Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)
1865-04-08 / nr. 253
G No. 253 Ristiui regimnmcăltate annii 72lei. Aseasta făie eseve înpestire sertemîna. Abonamintele se fasti în Iassi la digrstionea foiei lag în Vnepgesti si rghin distghiste la esteditoghiste rostelog. „adita Tabalagilogii. GZAU81I IOI ARCLĂLE 1893. DRf Bretini reșei inmni 27 lei. ANULIU - - COMANIA Va băiuarite. După o încetare de o lună de zile întreagă, încetare de voie căzu și de nevoie, dacă reîncepemu voieși publicarea foiei acesteia cu speranța vie că vomu pute-a duce înainte fără întrerumpere. Într'o lună de zile, căte noutăți politice n'ar crede oarecine că se putea să se întămple în Romănia libera, în o epocă ca aceasta de renoire generală! Ci afară de învieriga două trei foi publice în București , precum: Trompeta Carpaților, Conștiința naționala, Opiniunea publica, și altele, afară de închiderea sesiunei legislative ordinare fără să se fi discutat și votatu budgetul pe anul 1866, de-abia putemu nota aici unu singuru faptu nou și în adevăru vrednicu de însemnatu, de ordine politică, faptu unicu și fără precedinți, deși de mare consecuință, înțelegemu realegerea Domnului Aricescu la Cămpulungu, care este o adevărată demonstrare, și chiar unu evenimentu de înaltă însemnătate. Nu știmu, din informare direaptă, cumu și după ce împregiurări s'au făcutu această alegere însemnătoare a D-lui Aricescu; nici dacă, și în ce sensu, ar fi urmatu vr'o înmurire din partea guvernului, arăta știmu că prefectul de Muscelu este schimbatu, și că D. Aricescu are - - --- ---2.. .. să reîntre în Adunarea Electivă ca unu representantu din Cămpulungu, ca unu mandatariu al țerei, învestitu și revestitu cu atare calitate de care unu votu al majorităței corpului nostru p legislativu îlu desbrăcase pentru motive străine și neatărnate de acțiunea domniei-sale ca deputatu în Cameră. Reproducemu mai grosu o corespondință particulară din foaia bucureșteană Trompeta Carpaților unde se vădu relatate de amănuntul atăt împregiurările casului realegerei Domnului Aricescu la Cămpulungu căzu și impresiunile sub care s'au operatu această alegere. partea noastră nu garantimu de locu ca acu Se înțelege de la sine că despre tate toate arătările și cugetările dintelui Trompetei, corespun Avemu, în adevăru, temeiu de a face aici cu atătu mai vărtosu asemene reservă cu cătu, în numerul celu din urmă al Trompetei, din 1 lu aprilie, cetirămu în zilele aceste o corespundință de aici din Iași, relativă la procesul Maiorescu, în care nici espunerea faptelor nu este credincioasă realităței, nici apreciarea lor nu strălucește macar prin cea mai rece iubire a adevărului, ne cumu prin acea curată și călduroasă profesiune a adevărului județu al opiniunei publice. Cu toate aceste inclinăriu a crede că în cele relatate despre alegerea Domnului Aricescu la Cămpulungu este îndestulă doză de adevăru pentru ca să putemu aici anrețui faptul dupre cumu merită. Cazul D-lui Aricescu se înfățoșează prima fasie ca cea mai înaltă cestiune ce drept publicu, adică, dacă, pentru unu articulu atingătoriu de jurnalu, chiar de Adunare, unu deputatu poate fi judecatu sumariu și condamnatu, fără de nici una din garanțiile legei comunei, prin unu simplu votu al legislaturei? Ne mărginimu astăzi a pune cestiunea în terminii de mai susu, căci nu cutezămu a întinde acumu o discusiune liberă și completă, nebucurăndu-ne încă de nici una din libertățile ce decurgu numai din puterile reservate ale poporului, anume: presa libera, intrunirile publice, veudecățile meuraților, face aici Totuși vomu măngăitoarea luare-aminte, dimpreună cu marele jurisconsultu englesu lordul Brugam, că chiar în constituționala Engliteză amăndouă Camerile Legislaturei au pretensiunea de a pedepsi înseși ele de-a dreptul orice atingere de prin Camera Comunilor (zice învățatul lordu Brugan ) au pedepsit, în chipurilegiele lor sumariu, ca loviri în privilegiile sale, niște acte cari se cădea să fie certate de justiția criminală ordinară'. .. Și astăzi încă (adauge minteosul publicistu) o scriere atăcătoare (unu libelu) asupra Camerei este tratată ca o lovire în privilegiele sale (a Vreas or îturghi vitegeu), ca și cumu ar fi cu putință de a se isca vreo injurie sau obstrucciune în lucrările ei căndu ar urmări și ea, cumă și precumu ar face-o însuși regele, celu din urmă cetățeanu, pentru atacuri în caracterul lor"”. Eminentul autoru nu pregetă a califica asemene urmări din partea camerei ca abuzuri de pretinsele ei privilegii, ca abatere de la complexul ca o mare violare a tuturor regulilor ordinare cărora trebue să fie supusă administrarea justiției criminale. principiilor Constituciunei.Dară la noi, vomu zice unii, suntemu ăncă departe de moravurile căzu și de așăzămintele constituționale ale Englezilor! Ce mai vorbești, omule, de constituțiunea engleză? Ce mai pui pe Romăni cu fiii Albionului? Ce mai asemănezi camera noastră efectivă cu Parlamentul Marei Britaniei? La aceasta vomii respunde atăta numai, că cela ce vrea să nimerească dreptu la țintă Și place modele ca și sistemele francese mai chitește totdeauna mai susu, dacă pe multu decăt cele englese, ce este de făcut? - Ce?