Tribuna, iulie 1890 (Anul 7, nr. 148-173)

1890-07-31 / nr. 173

Pag. 690 „Politik“ declară, că pe terenul politicei interne domnesce, ce e drept, liniște deplină, dar, după culise se petrec lucruri, care in cel mai apropiat viitor vor avea urmări foarte grave. Dieta boemă se va întruni din nou la 25 Septemvrie, împăratul Wilhelm în Anglia. Petrecerea împăratului Wilhelm al II-lea în Anglia se preface într’un şir de manifestaţi­uni strălucite ale priete­niei dintre cele două state. La 7­­. c. împăratul a asistat la exerciţiile de tir în Whale­ Island. Mai târ­jiu a asistat la exerciţiile vaselor cu torpile. Deseară monarchul s’a reîntors la Osborne, unde a avut loc un dineu familiar, la care a fost invitat şi Salisbury. îndată­ ce s’a întunecat, corăbiile şi Yacht-urile din bar au fost iluminate. In Westconves s’a arangeat un spendid foc artificial în onoarea împăratului. Dealtfel o parte a poporaţiunii en­gleze şi a soldaţilor a şi demonstrat în contra împăratului. Soldaţii dela detaşamentul de arti­lerie garnisonat în Exeter au tăiat bucăţi preste noapte toate hamurile dela cai spre a împedecat parada proiectată pe 8­­. c. Deasemenea şi în Post­­muth s'a întâmplat un incident în sala de musică Alhambra. Intr’unul din rîn­­durile dinainte şedeau vre-o fiece ma­trozi germani concediaţi. Un cân­tăreţ de couplete a improvisat un cou­plet foarte provocător. Galeriile au aplaudat; matrozii germani însă s’au sculat şi au părăsit sala. Demonstra­­ţiunile aceste au fost dealtmintrelea con­damnate de întreg publicul englez. Evenimentele din Serbia. ţirarele liberale oposiţionale din Belgrad provoacă pe guvern şi în în­treaga lume comercială a declara Au­­stro-Ungariei răsboiul vamal şi a închide cu desăvîrşire graniţele serbesci, în urma conflictului provocat de metropolitul Mihail în afacerea de divorţ a părechii regale, regentul Belimarkovici­­şi-a întrerupt con­cediul, spre a îndupleca pe metropolit la revocarea hotârîrii ce a comunicat-o reginei-mame. Mihail persistă prelungă resistenţa sa şi se provoacă la împregiurarea, că membrii sinodului nu vor să respalve în alt chip in­­tervenirea reginei mame. Regele Mi­lan a presentat afacerea consiliului statului spre deliberare. Circulă faima, că regele Milan s’a adresat şi cătră patriarchul ecumenic pentru a-­şi exprima părerea în această pri­vinţă. „Agence de Belgrad“ desminte faimele ce s’au fost răspândit, că la meetingul Sârbilor macedoneni ar fi luat parte activă şi guvernul sârbesc. Aran­­gerii şi oratorii meetingul­ui au fost exclu­siv numai Sârbi macedonieni şi cetăţenii sârbesci au luat parte la acest meeting numai ca oaspeţi pasivi, călătorise Mr. Ashe pentru prima­ oară la lacul Victoria, consista din 8 Europeni, dintre care 7 erau misionari, şi din aproape 500 de in­digeni. îndată­ ce aceştia se arătară duşmă­noşi, misionarii şi apucară armele (model Win­­chester şi Snider) şi le descărcară asupra ini­micului, care înaintea acestui argument recu­noscu, că are de lucru cu „oameni“. Când călătorii europeni îşi continuară drumul mai departe, au ajuns într’o posiţiune, unde fără multă vorbă aveau să fie ucişi doi dintre ei la porunca unui mic rege negru. Oposiţiunea, ba chiar crufiimea, cu care Europenii întim­­pinară pe Negri, îi umplu de spaimă. Regele Mwanga se ocupa de multă vreme cu planul de a-­şi curăţi imperiul de Albi. Misionarii, care erau încunosciinţaţi despre pericolul ce-’i ameninţa, în zadar în­cercau a-­i explica, că Europa