Tribuna, ianuarie 1905 (Anul 9, nr. 1-20)

1905-01-15 / nr. 9

Anul IX, Arad, Sâmbăta 1528 Ianuarie 1905 Nr. 9. REDACȚIA Arsa, Deák Perenez­u.Nr. 38. ABONAMENTUL pentru Austro-UngaHa: •3* un «n - ........................ 20 cos. !*hî 1 * an ............................. 1Ü ca*. f\, '•« ăn . .............. ....... 5 c«f r#M: ii ?U!»Â ....................................... 2 tfcl N-r d* Duvnfn«câ pe an 4 cor. ?*! P.t?M Koti.a?-,:«* sl H» f i» JíiAí.'ítC pc ftd 40 iram*! ’'Attousorlpt* arj &*> Isapola/.a. A OM i Ni ST KATI A A/». A, fîeăk HefSett­u, £r.&U INSERTIUNE.A. r.; î« yu ^a.-irtsad pfi.asn £«$* M W­U 5 **»­ .N»»t îl jMKajt * ir*3? &»** 5 de ’irvtr* pubiicațieM* Ai*» 'âkn­ fî&toeîi*c$ t «4 te•*?!' • «âk »»»î a «tc­­Mfii fa*t atu !a Uî'Ml. #«4« Jos pc*tm •***» ți J Viziri 6^r«ftCAt« sa §* prfAksr Anul IX. XL MER de DUMINECĂ Nr. 3. BcVotație in ifosia. (v g.J Galben ca galbena ceara stă țarul în palatul său din Nordul gheţos. Ţarevna zace un spasm de plâns, prinţii tremură ca varga de frica morţii. S’a mişcat pământul, bubue văzduhul şi vifor îngrozitor mătură stepele troienite de zăpadă ale vastului imperiu, ce-’şi întinde giganticele-i braţe dela Oceanul-Pacifîc până aproape de Carpaţi. Unde-i puterea nemărginită a Stăpânului ? Unde sunt lăncile ascuţite ale Cazacilor, unde lanţurile grozave, unde temniţele înfiorătoare? Duhul adevărului adie marea de oameni, ce sărutau biciul autocratului ţar. Razele calde ale deşteptării au adus primăvara, ne­mărginitul dor de libertate a întrat în porii cercului de fier, ce-i strângea pe toţi în sclăvie şi dinaintea soldaţilor fără arme al libertăţii galben ca ceara stă ţarul în palatul său din Nordul gheţos, ţarevna zace în spasm de plâns, prinţii tremură ca varga de frica morţii. Şi departe la Răsărit feciorii ruseşti luptă cu soldaţii mărunţi ai rasei galbene luptă pe moarte şi viaţă. Ochii lor trupeşti ţintesc rîndurile duşmane, ce le stau înnainte, dar sufletul lor visează de căsuţa sărăcă­cioasă a părinţilor rămi­aşi fără mângâiere, de copilaşii dulci, de nemângâiata soţie. Cine i-a trimis peste mii de mituri în ţări străine? Ce caută la marginea mării, unde soarele răsare? La ce ucid cu miile pe potrivnicii necunoscuţi? Porunca îngâmfatului Stăpân i-a trimis şi nu pentru binele lor se luptă, ci jugul sclăviei au să-l întărească prin tăria braţe­lor luptătoare. Nu cu sufletul se luptă, ci cu trupul numai. Şi iată, că din rînduiala provedinţei lupta lor produce noua dovadă, că mai presus este sufletul de trup şi că mai puternic este adevărul, de cât voinţa celor ce stăpânesc tunurile. Nefericiţii s’au adunat. Sărăntocii s’au sculat. Flămânzii cer mâncare. Robiţii vor libertate şi cu trupurile chinuite toţi înnain­­tează spre ascuţişul baionetelor, cari se ’nco­­voaie de căldura incendiului sufletelor aprinse. ■ In fruntea lor merge întunecat popa Gheorghe Gapon. E fiu de ţăran. Preoteasa i-a murit. Prunci nu i-a rînduit Dumnezeu şi a fost preotul temniţelor. Aici a văzut nedreptatea strigătoare la ceriu. Aici a aflat sufletele curate ale celor nedreptăţiţi, ale celor chinuiţi şi batjocoriţi pentru dreptate. Pe uliţele măturate frumos ale oraşului a văzut plimbându-se în batare strălucitoare ruşinea desfăţatâ. Prin palatele calde ale stăpânirii a văzut lăcomia rânjind şi ne­dreptatea şi farizeismul şi păcatul îmbrăcat în haina virtuţii. 5 Multe nopţi trebuie, că a veghiat fără somn popa Gheorghe cu sufletul înecat în durere pentru batjocorirea lui Christos. Şi Christos s’a sălăşluit în sufletul lui. Când s’a umplut păharul şi miile de lucrători nu au mai putut răbda fărădelegile, la care au fost supuşi, popa Gheorghe a luat crucea lui Christos şi în numele marelui Răbdător a cerut îndurare pentru nefericiţi. Cu crucea lui Christos a mers în fruntea săracilor şi iată că bogaţii şi puterncii şi stăpânitorii stau galbeni ca galbena ceară în palatele lor şi prinţii tremură de frica morţii. E revoluţie în puternica Rusie şi în curând Răsăritul se încinge în flăcări. Focul se aprinde, flăcările se înnalţă fâlfăitoare spre nori şi lumina lor va roşi ceriul, care acopere popoarele îmbătrânite ale Europei. Şi din Sfânta