Tribuna, iulie 1890 (Anul 7, nr. 148-173)
1890-07-24 / nr. 167
Pag. 666 parte cel încriminat, nu-’l interesează, nu-’l mişcă, nu-’l agită. Se par a se agita numai aceia, care se mişcă în cercul, în care s’a mişcat acela, care a căpătat proces de presă. „Pănă acum, când inteligenţa română afla, că s’a intentat vre-unui 4*ar*8^ proces de presă, totuşi aştepta cu oare care interes pertractarea ; astăzi nu se mai interesează, că achită-’l sau îl condamnă pe respectivul. Când ’l-au condamnat pe Slavici, s’au bucurat chiar şi Românii înşişi; când s’a reîntors acest matador din închisoare de un an, nul-a aşteptat nimenea la gară. Degrabă a şi trecut în România, de unde a venit, fără ca să plângă cineva după el. „Legii trebue câştigată valoare. Nu se poate permite, ca aici, în acest stat liber, cineva să agite nepedepsit contra statului ungar, căci aceasta ar fi isbândă prea ieftină şi compromiterea presei libere. Tinerii eroi ai presei naţionalităţilor trebue vindecaţi din această boală, care valoarea proceselor de presă în opinia publică a naţionalităţilor tocmai prin aceea se poate nimici, dacă legea pretutindenea urmăresce pe acei care ab uşează de libertatea de presă. „Nu voim să exerciăm nici un fel de presiune asupra juraţilor, în Ungaria asupra juraţilor maghiari nu se poate exercia asemenea presiune. Noi am voit să documentăm numai corectitatea intentării proceselor de presă, recunoscând, că nu tocmai prin procese se pot usa aceia, care voesc să devină martiri, şi micşora valoarea şi importanţa proceselor politice în opinia publică. „„Gazeta“ publică acasa şi se pare, că se mândresce cu ea. Se simte fericită, că a căpătat proces de presă. Aceasta la ea se întâmplă curat numai din punct de vedere comercial. Prenumeranţii lâncezi astfel trebue agitaţi. Aşa înţelege ea treaba. „Noi suntem de părerea, că aceste sunt ultimele oftări ale politicei naţionale românesci în patria noastră, căreia nimenea nu le va atribui importanţă şi valoare“. Va săibă în timpurile, când presa maghiară se lupta contra puterii, procesele de presă erau lucru de invidiat, care astăzi, când noi ne luptăm contra puterii, este corect, ca temniţa să ne vindece de boala martiriului. Da, căci astăci puterea este una cu legea, acea putere, care susţine faţă cu noi mai multe legi excepţionale, care ne-a scos în contra legilor sancţionate din toţi romii vieţii publice, care ne calcă domiciliile şi ne ameninţă, că ne va sdrobi, dacă ne opunem politicei sale, deşi aceasta urmăresce moartea noastră prin desnaţionalizare. Cât de bineşi-au însuşit guvernamentalii morala fabulei cu Samarache a poetului nostru. Ei voesc egalitate şi libertate, dar’ nu cu Românii. Cum voesc însă ei, nu voim noi, ear’ că ce valoare şi ce importanţă are goana Ziaristicei române şi aruncarea cu ridicata în puşcării aJuriştilor români, să o spună şi o vor spune Românii, care nu husarii fondului de disposiţiuni, au primit cu data de 30 Iulie n. o invitare, prin care sunt convocaţi pe 31 August n. la Cluj la o conferenţă în scopul organisării partidului. REVISTĂ POLITICĂ. Sibiiu, 23 Iulie st. v. Afaceri interne. Se pare, că în sinul partidului kossuth-ist totuşi a ajuns treaba la o ruptură. Cel puţin aderenţii ardeleni ai partidului independenţei şi din patru zeci şi opt încât nu are sentiment pentru începutul şi sfîrşitul existenţei sale. Acuma încă al meu, al tău, o iubito! Şi preste un moment — despărţit, dus — poate pe vecie ! — Nu, Lotta, nu — Cum pot eu peri? Cum poţi tu peri? Căci noi suntem. — A peri! — Ce însemnează asta ? Un cuvânt, cu sunet gol fără simţire pentru inima mea. — Mort, Lottă, îngropat în pământul rece, atât de strimt, atât de întunecos! Am avut o amică, care ’mi-a fost tot în juneta mea neajutorată; a murit, am urmat trupul ei mort, am stat la mormânt, când au slobozit cosciugul, când funiile cârțăind s’au ridicat de sub el, când a căcut cea dintâiu lopată de pământ, când sicriul înspăimântat a răspuns cu un ton tîmpit, tot mai tîmpit, pănă când a fost coperit cu totul. M’am aruncat lângă mormânt, emoţionat, sguduit, înfiorat, spăriat în internul meu, dar’ n’am sciut ce s’a întâmplat cu mine, ce se va întâmpla. — A muri ! Mormânt! Nu înţeleg aceste cuvinte! „O iartă-mă, iartă-mă! Ieri! Ar fi trebuit să fie ultima clipită a vieţii mele. Oângere ! Prima