cuprinde dife­rite ţeri şi că toate sunt locuite de diverse popoare. „Noi suntem Englezi“, îi spuneau misionarii regelui, arătându-’i totodată şi o hartă geografică a Europei, „dar’ nu ne im­­poartă nimic şi nu suntem responsabili în nici un mod pentru aceea ce fac Germanii“. Toate explicările aceste erau o muncă per­­dută. Mwanga şi miniştrii sei persistau la gândul, că toţi Albii sunt una, dacă ei umblă de a cuceri întreagă Africa. Tocmai în acest timp misiunea protes­tantă aştepta doi membri noi, dintre care unul era primul episcop denumit pentru păr­ţile Africei. Mwanga aurind de aceasta, a trimis înaintea caravanei trupe şi a poruncit a o măcelări întreagă. După­ ce ordinul seu fu dus în deplinire, lăsă a chiema pe misio­nari în palatul seu. (Va urma.) Prădarea Helgolandei. O publicaţiune a guvernorului din Helgolanda a fost publicat ceremonialul pentru predarea Helgolandei efectuată Sâmbătă. „Reichsanzeiger“-ul german a pu­blicat o ordonanţă împărătească cătră cancelarul imperiului, că pănă la regu­larea raporturilor din Helgolanda pe cale constituţională, guvernul insulei va fi condus de cancelarul imperiului în nu­mele împăratului, prelânga cruţarea ac­tualei organisaţiuni administrative a ţerii. Predarea formală s’a efectuat alal­tăieri cu mare pompă. CORESPONDENŢA „TRIBUNEI“, Reghin, la 10 August 1890. „Asociaţiunea transilvană pentru litera­­tur şi cultura poporului român“, — dupa­­cum deja s’a anunţat prin organele pre­sei române dela noi, — îşi va ţine şedinţele sale din estan în opidul Reghin la 27 August st. n. a. c. şi în­­filele următoare, cu care oca­­siune, după osu­l practisat până acum, se vor arangea diferite petreceri, pentru a face oas­peţilor participanţi cât se poate de plăcute momentele ce le vor petrece în mijlocul nos­tru, precum concert, bal, excursiune etc. Programa festivităţilor împreunate cu acea ocasiune, pe care comitetul despărţă­mântului o va face cunoscută atât prin­­fiare, cât şi prin anunţuri separate, va fi tot în or­dinea uşuată pănă acum, adecă în 26 August seara va fi întrunirea de cunoscinţă în gră­dina bereriei opidane; în 27 după încheierea şedinţei prime un banchet comun în reduta hotelului orăşenesc, care seara tot în acel lo­cal va ave loc un concert sub conducerea cu­noscutului nostru compositor şi profesor de musică şi cant din Braşov dl Popoviciu, care la rugarea şi dorinţa comitetului a binevoit a primi rolul de conducător pentru arangearea concertului, despre a cărui bună reuşită nici că poate fi îndoeală. Reuşita balului, asemenea sperez, că va fi preste toată aşteptarea bună, deoare­ce pre­­lângi numeroşii tineri şi d-şoare din acest ţi­nut, care precum totdeauna aşa şi de astădată vor lua parte la unica petrecere naţională, sperez şi sunt convins, că vor participa şi alţii din ţinuturile şi mai depărtate, fiind co­municaţi mnea, prin introducerea tarifului de zone ieftină şi uşoară, încât priveste excursiunea proiectată în oare­careva loc romantic din apropiere, după părerea mea cel mai potrivit loc e comuna Gurghiu, locul cel mai iubit de vânătoare al fericitului moştenitor de Tron Rudolf, care pănă era în vieaţă în fiecare toamnă pe­trecea cu alţi ficiori de împăraţi şi regi un timp oare­care la pasionatele şi plăcuţele vâ­nătoare de ur­şi şi care a rămas neuitat în inimile poporului din acel ţinut prin popula­ritatea şi inima-’i bună faţă cu poporul, — acolo,­­fic, cercetând castelul vechiu dar’ frumos, care este proprietatea otarului, ne vom reîn­toarce la baia sărată numită Iabeniţa şi pe răcoare ne vom întoarce cătră oraş. Tot cu ocasiunea festivităţilor amintite se va săvîrşi în biserica gr.