilvaniei, cu comunele Buciumu, Abrudu-Satu si Carpinisiu. — Adaose, adnotatiuni si rectificări la istori­a regim, alu NI. romanu. — Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare.) — Bibliografia. Scurta descriere a unor evenimente intemplate in munţii apuseni ai Transilvaniei, cu comunele Buciumu, Abrudu- Satu si Carpinisiu, începute in a. 1837 in lun’a lui Iuliu si continuate pina in 1847. Comun’a Buciumu cu asia numitele predie sau mai esaetu, filiale, Cerbu, Isbit’a, Buciumu sasa, Poieni si Muntari; — comun­a Abrudu-Satu, cu fi­lialele Suharu, Ciurileasca si Buninsinia. Carpinisiu singuru fara prediu, toate acestea comune au avutu inca dein tempurile principiloru nationali unu pri­vilegiu, prin care era scutite de prestatiunea ro­­boteloru iobagesci la domnulu pamentescu, care aici era fi­scul­u, ci locuitorii lor cu baiasi, in poterea privilegiului loru avea se administre in totu anulu la camara, seu cumu se dice pe aicea, la thesaurulu trerei, cate trei punti de auru. Cu acestu privilegiu au traitu acelea comune principali si filialele loru piina la an. 1820, administrandu nu numai cei trei punti de auru prescrisi in privilegiu, ci si pkina la 20 de punti pe anu. Firesce ca li se platea ea si la baiesii dein Abrudu si Rosii’a, tragandu-se numai decim’a, si spesele topitului. Acésta stare a locuitoriloru b­ritic pism’a domniloru spâni si administratori ai dominiu­­lui fiscale numitu alu Zlatnei, mai cu sema dupa­­ce administrarea dominieloru fiscali deveni pe mana magiariloru, parte dein ura nationale, parte dein punctulu de vedere de modus merendi, ck­ci precum­u amu vediutu, in dominiulu Campeniloru prestarea ro­­botelor aducea bune sportule spaniloru, controlori­­loru, ba si judiloru dominali, pentru­ ca parte scutea pe unii pentru bani, parte fiindu ca le da pe di de lucru dela camara si ceva plata, care inca mare parte se stracura prin manile spaniloru, controloriloru si ale judiloru dominali, de care spanulu, controlorulu dein Abrudu-Satu care avé sub stăpânire numai grigida si manipularea paduriloru, nu se poté bucura. Ba si prefectulu dominiului fiscale dein Zlatna inca suferea mare defectu in sportulele sale, ca­ci aici nu avea de a pune judi dominali in totu anulu in fia­care comuna, precumu pune in dominiulu Campeniloru si Zlatnei, despre carii e lucru adeveritu, ce trebuea se dea domnului prefectu cam dela 20 galbeni, di­ dovedieci de galbeni in susu; apoi lucru férte firescu, ck can­didații sau concurenții trebuea se se inpace si cu domnii, cu spanu, controloru, pincernariu (colceriu), cu toti asteptau dipta cea luminata, in care avea se constitue judi dominali. Acestu scadramentu dein veniturile functionariloru era forte batetoriu la ochi domnului profectu, spânului si controloriloru, dela asia numit­a spania dein Abrudu, pentru ca acestea comune nu avea, nici au avutu vreodată judi dominali, ci ei avea unu magistru de bai (numitu vulgo Bergmeister), care se alegea de cktra respectivele comune, apoi se intarea pe vietia de cktra presiedintele judetiului montanii, Judicium Montanum. Acestu oficiu Fa portatu paina la mérte si tatalu fericitului metropolitu Siulutin in comun­a Abrudu-Satu, care oficiu era inpreunatu cu unu salariu erariale. Asia administratiunea fisco-do­­minale dein Zlatna cu spânii dein Abrudu-Satu miș­cară téta piatr’a la re­gesculu tesaurariatu, ca se con­­stringa si pe acestea comune mai susu amentite la robota. Tesaurariatulu silia pe locuitori prin aucto­­ritatile comitatului, inse comunele nu s’au supusu la robota. De aici se incepu unu procesu formalu intre fiscu si mai de multe ori amentitele comune. Proce­­sulu curse la comitatu, la tabl’a regésca si la gubernu. Era inse lucru firescu , ce s’a potutu vedé dein ca­­pulu locului, ce comunele voru perde procesulu, pre­­cunm l’au si perdutu sub pretestu, ce n’au mersu la tabl’a regésca, pentru ca se’si producă la tempulu seu înaintea asia numitului forum productionale privile­­giulu ce voru fi avutu. Comunele avea in Aiudu advocaţii loru, pe carii ii platea grasu. Advocaţii in­­barbatu pe oameni ca voru dobândi, inse tesauraria­tulu dupa­ ce s’au adusu final’a decisiune, au cerutu dela gubernulu Transilvaniei brachiumu militare, adeca fortia armata asupra comuneloru. Gubernulu a si incuviintiatu esirea fortiei armate pe capulu locuito­riloru. Asia in an. 1837 in G. Iuliu veni acela brachiu sub conducerea vice-comitelui Predetics dein partea comitatului, era dein partea fiscului administratorulu dominiului fiscalu dein Zlatna, Francisco Fillenbaum, cu o compania de pedestrime sub conducerea căpi­tanului Vizner si a vice-capitanului Wolfahrt, ase­menea unu despartiamentu de cavaleria dintre grani-

Next