--Dacă ce, să urmămu macar după înțelepciunea Femeilor învățate a lui Molier, unde Armanda zice cătră Enrietta că dacă vrei să te asemeni cu vr'o persoană să nu cauți a tuși și a scuipa ca dănsa. Fnand sapi pne regionne on rietend se gegleg, Stest ragles beand sotes gi ii mi fant tessembleg...”. & Nici în Franța astăzi nu se mai espulsează denutații din Corpul Legislativu. Cestiunea de principiu, considerată din puntul de vedere curat al dreptului teoreticu, este, pentru intelegințele noastre nepolitice, una din cele mai ardue. Cătu pentru punctul de facto, toți credemu că vomu fi de părerea că, unde sunt alegeri libere și neînmurite, cazuri ca al D-lui Aricescu nu potu să ducă decăt la restricabile dificultăți. Camera, bunăoară, scoate afară din sinul ei pe cutare; alegătorii iarăși îl trimitu în Cameră. Camera poate să nu valideze realegerea; alegătorii se potu îndărătnici a alege și de a treia oară, și le a zecea oară pe același representantu simpaticu. În unu cazu asemene, ce se face oare cu autoritatea Adunărei, ce se face de altă parte cu suveranitatea alegătorilor? Or care să fie urmările realegerei Dâmpului Aricescu la Adunare, unu lucru este demonstratu pănă la evidență, că alegătorii de la Cămpulungu au înțeles bine a drege cu sufragiele lor a ceea ce au stricatu atătu came D. seu de la Cameră lara efectivă prin votul ei, cătu și însuși Aricescu Senatu, prin apelul Onoare alegătorilor inteligenți! Respectu opiniunei publice manifestate acolo cu atăta înțelepciune și statornicie! Ferice de locul unde se potu produce asemene învățăminte salutarii! Acumu ne aflămu în calea cea bună: între deputatul espussu din Cameră și Cameră nu s'au amestecatu nici o putere superioară, nici o forță mai mare, cu pace și fără violență s'au curmatu cearta, s'au decisu cestiunea. Deputatul lovitu fără de lege s'au reîntorsu deputatu dupre lege. Așteptămu de la Adunare ca să se arate la înălțiimea chiemărei sale, și să înceapă a jusifica speranțele cele bune ce spiritele neprevenite au conceputu despre dănsa. Adunarea este convocată pe ziua de 2 maiu, prima aniversarie a proclapșirei domnești a nouei legi electorale. Adunarea să fie cea întăie a serba acea zi a învierei dreptului popolariu în Romănia. Dară nici unu modu de sărbare nu va fi mai demnu de Adunarea aceasta de cătu acela ce glu recomăndamu de la începutul sesiunei sale. Atunci îi ziceamu și acum iarăși nu zicemu: Adunarea ce vine poate să se înalțe la o autoritate morală mai mare decătu Adunarea Trecută. Această dorință curată din partea no nooastră credemu că se va realisa de îndată „ ce Adunarea viitoare se va pune, din capul locului și înainte de toate, a revizui legea electorală. Insași foaia Buciumul cere deocamdată o mică modificare în legea electorală... Noi nu amu fi cutezatu a ne întinde păn'acolo, ne-amu fi mulțumitu cu o interretare mai raționala, ce s'ar da legiuirei promulgate la 2 iulie, și cu o aplicare mai respeta și mai curată ce i s'ar asigura pe Vinitoriu.... Victoria politică este astăzi completă pentru guvernul M. S Domnului; înse t triumful celor aleși numai atunci va fi străblucitoriu și aplaudatu de toți căndu aleoșii înșii vor curăți fântăna din care u'au in Tapturiiu.., În apa limpede și liniștită se gundește totu-o sauna mai bine.” Acestea le ziserămu la 3 dechemere al anului trecutu; aceste și astăzi suntu o convinciune încă și mai tare pentru noi. În respectul Adunărei acestea, osune prin botezul ei politicu, profesămu totu aceeași credință constituțională care aveamu și pentru Adunarea ce lucra acumu unu anu, în acordu fațarnicu cu d. Cogălniceanu, și care, în practica ei politică, era, ca și faimosul primariu, îmbătrănită în zile rele. Și astăzi, ca și cu patru luni în urmă situațiunea politică din lăuntru, în respectul aplicărei noului mecanrismu guvernămănttalu, este totu aceea, fără o pressă liveră și fără ligertatea conusfătuirilor publice nu este cu putință nici unu progresu politicu, nu se efeptui acuzatu nici decretul domnescu pentru ponto trebue, dlară. --- " Villim Constitution, Sn. VP,pag. 256. London 1861.-