Transilvania, 1877 (Anul 10, nr. 1-24)
1877-01-15 / nr. 2
y.'v—------—•v^țițiuf KP Aceasta foaia ese ) cate 3 r.oale pe Inna j [ si costa 2 fiorini v. a. | j pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru strainatate 1 galbenii cu portoj, postei. -----------vaeg-S. Foaia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. VW r. ---O—*1* tf Abonamentulu se° p face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comiteuilu asociatiunei in Sitiiiu. seu prin posta seu prin domnii electori. v? & j iiMfeV'c.----------i\r. 2. Brasiovu 15. Ianuariu 1877. Amin \. Sumariu: Documente historice din 1848 et 1848. Seri’a a 2-a. (Continuare din a. 1876.) — Testamentu. — Vitalitatea gintei romane si cei trei apostoli ai romaniloru. (Fine). — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi. — Starea instructiunei publice in Romani’a. Documente historice din 1848 et 1849. Seria a 2-a. (Continuare dela Ntii 18—22 a. 1876.) Ne apropiaram cu colectiunile nóastre de documente din anii regeneratiunei, de acea colectiune inportanta, care se coprinde in cei trei fasciclii publicati sub titlu Die Romanen der oesterreichischen Monarchie. Wien, Druck von Carl Gerold et Sohn, 1849, si care astadi este asia de rara, in catu anume fase. I. nu se mai pote castiga cu nici unu pretiu. Folosulu ce adusese romaniloru acea publicatiune in acei ani de proba estrema 1850— 1852, nu se pote cumpăni cu totu aurulu catu s’a perdutu in bellulu civile. Au fostu pe atunci cateva epoce de crisa suprema, in care numai acelea publicaţiuni făcute in limba germana si comentarea loru in unele diame binevoitorie au inpedecatu, ca deputaţii natiunei romane se vu fia exilaţi din Vienna prin reactiunea cea terribile inscenata de ministeriulu Schwarzenberg-Bach, ametitu firesce prin nenumerate denuntiatiuni negre, care mergea neincetatu mai virtosu dela Sibiiu asupra romaniloru. Dara acea excellenta collectiune germana nici pe departe nu a potutu coprinde toate documentele absolutu necessarie atatu spre a ne afirma noi pe noi ca natiune existente de secuii, catu si spre a justified toata portarea si actitudinea noastra din anii 1848—9. In acea colectiune raporturile prefectiloru luate in revisiune exacta de fericitulu Ioanu Maiorescu la facla locului, sunt si remani documente de prima ordine, si totusi inca si din acelea lipsescu multe. Catastrofa lui Hat Az ország kormányzó elnöke Dragos János képviselő úrnak. Kérdést tett ön előttem, hogy ha Erdélynek s a részekbeni szomszéd megyéknek lázadásban levő román ajkú népe a fegyvert letenné, s a magyar álladalom iránti hűségre s kormány iránti engedelmességre visszatérni akarna, minő sorsra számíthatnának a megtérők? Valamint semmi körülmények közt nem ingadozva nyíltan kizártam elveimet, s meggyőződésem mindenki előtt, aki elfogulatlanul hallani akarta: vani este din cele mai memorabili; dara cine fan dusu pe elu in perire, si cine pe bietulu Dragosiu? Respunsu la intrebarile acestea dau corespondentiele, ale caroru originale se conserva parte la dn. professoru Alexandru Romanu, parte in colectiunea Hodosiu-Papiu, era copii se afla si la noi. Intr’aceea dn. Romanu afla de necessariu a le publica in Federatiune 1875 si bine facil. Noi era si le asiediamu aici in acestu micu magasinu istorica alu nostru, in serie pre catu se poate chronologica, alaturea cu cate s’au publicatu pana acilea. Intrebarea fusese, că pentru ce kossuthianii una dicea si alta facea, candu se tracta de inpaciuirea cu romanii. Urmatoriele documente, ale carora originale sau aflatu la Abrudu indata după nimicirea ostei lui Hatvani, ne dau respunsulu. era celelalte corespondentie cate mai urmadia asia precumu le publică du. collegu Romanu in suplementulu dela Federatiunea Nrni 3 et 4 dein 12/24 Ianuariu 1875 esplica si comentedia restulu. Observamu, ca unele diarie magiare se incercasera a le disputa authenticitatea, inse nu le successe de locu. Preste acésta, originalele sunt de facta si mania lui Kossuth este cunoscuta foarte bine la sute de mii de oameni in patria noastra; era frasele lui despre libertate asia cumu o intielesese densulu in toata viétima sa, sunt conservate bine in memoria betraniloru. Le alaturamu si noi aici atatu in limba originale magiara, catu si in traductiune romanésca, pentru ca se vu relaaie locu la dubietati. Scrisoarea lui Kossuth catra deputatulu Dragosiu suna asia: Presiedintele gubernatoriu alu Herei. Domnului deputatu loanu Dragosiu. D-ta ai facutu întrebarea, ca la ce sarte ar’ poté conta cei intorsi, daca poporulu romanu din Transilvania si partile adnesse, care este in rescollare, ar’ voi se depună armele si a se intoarce la ascultare facia cu guvernulu? Precumu nici intr’o impregiurare nu m'am indoitu a’mi descoperi francu principiele si convicţiunea, inaintea oricui, care a voitu se le audia ne-