Tribuna, octombrie 1884 (Anul 1, nr. 136-160)

1884-10-14 / nr. 147

Anul I Sibiiu, Duminecă în 14/26 Octomvrie 1884 Abonamentele Pentru Sibiiu: 1 lună 85 cr., 1/1 an 2 fl. 50 cr., Va an 5 fl., 1 an 10 fl. Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. Vi an 10 fr., Va an 20 fr., 1 an 40 fl.TRIBUNA Apare în fiecare zi de lucru Pentru monarchie: 1 lună 1 fl. 20 cr., 1/4 an 3 fl. 50 cr., la an 7 fl., 1 an 14 fl. Pentru România şi străinătate: 4 Inserţiunile­­ Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr., a treia oară 5 cr., şi timbru de 30 cr. Redacţiunea şi Administraţiunea: Sibiiu, strada Cisnădiei Nr. 3. Se prenumeră şi la poşte şi librării. Un număr costă 5 cr. Epistole nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se înapoiază. Mihiiu, 13 Octomvrie st. v. Gendarmii au oprit pe Starcevicieni, cinci­spre-dece la număr, de la intrarea în sala şedinţelor dietei croate. Aceasta e cea mai nouă faşă în des­­voltarea evenimentelor din Croaţia şi in­­tervenirea în al doilea rînd a gendarmi­­lor în viaţa constituţională a Ungariei. Opt z­ile de - a rîndul Starcevicienii nu vor pută lua parte la şedinţe, ci vor fi siliţi, precum orice un­­­iar guvernamen­tal, să urmeze cu gălăgia afară de dietă. Prea bine! — nici nu se putea alt­fel. Am ajuns, ce-’i drept, cam de parte cu viaţa constituţională, dar’ atât de de­parte tot n’am ajuns, ca să se poată dis­cu­ta într’o dietă un proiect de adresă ca cel presentat de Starcevicieni. Nu se va discuta acest proiect, dar cestiunea,­ea tot neresolvată rămâne. Preste opt­­zile Starcevicienii se vor întoarce oar’ în dietă: ce vor face ei mai departe ? — şi ce va face guvernul ? „Tribuna“ nu are menirea de a sus­ţină nici actualul guvern, nici actualul sis­tem de guvernament, ci din contră, ca să combată atât guvernul, cât şi sistemul de guvernament; ea răspunde clar, la însăr­cinarea, pe care a luat-o, când caută pre­­tutindenea, chiar şi în Croaţia, arme contra guvernului şi argumente contra actualului sistem de guvernament şi se folosesce de toate mijloacele oneste spre a pune în evi­denţă caducitatea actualei stări de lucruri, în acest cas trebuie cu toate aceste să ne punem în rînd cu cei ce susţin guvernul. E evident, că Starcevicienii vor cu ori­ce preţ să facă preste putinţă funcţionarea normală a aparatului constituţional în Croaţia şi să provoace intervenirea puterii, care în deosebi în acest cas nu poate fi alta, decât armata comună. Cu gendarmii nu se mulţumesc Starcevicienii; interve­nirea acestora le va fi fost spre mar de mulţumire: ei vor să aibă armată ces. reg. imperială, apoi se supun, pentru­ ca dove­dit să fie, că guvernul Ungariei nu poate să facă treburi în ţara lor. Nu putem să-’i condamnăm pe Star­cevicieni pentru această slăbiciune a lor cătră armata ces. reg. imperială; ţinem şi noi la ea, ne-am deprins şi noi să ne plecăm la steagul negru-galben, şi Ma­ghiarii în timpul domniei lor de 18 ani n’au soitit să şteargă din inimile noastre înclinarea spre acest steag. Tot atât de puţin putem să-­i condamnăm pe Starce­vicieni pentru încercările ce fac spre a duce la absurd constituţionalismul fals, care permite nisce impuneri, cum este, un exemplu între mii de altele, verificarea ale­gerii de la Bogşa în forma, în care s’a făcut. Decât în asemenea constituţionalism, mai bine un caporal nemţesc, care lucrează după „Referil“, ca să scii lămurit, ce se poate şi ce nu se poate. Asta e cel puţin ne­­guţătorie cinstită. Ne întrebăm însă ce vor Starcevicie­nii mai departe, şi de aici înainte căile noastre se despart. Chiar dacă ar voi să trăiască mai de­parte după „Referil“-ul caporalului, nu o voim noi aceasta, pentru­ că nu se mai poate. Constituţionalitatea este un impera­tiv categoric pentru timpul modern; ab­solutismul astăzi nu se mai poate decât cu păstrarea aparenţelor constituţionale. Asemenea absolutism mascat în forme constituţionale avem, şi ceea­ ce voim noi şi trebuie să voiască toţi cei ce doresc des­­voltarea pacinică, este înlăturarea falsităţii şi inaugurarea unui constituţionalism sincer. Nu aceasta o voiesc însă Starcevi­cienii. Ei vor o Croaţie independentă, înte­meierea unui stat