Transilvania, 1878 (Anul 11, nr. 1-24)
1878-01-15 / nr. 2
&f% ** ^ if*3 Acesta foia ese 'Vj cate 3 cele pe luna * si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru strainatate 10 franci cu porto tip duplu alu postei, y DSVK-------TRANSILVANIA. Foaia Asociatiuniii transilvane pentru literatura romana si cultura poporului romanu. Sumariu. Ceva din istori’a montanisticei. — Epistole de ale repausatiloru. (Continuare). sale. — Procesu verbale. — Bibliografia. ----------BBCKV1 Abonamentulu se face numai pe cate i 1 anu întregii. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- j d lectori. t «v, c/ y IS --------i\l*. 2. Brasiovu 15. Ianuariu 1878. Alllllll XI. Proetoria siculica in lun’a lui Noembre 1877. Ceva din istoria montanisticei. (Fine). Se pare ca imperatii posteriori au concesii arburari’a si posessiunea de mine si la persone ori corporatiuni private, pentru ca pre tempulu imperatului Traianu aflamu corporatiuni metallurge, collegium aurariorum, care se ocupau cu cultivarea mineloru in Daci’a traiana ori Trasilvani’a de astadi, si anume la Abrudu-Auraria major si la Zlagna-Auraria minor; — ba imperatulu Valentinianu, concese fiesce-caruia, pre langa prestarea seu darea unei porțiuni din venitulu minerariu — Ausbeute — ca se urburedie si se scrutedie după metale. Asia introducerea cultivarei si lucrarei libere a mineloru a cerutu necessarmente si una supraveghiare mai esacta, precum si una legislatiune mai precisa, din care causa in fiesce care prefeptura se instituira asia numiţii comiţi metalurgici — comes metailorum — carii era totu-deodata si oficianţii supremi technici, pre candu alti oficianţi sau magistraţi cu ,vicarii si rationales, era ludii si perceptorii montani. Cultivarea mineloru care inflorise pre tempulu imperatiloru, a suferitu forte multu din caus’a incursiuniloru barbare dela nordu, si in cea mai mare parte au suferitu Daci’a, Illiriculu, Dalmati’a si Traci’a. Se pdte presupune, ca cultivarea mineloru romane a inceputu a decade in secululu alu patrulea, era in secululu alu cincilea, pre candu imperiulu romanu au fostu sfarimatu de catra barbari, incetase mai de totu, din care causa numai cu intemeiarea domniei franciloru a inceputu a’si mai lua ore care aventu. Amu facutu amintire, cum ca romanii numai după subjugarea orientelui au devenitu in posessiunea mineloru, care mai inainte au fostu cultivate de catra egipteni, israeliti, phoenicieni si persi. Aceștia deveniseră după subjugarea confederatiunei achaice si după derimarea Corintului pre la anulu 146 a. Chr. in proprietatea mineloru din Grecia si Macedoni’a. Pre tempulu lui Nerone se aflau mine de auru férte bogate in Illiricu, éra in Itali’a nordica la Bergamo si Brixi’a se desvoltase fabricarea da fieru si otielu, care durédia pana astadi. In Germani’a tierile dela pélele Alpiloru era férte avute de metale. Stiri’a — Noriculu Romaniloru, inca cu 300 ani a. Chr. da fierulu celu mai bunu, si Horatiu descrie bunatatea sabieloru norice. Ptolomeiu asemenea ne spune, ch Quadii carii au locuitu in tienutulu Marchului in Moravi’a de astadi, se precepea forte bine la producerea fierului, intogma ca si Gotii din Ungari’a si Dacii pre tempulu lui Decebalu, carii aveau mine sapate afundu in pamentu. In tierile dela Rhinu, Romanii au avutu mine in muntele Padurea négra, ei scote plumbulu si argintulu la Wiesloch aproape de Haidelberga, era aram’a o sapa la Spessart. Soldatii lui Curtius Rufus cultiva minele de argentu si de fieru la Mattium — Marburgulu de astadi. Asemenea se afla urme de mine romane la Holzappel si la Cins, la Blissenbach si Engelskirchen, unde intr’o scorbitura vechia si părăsită s’au aflatu unelte romane, monete si pendulu romanu. Pre tiermulu stangu alu Rhinului aflamu urme de mine romane la Markirch, Wallerfangen si la Saarlouis, era la délulu jocului — Tanzberg — s’au aflatu intr’o baia de pluruliu, bani de pre tempulu lui Claudius Gothicus (268—270 p. Chr. — Asemenea s’au aflatu unelte si caramide romane intr’o colina compusa din pietrile aruncate si scose din sinulu pamentului — Haldensturz. In Belgiulu de astadi se afla urme de ustrine romane la Dinans si Namur, ba chiaru si Gallii pre tempulu ocuparei tieriloru loru prin Caesar la anulu 58 a. Chr. se precepea férte bine la mechanismulu ustrinariu. Caesar insusi ne spune, cum ca Venetii carii locuia pre cóstra de mare din Bretagnia, spre a’si scuti mai siguru nade loru in contra viscoleloru Oceanului, le lega in locu de tuni grese cu lantiuri de fieru, ancorae profunibus catenis ferreis revinctae. Aceasta comprobedia pana la evidentia, ca ei se pricepeau forte bine in art a ustrinaria. In Spania au fostu Vasconii celtici, carii locuia in Baschia si Catalaunia, faurii cei mai destini. Minele cele vestite de pluraliu si de argentu din apro-Vasilie Aronu si operele