Tribuna, ianuarie-iunie 1971 (Anul 15, nr. 1-25)

1971-04-08 / nr. 14

NICOLAE APOSTOL: Portret DIN CUPRINS: ION VLAD, VICTOR FELEA, ADRIAN MARINO, MARCEL PETRIȘOR, ION POP. DESPRE 13 ILUZII DE NICOLAE PRELIPCEANU ÎN DISCUȚIE MODA (Paginile 4—5) ION RUS - EVADAT DIN TEMNIȚA DE ÎNTUNERIC ȘI TĂCERE 50 P.C.R. 50 Iașul contemporan Angajarea într-o retrospectivă care vizează multiple și variate realizări în aria largă a dezvoltării urbane în anii socialismului, mai ales atunci cînd este vorba de municipiul Iași, vechi centru social-politic al Moldovei, nu este o treabă ușoară: întreprinderea unei descrieri a noilor coordonate pe care se plasează Iașul nu poate să găsească spațiul corespunzător în coloanele unui săptămî­­nal; intensitatea și ritmul de desfășurare a complexului de activi­tăți politice-sociale-economice nu pot fi cuprinse decît în analele construcției socialiste, multilateral dezvoltate a patriei noastre. în cele ce urmează, nu pretind că voi caracteriza exact proporțiile reale ale forței și dinamismului cu care pulsează viața lașului și, de aceea, mă voi limita la speranța că, prin creionarea unor acti­vități esențiale, voi reuși să conturez chintesența vieții care animă și potențează noile valențe ale dezvoltării sale. Oricum, lansez pe această cale invitația, către toți cei ce doresc să ne cunoască ora­șul, să-l viziteze și să constate cu proprii lor ochi ceea ce se vede mai greu printre rînduri, asigurîndu-i că vor avea satisfacții deo­sebite și vor fi primiți cu căldura­­ ospitalității tradiționale moldo­venești. Orașul Iași era cunoscut, în genere, ca o urbe a științei și cul­turii. Aici a prezentat, după cum este cunoscut, Gheorghe Asachi în 1816 primele spectacole de teatru în limba română și tot aici și-au purtat pașii corifeii de la Junimea, Convorbiri literare, Con­temporanul sau Viața românească. De la Dimitrie Cantemir și Ion Neculce, la Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Mihai Emi­­nescu, Ion Creangă, Octav Băncilă, Al. Philippide, Grigore Cobăl­­cescu, Titu Maiorescu, V. Conta, Petru Poni, Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu și alții, mulți cărturari de seamă și-au legat strălucirea operelor lor de numele orașului nostru. Astăzi, Iașul și-a îmbogățit paleta de culori care-l definesc. Aplicînd cu consec­vență principiul repartizării raționale a forțelor de producție, parti­dul a înlesnit declanșarea unor imense energii latente, care s-au dezvoltat plenar în ambianța unor investiții industriale de mare anvergură. Conferirea înaltei distincții — Ordinul Muncii clasa I-a, în anul 1969 — județului Iași pentru rezultate deosebite obținute în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea dintre organizațiile județene de partid în domeniul industriei, investițiilor, transportului și circulației mărfii­(Continuare în pag. a 14-a) IOAN MANCIUC Primarul municipiului Iași coordonate Comunarzii Centenarul evenimentelor pe­trecute in Franța în primăvara anului 1871 a prilejuit o seamă de manifestații în numeroase țări ale lumii: studii, articole, documente, antologii, expoziții, simpozioane, sesiuni festive, a­­dunări jubiliare etc. S-a scris și s-a vorbit mult, mai ales despre Comuna din Paris: împrejurările in care s-a născut, organizarea, programul, însemnătatea și alte aspecte majore și minore petre­cute în cele „72 de zile care au zdruncinat istoria“. S-a vorbit și s-a scris mai puțin, se pare, des­pre comunarzi și, de asemenea, s-a scris și s-a vorbit și mai pu­țin despre celelalte „Comune“, organizate în Franța, in afară de cea de la Paris. Este adevă­rat că parizienii au inițiativa, dar prioritatea experienței comunar­de o au alte orașe franceze. „Co­mitetul republican al celor do­uăzeci de sectoare (arondismen­­te)“ din Paris difuzează, încă la 5 ianuarie, un „afiș roșu“, în care se condamna guvernul, pre­­tinzîndu-i să „lase locul Comu­nei“. De la această dată pînă la 18 martie, cînd are loc, la Paris, rezistența populară în fața de­monstrației de tunuri din cartie­rul Montmartre, agitațiile, mani­festațiile și mișcările populare se țin lanț. Cînd într-un oraș, cînd în altul, vechile autorități sînt înlocuite cu altele, impuse de masele populare, reprezentînd in­teresele maselor populare. 22—25 martie Comuna domnește Lyon. 23 martie — 4 aprilie Co­mu­muna e stăpînă la Marseille; 24—27 martie Toulouse e guver­nat de Comună; 24—31 martie Comuna guvernează Narbonne; 26 martie alegerile pentru con­siliul Comunei din Paris; 28 martie 1871 proclamarea solemnă a Co­munei din Paris. Rînd pe rînd, zi de zi, hotărîri, decrete, măsuri sunt proclamate de Comună. Cele mai multe și mai însemnate de cea din Paris, cu o viață mai lungă (28 martie — 28 mai), cu o activitate mai bogată, o con­centrare mai mare de forțe capacitate superioară de organi­si­zare și de decizie. Instalarea comunarzilor la Pri­mărie (Hotel de Ville) din Paris în ziua de 28 martie în­tr-un cadru de sărbătoare populară, de față fiind peste 200.000 de cetățeni, era un lucru neobișnuit pînă atunci in istoria politică a Franței, și nu numai a Franței. Neobișnuite erau și măsurile comunarzilor, îndată după preluarea puterii, înlocui­rea armatei permanente cu po­porul înarmat, simplificarea și re­(Continuare în pag. a 13-a) ȘTEFAN PASCU mmSBS mmmmmmm­mmmmm

Next