cetate a lui Petru para se lăţeşte cu iuţeală , stepele îngheţate Moscova se cutremură, Chievul­ se mişcă, în ocnele munţilor Urali îngălbiniţii bărbaţi aud murmurul fraţilor sculaţi pentru libertate şi braţele lor goale se vor repezi să scuture cu tărie lanţurile mucezite ale robiei de veacuri. Ţările şi tronurile se surpă, dacă se împotrivesc dorului de fericire ale neamurilor. Nu este tărie în lumea aceasta afară de tăr­­a iubirii şi cine cu lanţurile vrei voeşte a închega neamurile, aceia zideşte cetate pe năsip şi duşmănia o face temelie vieţii. Cine a fost vr’odată mai cu putere, decât puternicul Ţar? Cine are mai multe tunuri şi puşti şi săbii şi lănci şi iarbă de puşcă ? Cine a stăpânit vr’odată peste atâtea ţări şi mări ? De cine au tremurat vr’odată atâtea popoare? Dar iată că Gheorghe Gapon, preotul robilor, fiul ţăranului, cu crucea în mâni păşeşte în fruntea celor săraci şi slabi şi despreţuiţi, iar Ţarul puternic al Tuturor Ruşilor stă galben ca galbena ceară în palatul său din Nordul gheţos, ţarevna zace în spasm de plâns şi prinţii tremură de frica morţii. Că nu este putere mai mare în lumea aceasta, decât puterea iubirii şi cine cu lan­ţurile vrei vrea a închega neamurile, acela zideşte cetate pe năsip şi duşmănia o face temelie vieţii. Focul răzbunării s’a aprins în puternica Rusie, in alegeriles*. Azi decurg alegerile în cele mai multe cercuri, anume 375 de cercuri electorale a­­leg azi deputaţii lor. Mâne deja vom avea un tablou destul de lămurit asupra raporturilor nouă dintre partidele, ce au întrat în lupta electorală. Statistica candidărilor este următoarea: A face însă vre­o profesie referitoare la resultat, e o absolută imposibilitate. Shim­­bările radicale, ce s-au făcut în timpul din urmă în raporturile dintre partidele existente în parlamentul ungar, chiar şi politicianilor de­­frunte li-a tulburat măsurătoarea obici­nuită a situaţiunii. Astfel azi încă nu se poate prevedea, ce va aduce ziua de mâne. Totuşi toate foile de azi se ocupă cu predilecţiune de calcularea probabilă a sorţilor zilei de mâne. Astfel să dă în general cu socoteala, că vor este Numărul total al deputaţilor, afară de Croaţi, este 413. După calculul de mai sus deci guvernul ar rămânea în minoritate cu 29 de voturi, ori socotind şi pe cei 40 de de­putaţi croaţi, ar avea o majoritate abia de 11 voturi. Se înţelege, că asta e numai combina­ţie favorabilă opoziţiunii. Foile guvernamen­tale sperează dimpotrivă o majoritate zdro­bitoare. La tot cazul însă apariţia cea mai in­teresantă a noului parlament va fi intrarea acolo a naţionalităţilor unite. Nu voim a fi proroci mincinoşi, dar­ credem, că cel puţin atâţi naţionaliști, câţi Liberali................................... . 341 Kossuthiști............................. . 203 Disident­................................... . 48 Poporali. ......................... . 39 Rânffyiști............................. 18 Afară de partide .... 18 Naţionalişti............................. . 41 Socialist­................................... . 21 Democraţi.............................2 Democraţi................................... 2 Socialişti................................... 2 Naționaliști...........................................15 Fără partid................................... 12 Bânffyști......................................... 8 Poporali.................................................22 Disidenți................................................30 Kossuthişti.................................. 130 220 Cei mai excelenţi profesori şi medici contra morburilor de plumânî, afecţiunilor organelor de îl recomandă ca remediu cu efect respiraţiei precum: bronchită cronică, IUSă Convulsivă, şi mai ales este recomandat Convalescenţilor după influenţă. — Sirolinul promovează apetitul şi face să crească greutatea corpului,­ depărtează tusa şi flegma şi face să înceteaze asudarea de noapte. — Din causa mirosului şi gustului său plăcut este luat cu plăcere și de copil. In farmacii să capătă în sticle de 4 cor. Să fim atenți, ca fie­care sticlă să fie prevăzuta cu firma de mai jos 277 F. Hoffmann-La Roche & Go. fabrică chimică Basel (Sviţera).

Next