-cat. din loc un serviciu divin şi se va sfinţi un parastas întru pla memorie a fericitului şi neuitatului nostru bărbat Ladislau baron de Pop, a căruia me­morie va fi eternă în fiecare piept de Român. După cele premise rog deci pe toţi acei domni şi doamne, juni şi june, iubitori şi iubitoare de cultura română, cărora împre­­giurările cât de puţin le iartă, să se arunce pe acele 2—3 (fii® la DOb Şi îl asigur, că întorcându-se cătră casă, vor duce cu sine cele mai dulci suveniri din părţile noastre. r. n. CRONICĂ. Maiestatea Sa Imperatul va merge, — după­ cum află „Bud. Corr“ — la manevrele germane de la Liegnitz la 17 Septemvrie di­recte din Dobrițin. Numiri. Juristul absolvent Iacob Par­neu a fost numit practicant în drept fără diurnă la tribunalul reg. din Timișoara, care practicantul în drept fără diurnă Andreiu Molnar de la tribunalul reg. din Braşov a fost numit practicant în drept cu diurnă la judecătoria cerc. tot de acolo. Servitorul de a fi Florian Tesa dela judecătoria cerc. din Cluj a fost numit servitor adj. la judecătoria cerc­­din Teaca. * Camera advocaţială din Braşov aduce la cuoştinţă, că advocatul Dr. Teodor K­â­n­n­­­e din Sângeorgiu a fost înscris în lista acelei camere, care camera advocațială din Alba Iulia face cunoscut, că advocatul Nicolau Barbu, care a fost suspendat de la practicarea advocaturii, a fost restituit iarăși în practicarea advocaturii. * Maghiarisări de nume: „ Budapesti Köz­löny“ publică următoarele schimbări de nume : Minorenii Armin Singer în „Nagy“ și Iuliu TRIBUNA Löwin­ger în „Ligeti“; Leopold Enric Szommer ín „Nyári“ ; Ignatie S e i­d n e­r ín „Szilágyi“; Tobias Kohn ín „Kelemen“; Sigismund și Filip Winter în „Vizteleki“. * Contele Albin Csáky, ministrul ung. de culte,­­şi-a îndeplinit promisiunea cu pri­vire la banii de colegii de la universitate şi a edat totodată un statut referitor la di­­dactrul ce trebue plătit pentru instrucţiune la universitatea din Budapesta. Statutul este aprobat şi de Maiestatea Sa cu data de 6 Iulie a. c. * Linia ferată Sibiiu—Avrig—Fă­găraş, piarului „Sieb.-D. Tageblatt“ ’i­ se telegrafează din Budapesta, că pertractările de concesiune asupra liniei, ferate Sibiiu—Făgăraş s’au terminat. Timpul în care are să se gate linia, este o jumătate de an, iare spesele pentru edificarea liniei Avrig—Făgăraş sunt preliminate cu 1.630.000 fl. • Un cadou al Ţarului. Parisianul „Fi­garo“ anunţă, că Ţarul a dăruit Archiducesei Maria Valeria din incidentul căsătoriei sale ca cadou de nuntă o blană albastră de vulpe foarte preţioasă în valoare de 60.000 de franci. * Necrolog, Ioan Anderco, prepositul capi­tular de Gherla, a răposat în seara de 30 Iulie st. n. în Orman, de unde primim următoarele amănunte : Răposatul a fost unul dintre fiii mai meritaţi ai bisericii sale. Născut la an. 1810 în comuna Botiz din nisce părinţi simpli, ţerani, dar’ cu frica lui O­fieu, studiile sale cele gimnasiale ’şi­ le-a făcut în Sâtmar, ear’ cele teologice în Tyrnau. După­ ce s’a căsă­torit şi ordinat a fost aplicat mai ântâiu de preot în Biserica-Albă, eare preste trei ani în Negresei, cotul­ Sătmarului, unde ’i­ s’a con­­crefiat şi oficiul de protopop. După­ ce s’a în­fiinţat diecesa Gherlei, ântâiul episcop, loan Alexi, ’l-a fost designat şi pe el de unul între acei iluştri bărbaţi, care