slav în coastele sud-estice ale monarchiei, vor să urmeze mai departe cu opera de distrucţiune începută la 1867. Nu le sunt destule libertăţile, pe care le au, nu se mulţumesc, că li s’au asigu­rat toate condiţiunile de desvoltare, ci stă­­ruiesc să-­şi câştige o posiţiune, în care pot stăpâni pe alţii. Prea puţin ne-ar păsa de aceasta, căci sânt depărtaţi de noi şi nu avem nici în clin, nici în mânecă a face cu dînşii. Ei însă ne împing şi pre noi în direcţiunea, în care au pornit, încă atunci, când Maghiarii au emis idea unui stat maghiar, s’a produs şi în noi tendenţa de a face, ca acolo, unde noi suntem în majoritate, statul să fie exclusiv român. Această tendenţă cresce apoi, când vedem, că şi vechii fac din Boemia un stat cehic, şi Polonezii „măcelăresc“ pre Rutenii din Galiţia, precum dice „Pester Lloyd“. Cu desăvîrşire puternică devine însă această tendenţă, când îi vedem în cele din urmă şi pre Croaţi porniţi pre calea indicată de Maghiari. Cu cât mai general devine curentul, cu atât mai mult suntem şi noi dispuşi a merge cu el. E însă acest curent o nenorocire atât pentru monarchie, cât şi pentru fie­care dintre elementele ce o constituesc. După cum simt astăzi relaţiunile etnografice ale monarchiei, noi popoarele ce ne aflăm adunate în ţerile coroanei ungare, voim, nu voim, trebuie neapărat să trăim împreună. Despre o arondare făcută astfel, ca fie­ce­care naţionalitate să aibă teritorul ei, nu poate fi vorba, fără ca să se proclame principiul, că majori­­tăţile pot să asuprească pre minorităţi. Acest principiu s’a proclamat însă, pentru realizarea acestui principiu se luptă Ma­ghiarii şi Boemii şi Polonezii şi Croaţii. Noi îl combatem, în fasa de desvoltare, în care ne aflăm, cel mai de căpetenie interes al nostru e lucrarea pacinică şi roditoare şi acesta e totodată interesul colectivităţii tuturor popoarelor din monarchie. Lupta pentru predomnirea unor elemente asupra altora ne ţine pe toţi în loc şi sleiesce puterile monarchiei. Causa începătoare a stărilor din Croaţia este, că Croaţilor li s’au acordat, întocmai ca Maghiarilor, prea multe drepturi şi s’a sdruncinat prin aceasta echilibriul firesc în viaţa publică a patriei noastre. Cestiunea Croaţiei nu poate dor­ să fie resolvată­ altfel, decât prin­­restabilirea echilibrlui în întreaga monarchie, şi câtă vreme nu se vor asigura deopotrivă inte­resele de desvoltare ale tuturor elementelor ce constituesc statul, Starcevicienii vor urma a face gălăgie, pentru­ că se sciu apro­baţi de majoritatea ţerii şi puşi faţă cu un guvern slab. Ca să poată resolva cestiunea Croaţiei, Maghiarii trebuie înainte să facă un act de abnegaţiune, să renunţe la o parte din drepturile ce îşi aroagă faţă cu alţii, să re­stabilească armonia aici, pentru­ ca să poată avă destulă autoritate acolo, unde nu se mai pot ivi decât în dosul gendarmilor. De aceea cestiunea Croaţiei se amină mereu, dar’ nu se resolvă. N’au Maghiarii destulă abnegaţiune, ca să renunţe, şi nu are guvernul destulă autoritate, ca să le impună în interesul comun această renun­ţare acum, când e timpul oportun. Li-o va impune forţa împregiurărilor mai curând ori mai târdiu, poate într’un timp, care în deosebi pentru dînşii nu va fi oportun. N’au ei curagiul civic de a resolva cestiunea, îl vor avă alţii, ca să dovedească lumii, că nu este d-nul Tisza omul de stat făcut să poată conduce des­tinele unui stat ca Ungaria. Revistă politică. Sibiiu, 13 Octomvrie st. v. în­­liota Ungariei nici acuma încă nu s’a terminat desbaterea asupra proiec­telor de adresă, căci pe neașteptate s’a mai insinuat la cuvânt un deputat din partidul Kossuthist. Din cercurile opozi­­ţiei moderate se aude, că va vorbi şi De­­sideriu Szilágyi. Cuvântul final îl au referenţii Albert Berzeviczy, Daniil Irányi, baron Andreánszky şi con­tele Albert Apponyi; presentatorii celor­lalte proiecte de adresă n’au dreptul a mai vorbi încă odată. Şi ministrul-preşident Tisza, după scriile oficioase, va reflecta încă eventual la cele produse de unii şi alţii dintre oratori. Comisiunea aleasă pentru pertractarea proiectului de lege, privitoare la reforma casei magnaţilor, va ţină şedinţe în timpul sesiunii delegaţiunilor, astfel casa deputaţilor va fi în posiţie a lua raportul comisiunii, respective proiectul de lege, în pertractare numai­decât după reînceperea discuţiunilor meritorie , în Noemvrie. Cu privire la unele disposiţiuni ale acestui pro­iect de lege „Bud. Corr.