aveau a-’i fi consi­lieri în guvernare. Astfel în an. 1857 a fost numit canonic. In anii dintâiu ai canoni­­ciei sale a purtat şi oficiul de profesor de teo­logie, şi acesta gratuit. După­ ce Excelenţa Sa Dr. Ioan Vancea s’a depărtat din Gherla la Blaj, a fost ales de vicar capitular şi ca atare a guvernat diecesa pănă în an. 1872. In an. 1873 a fost înaintat la dignitatea de preposit capitular, în care distincţiune a adormit în Domnul. Din an. 1882 răposatul a trăit re­tras în comuna Orman. Imormântarea s’a făcut tot aici în 2 August după amea­ fi. Capitulul din Gherla publică următorul anunţ: Capitulul catedral gr.-cat. de Gherla cu inima plină de durere anunţă adormirea în Domnul a iubitului confrate, magnificului şi reverendisimului domn Ioan Anderco de Homorod, preposit şi canonic al bisericii cate­drale gr.-cat. de Gherla şcl., urmată după un morb îndelungat al bătrâneţei, provăriat cu si sacramente ale muribunzilor, în 30 Iulie st. n. a. c. seara la 11 oare, în anul 81 al etăţii şi 57 al preoţiei sale. Osemintele de­functului se vor aşeda spre repaus în 2 Aug. d. a. la 3 oare în cimiterul gr.-cat din Orman. Ear­ sf. liturgie pentru adormitul se va ce­lebra în 4 August la 7 oare în capela epis­­copească. Fie-ţi ţărîna uşoară şi memoria bine­cuvântată ! Gherla, în 31 Iulie 1890. • Societatea pentru fond de teatru român în anul 1890 va ţine adunarea sa ge­nerală la 12/24 şi 13/25 August în Raşova (Orşova) cu următorul program: 1. Preşedin­tele va deschide adunarea generală la 10 oare înainte de aineacfi. 2 Se aleg doi notari pen­tru şedinţele adunării generale. 3. Secretarul societăţii va citi raportul comitetului societăţii asupra lucrării sale continuate de la adunarea generală din urmă, ţinută în Caransebeş. 4. Se alege o comisiune de 5 membri pentru propuneri şi raportul comitetului şi­ se predă spre examinare. 5. Cassarul societăţii va citi raportul despre starea cassei, ca sporul dela ultima adunare generală încoace şi preste tot despre averea societăţii. 6. Se va alege o co­misiune de 5 membri pentru examinarea ra­portului cassarului. 7. Se va alege o comi­­siune de 5 membri, care în înţelesul a­ lui 4 din statutele societăţii va câştiga membri fondatori, ordinari şi ajutători pentru societate . Se vor citi discursuri corăspund­ătoare sco­pului societăţii sau de altă materie li­terară ce sunt a se insinua înainte de adunare dlui preşedinte. 9. Preşedintele în­cheie şedinţa, în fiiua a II-a.­­ Preşedin­tele deschide şedinţa şi protocolul şedinţei prime se va citi şi autentica. 2. Raportul co­­misiunii pentru câştigarea membrilor noi. 3. Raportul comisiunii asupra socoţilor cassarului. 4. Raportul comisiunii asupra raportului co­mitetului şi insinuarea altor propuneri în in­teresul fondului de teatru. 5. Propunerea pentru locul adunării generale în anul 1891. 6. Se va alege o comisiune de trei membri pentru autenticarea protocolului din şedinţa a doua. 7. Preşedintele va închide şedinţa adu­nării generale. Fundaţiune. Din o corespondenţă pri­mită din Bucuresci de „Gaz. Trans.“ extra­gem următoarele: în­­filele aceste­a încetat din vieaţă la Galaţi inginerul Ioan Oltean, unul dintre cei mai buni ingineri români în serviciul căilor ferate române. Răposatul era din comuna Cojocna de lângă Cluj. înainte de a închide ochii, defunctul a testat din averea sa 106.000 franci „Asociaţiunii transilvane pentru literatura şi cultura poporului român“. Această faptă măreaţă va eternisa numele de­functului în istoria culturală a poporului ro­mân. Fie-m i ţărîna uşoară şi memoria bine­cuvântată.