“ află, că în în­ţelesul punctului c) al­u­lui 2 principii, conţii şi baronii numiţi în viitor de Ma­iestatea Sa prin aceasta nu devin totdeo­dată şi membri ai casei de sus. Membri ai casei de sus vor fi numai acei magnaţi de nou numiţi în viitor, cărora li se con­fere expres şi în deosebi cualitatea de membri ereditari. Şi aceşti membri ai casei de sus precum şi succesorii lor sânt supuşi, de sine se înţelege, acelei disposi­ţiuni, după care ei plătind o dare de pă­mânt mai mică ca cel mai puţin 3000 fl. pe an, nu pot exercita dreptul lor. Mai departe punctul B. d) al §­lui 4 este de a se înţelege astfel, că un preşedinte sau un rabin superior al unei comune israeli­­tene va fi numit membru al casei de sus. în Agram se lăţesc o mulţime de faime, dintre care una sensaţională. Se vorbesce adecă de denumirea în cu­rând a unui general drept comi­sar regesc. Dacă s’ar întâmpla una ca aceasta, Croaţia şi regimul ei constituţio­nal ar fi ajuns la pragul unor evenimente îngrijitoare. Deocamdată însă clubul partidului naţional s’a ocupat încă odată cu schimbarea regulamentu­lui intern, ce are să fie presentat die­tei. Starcevicienii au hotărît, că şi aceia dintre ei, cari încă n’au fost excluşi din dietă, să o părăsească. De altă parte partidul „independenţilor“ deocamdată nu se va împărtăşi la exodul Starcevicienilor. „Agramer Zeitung“ publică scrisoarea unui cetăţean din Agram la primul loc, în care se osândesc agitaţiunile Starcevicienilor şi se provoacă consiliul comunal, a condamna printr’un cond­us al consiliului municipal expresiunile de înaltă tradare şi vătămările Maiestăţii Sale, de vreme ce capitala ţerii nu împărtăşesce şi popora­­ţiunea condamnă părerile şi exprimările acele. Se vorbesce şi de convocarea unei şedinţe extraordinare a consiliului comunal spre scopul acesta, dar’ nu s’a aflat încă nici un consilier municipal, care ar fi aplecat să formuleze o propunere în această privinţă, deoare­ce se tem de Star­cevicieni. E temere, că cu toţii se vor îngrădi cu pretextarea boalei primarului. Dietele din Cislaitailia s’au închis. Sesiunea trecută a dovedit, că acolo cu­rentul federalist devine din ce în ce mai puternic. Şi acest tacit al lucrărilor dietale de dincolo, îi pune de nou pe gânduri pe oficioşii noştri maghiari. Se stie cum mai nainte îşi permiteau a combate direcţia politică din ceealaltă parte a monarchiei noastre, ca fiind primejdioasă şi pentru atotputernicia maghiară în Ungaria. Astăzi domnii sânt mai resignaţi. „în margi­nile dualismului, Ungaria însă a trebuit să se aranjeze cu aceşti noi oameni ai puterii. . .“ oftează acum fruntaşul „Pester Lloyd“* Dieta provincială a ducatului de Braunschweig a fost deschisă de mi­nistrul Goertz-Winsberg prin o vorbire, în care îşi exprimă speranţa, că popora­­ţiunea se va supune destinului şi că gu­vernul provisorie va fi cruţat de contur­­barea ordinei, care ar pute avă ca urmare o crisă mai serioasă. Ducele de Cumberland a publicat o patentă cu datul de 18 i. c. din Gmunden. Ducele a trimis această patentă, prin care notifică, că voiesce să ocupe regența ducatului Braunschweig, tuturor principilor germani. Din Bruxella se anund­e, că alege­rile comunale săvîrşite de curând sânt de natură a răsturna cabinetul Maiou. In­fluenţa nouălor alegeri comunale asupra stărei lucrurilor din Belgia se constată de altcum şi prin împregiurarea că din Bruxella se comunică scriea despre o inlocuire a miniştrilor Iacobs şi Woeste. Cu de­părtarea acestor două persoane din mini­sterul Belgiei, nu se va micşora însă nici­decum nemulţumirea generală din ţeară şi în sfîrşit cabinetul urgisit M­a­­­o­u, va trebui să facă loc altuia. O telegramă mai nouă şi anunţă retragerea ministrului-president Maiou. Cu compunerea noului cabinet e însărcinat Bernaert. Se asigură că la dorinţa regelui vor dimisiona toţi miniştrii cabinetului actual şi în locul lui se va

Next