# Petrecerea plugarilor din Cuvesci. Ni­ se scrie din Cuvesci (tractul Lipovei): în­­fiua de satul Ilie tinerimea plugarilor din loc a dat o petrecere de joc împreunată cu declamaţiuni şi cântări în localitatea casei co­munale. Jocul s’a început la 3 oare p. m., când cântăreţii plugari dimpreună cu şcolarii, — petrecuţi de plăcuta musică din Cladova, — au mers în şir câte doi de la şcoală pănă la locul dese­nat, unde era adunat un număr considerabil de plugari îmbrăcaţi în frumosul şi atrăgătorul costum naţional. La 7 oare seara s-a produs tinerimea în sala casei co­munale după următorul program: 1. „Motto“ şi „Salutarea“ de Ciprian Porumbescu, quar­tet executat de tinerime. 2. „Fraţii Ideri“, poesie de V. Alexandri, declamată de Ale­xandru Muntean, student în gimnasiul-super. 3. „Dulce-i vieaţa“, quartet, cântat de 4 voci. 4. „Nu mă uita“, quartet, cântat de 4 voci. 5. „Cămila şi Vulpea“, fabulă, predată de co­ristul Vichentie Butan. 6. „Dâmboviţa“, quartet, executat de tinerime. 7. „Lume lume“, quar­tet, exec. de tinerime. 8. „Sîla“, poesie de Caesar Boliac, declamată de A. Muntean, stud. gimn. 9. „Frunzuliță“, quartet, executat de tinerime. 10. „Timpul foarte s’a schimbat“, poesie de I. Vulcan, deci. de coristul Vasilie Străin. 11. „Sus opincă“, quartet, executat de tinerime. 12. „Marcul, fabulă, predată de loan Avramovici, corist. 13. „Doină doiniţă“, quar­tet, executat de tinerime. După executarea sus amintitelor piese şi declamaţiuni s'a făcut puţină pausă, după care s’a început jocul, care a decurs în cea mai bună ordine şi în­sufleţire pănă în revărsatul fiorilor, când apoi oaspeţii s’au îndepărtat deplin satisfăcuţi la ale lor. Meritul principal al acestei reuşite li­ se atribue neobositului învăţător George Tomi, care ca un bărbat conseiv de chiemarea sa este totodată şi dirigentul bravilor cântăreţi plugari. * Petrecere de joc. Junimea stu­­dioasă română din Lipova invită la petrecerea de dans ce o va arangea Mercuri la 15/27 August 1890 în sala la „Archidu­­cele Iosif“. Venitul e destinat pentru ajuto­rarea şcolarilor lipsiţi de mijloace. Pentru comitetul arangeator: Silviu V. Bichicean, se­cretar; Atanasiu Brădean, preşedinte; Con­stantin Cismaş, cassar; Constantin Puticiu, controlor, începutul la 8 oare seara. Ofer­tele marinimoase sunt a se adresa onoratului oficiu protopopesc gr.-or. din Lipova. Onora­tele dame sunt rugate a se presenta în toa­lete cât mai simple. Corul Musicescu. Citim în „Foaia Dieces­“, că ieri Duminecă în 29 Iulie (10 Au­gust) seara, corul metropolitan din Iaşi a dat un concert în Caransebeş în grădina ho­telului „Pomul verde“. * Imnul poporal „Gott erhalte“. Lui „B. H.“­­i­ se scrie din Pojon, că acolo s’a pornit cercetare disciplinară în contra mai multor amploiaţi, ceea­ ce a produs în oraş mare sensaţiune. Causa aceastei cerce­tări este faptul, că aceşti amploiaţi­­şi-au bătut joc în o cafenea în faţa unei o mul­ţimi de oficeri înalţi de imnul poporal „Gott erhalte“. Unii oficiali poştali, care sunt ma­tadorii acestei demonstraţiuni, au fost suspen­daţi numai­decât. Din acest incident coman­dantul de corp de acolo, archiducele Frideric, a oprit ofițerilor cercetarea după 12 oare noaptea a localurilor, unde concetează musică militară. Petrecere CU joc. Elevii şcoalei de cădeţi de aici aranjează joi în 14­­. c. o petrecere cu joc în grădina „Hermann“. * Teatru nou în Budapesta, z­iarului „Ellenzék“ ’i­ se telegrafează. Sub conducerea publicistului Dr. Adolf Eötvös şi Iosif Fekete s’a format o societate, care va în­treprinde paşii necesari pentru edificarea unui nou teatru în capitală. Pănă acum s’a adunat un capital de 70.000 fi. * Iubileul codicelui penal: în 1 Sep­temvrie a. c. se împlinesc 10 ani, de când co­dicele penal ung. a intrat în valoare. Socie­tatea ungară de justiţie se pregătesce, — după­ cum anunţă „Jogi Szemle“ — a face nişte ovaţiuni creatorului seu, preşedintelui de senat de la Curie, Carol Csemegi. * Ministrul austriac de culte baronul Gautsch a oprit folosirea cărţii lui Cantus de istorie italiană pentru şcoalele au­striac­e-italiene. Foc într'o sală de joc. Din V­ă­­­c­e­­­e se scrie, că înainte de o pro­­ducţiune ce avea să se ţină în sala de joc era pe aci, ca întreaga sală să cadă jertfa focului. Tin candelabru mare cu 5 lampe cărând pe podine, se vărsă petroleul şi se aprinse. Focul a fost stîns îndată de nesce servitori cu ajutorul unei pompe. * Accidente. în noaptea de 7 August un lup a ucis calul unui proprietar din comuna Noul. — Tot aci a fost în fiina de 8 August un cioban omorît de fulger. • Nona? în M.­Fodorhaza, — după­ cum se scrie, — a murit un copil de 12 ani din causa unui somn lung de aproape patru săp­tămâni. • Moarte causată prin o prună, în Jászberény a murit nu demult o băiată cu numele Maria Szívós între cele mai cum­plite dureri. După cercetările medicilor s’a constatat, că nefericita fată a murit din causa unui simbure de prună, pe care îl înghiţise. Avis părinţilor, ca să îngrijească de copiii lor ! * Vreme grea. Din Oedenburg se tele­grafează, că înspre noaptea de 8 August s’a întâmplat acolo o îngrozitoare ruptură de nori. A trăsnit de patru­ ori, dar’ fără a aprinde ceva. Seara pe la 9 care a trăsnit aproape de stațiunea Marz şi într’un tren de povară. * Stele cftfietoare. în nopțile din 9—14 i. c. se va pute observa fenomenul interesant al stelelor călătoare, care în fie­care an se întâmplă odată. Renumitul as­tronom Schiaparelli a explicat, că un privitor poate vedea cu atât mai multe stele călătoare, cu cât punctul cerului este mai ridicat p­­­ste orizont, după care este îndreptată şi rotaţiunea pământului.* Deputatul Miskatovici. Cu privire la scriea lăţită în­­filele aceste de unele foi, — reprodusă şi de noi, — despre starea sanitară a deputatului Miskatovici se scrie din Agram următoarele: Miskatovicî mai nainte suferia de nervositate, dar’ acum se află bine și este în deplina posesiune a puterilor sale spirituale. De present petrece el în Annenheim la lacul O s 8 i a c h. Iubileul lui Strossmayer. Din Praga se vestesce telegrafice, că Boemii se pregă­tesc a sărba în mod sărbătoresc iubileul epis­copului Strossmayer, care împlinesce 40 de ani de când s’a ales de episcop. Din acest incident foaia „Narodni“ face atente comunele, ca să urmeze exemplul oraşului Praga, alegân­­du-­l pe Strossmayer de cetăţean de onoare. Suntem curioşi să vedem, ce vor bucina Un­gurii ! * Regele României. Regele şi principele moştenitor, însoţiţi de domnii loc.-colonel Odo­­bescu şi major Corlătescu, vor pleca în străi­nătate la 1 August­­. Suveranul şi moşteni­torul se vor opri câtva timp la München, unde se va afla şi M. S. regina, şi apoi suveranul va merge în Elveţia, ear’ moştenitorul la pă­rinţii sei. Nu s'a hotărît încă localitatea din Elveţia, unde regele îşi va face cura sa. „Constituţionalul“ anunţă, că M. S. regele, mai nainte de a se duce în Elveţia, va avea la Ischl o întrevedere cu împăratul Austriei. • Moartea unui filarist român. F­iarele din România aduc scrrea despre moartea cu­noscutului­­fiarist N. T. Orăşan, întâm­plată la 8 i. c. Orășan a fost unul dintre cei mai populari­­fiariști umorişti. * Congresul medical din Berlin. Din Berlin vine scirea, că eminentul profesor ro­mân Dr. Asaki a fost ales vicepreşedinte al congresului medical ce se ţine acolo şi pre­şedinte al secţiunii de patologie generală. * Tenorul Gabrielescu cântă actualmente în teatrul „Solis“ din Montevideo în America, împreună cu trupa impresarului Oxlia. • Scrie diplomatică. Se scrie din Pe­tersburg, că e vorbă, că dl de Nelidor, amba­sadorul Rusiei la Constantinopol, care e în concediu, va fi înlocuit cu dl Hitrowo, mini­stru în România. Căsătoria princesei Victoria de Prusia. Cu ocasiunea căsătoriei sale cu prințul de Schaumburg-Lippe, princesa Victoria de Prusia va avea de la tată-seu o zestre de un milion în numerar. Camerile prusiene­­i-au votat o rentă vig­eră de 75.000 franci pe an. în sfîrșit ,i­ se va mai servi o a doua rentă viageră de 100.000 lei pe an din casseta parti­culară a Hohenzollern-ilor. * Revizuirea constituției imperiului german. Se scrie din Berlin, că dl de Caprivi, cancelarul imperiului german, va propune Reichstagului o revizuire a constitu­ţiei imperiului german. Actualmente funcţionarii imediat inferiori cancelarului sunt secretarii de stat neresponsabili faţă cu repre­­sentanţii aleşi ai naţiunii, în viitor ei ar fi răspunzători şi cătră naţiune. * Primirea lui Bismarck în Kissingen. Se scrie din Berlin, că primirea făcută la Kis­singen principelui de Bismarck a fost din cele mai entusiate. Mii de oameni alergaseră, ca să vadă pe fostul cancelar, care se arată foarte bine. De prin balcoane se aruncară buchete în trăsura principelui. Ajuns la gazdă,­­i­ se oferi după moda bavareză un păhar de bere, pe care prințul îl bea cu dragă inimă. * Atentat în contra imperatului ger­man în Rusia, zirarele franceze dau ur­mătoarele scrii asupra unui atentat pregătit în contra împăratului Wilhelm al II-lea, care se scie, că se va duce să viziteze în curând pe Ţarul La 1 August st. n. s’a descoperit pe linia de drum de fer, care duce dela Reval la Narva, aproape de staţia Bas.’., o mină de dinamită, în aceeaşi vreme se des­coperi, că tuburile de la sini şi traversele erau desfăcute. Trenul Nr. 4 ducând dela Reval la Petersburg, detailând, firesce, că întreaga combinaţie s’a dat pe faţă. Şeful poliţiei se­crete din Reval s’a dus imediat la faţa lo­cului şi a început ancheta. După un raport secret comunicat Ţarului, se «fiice, că era vorba de omorîrea amânduor împăraţilor. în Es­­thonia e o poporaţie slavă, care se teme, că sosirea împăratului Wilhelm al Germaniei ar însemna cedarea acestei provincii cătră Ger­mania, şi crede că, ar fi bine să se scape de Ţa­rul. Guvernul din Petersburg a ordonat să se iee măsurile cele mai minuţioase, pentru­ ca de­barcarea lui Wilhelm la Reval să se facă fără de incident. în tot drumul de la Reval încolo, el va fi mereu încungiurat de trupe, care îl vor isola de popor. Aşa ,fiic­­fiarele franceze. Adunare nihilistică. Din Bern (El­veţia) se telegrafează cu datul de 8­­. c., că în Annemasse lângä Geneva un comisar de poliţie a aflat, că în această fii s’a ţinut în apropiere de Chamounix o adunare de nihilişti din Francia şi Elveţia. • ♦ Nr. 173

Next