dată, prima dată cu desăvîrşire fără îndoeală m’a pătruns cu toată ferbinţeala şi intimitatea sentimentul desfătat: Mă iubesce! Mă iubesce! Mai arde încă pe buzele mele focul, care a isvorît dintr’ale tale; desfătare nouă, caldă este în inima mea. Iartă-mă, iartă-mă! (Va urma.) România. „Politische Correspondenz“ vorbesce de primirea simpatică şi călduroasă ce li s’au făcut în provincii miniştrilor Manu şi Al. Lahovary, primire care denotă încrederea ce are ţeara în guvernul conservator. Corespondenţa amintesce apoi activitatea ce domnesce în diferitele ministere, pregătindu-se fiecare pentru viitoarea sesiune; această activitate n’a încetat nici chiar în provincie, unde, deşi titularii sânt mai toţi absenţi, interimarii îşi îndeplinesc într’un mod conscienţios excedentul de lucru ce li s’a impus. Toţi miniştrii absenţi se vor întoarce înainte de jumătatea lui August, pentru a fi la postul lor pe timpul cât regele va fi absent. M. S. va pleca pentru o lună în străinătate, întorcându-se pentru manevre. „Politische Correspondenz“ vorbesce apoi de manevrele române şi de exerciţiile militare, de îndreptările, care s’au făcut în armată şi în şcoalele militare. S’au făcut mai multe experienţe cu armele de sistem nou, dar’ nu s’a luat încă nici o hotărîre în privinţa sistemului ce trebue adoptat. Bulgaria. „Times“ primesce din Viena cu data de 1 August următoarea împărtăşire : „între Berlin şi Viena a avutfilele aceste o viuă schimbare de depeşi cu privire la Bulgaria. Se presupune a se fi făcut încercarea, de a produce o înţelegere mulţumitoare şi pentru Rusia şi pentru Austro-Ungaria. Sejice, că Ţarul ’şi-a retras excepţiunile ce le avea în contra eventualei alegeri a prinţului Waldemar din Danemarca de principe al Bulgariei. Remiterea Seratelor la episcopii bulgari se va face îndată după sărbătorile Bairamului; n’a mai rămas decât să se expedieze actele. Dl de Neldorf a avut la 30 iulie înainte de a pleca în concediu o audienţă la Sultan. El a reînoit, însă în alţi termini, mustrările presentate marelui vizir la 27 Iulie de cătră primul dragoman Ianoff. Agenţia din Constantinopol asigură, că Sultanul s’a mărginit a asigura pe ambasadorul Rusiei, că beratele nu sânt nicidecum un act de ostilitate contra Rusiei şi că nu acoardă nimic mai mult, decât ceea ce însăşi Rusia reclamă de mult timp. Dealtmintrelea audienţa a fost foarte cordială. Boulanger cară se mişcă. Exgeneralul Boulanger, după ce a rupt-o cu unii dintre amicii sei şi a încetat legăturile și cu foile ce-l sprijiniau mai nainte, a scos acum un noujiari cu numele „Voix de Peuple“. Pănă acum au apărut cinci numeri din acest Ziar, redactat de P. Denis, unJiairist nici măcar de mâna a doua, într’un articol publicat chiar în primul număr aljiarului, redactorul spune, că va trimitejiarid gratuit tuturor oamenilor însemnaţi din Francia, pentru ca aceştia cetindu-l, să se convingă de dreptatea causei generalului şi astfel în momentul suprem generalul Boulanger să aibă aderenţi în toate cercurile societăţii franceze. Evenimentele din America. Foile engleze dau despre evenimentele în unele din republicele americane următoarele detailuri: Generalul Eseta a ajuns din victorie în victorie sub zidurile capitalei Guatemala, pe al cărui preşedinte ’şi-a propus să’l gonească, în capitala Republicei Argentine la Buenos Ayres revoluţia ţine de mai multe ciile. Tzelmann, fostul preşedinte, a trebuit să fugă din oraş, care guvernul revoluţionar a proclamat preşedinte pe Arem şi ministru de finance pe Romero. Din cauza proclamării stării de asediu s’a încins o luptă în tot oraşul. Trupele răsculate, care la început nu cuprindeau decât 6519 militari regulaţi, apoi s’au sporit şi au ajuns să domnească fără frică. Ele au eliberat din închisoare pe generalul Campos şi au ocupat şi fabrica de arme din capitală. Ceea ce este mai grav apoi pentru fostul preşedinte şi guvern este, că şi marina s’a dat pe partea revoluţionarilor. S’a şi pus imediat să bombardeze casarmele şi fortăreţele, în care sânt soldaţii guvernului. Conspiraţia s’a descoperit înainte de aceasta cu două săptămâni, când s’a TRIBUNA şi arestat imediat generalul Campos, colonelul Figuero şi majorii Garesita şi Casariego. După cât se crede, nemulţumirile mai mari erau între infanterişti, care au şi fost puşi imediat sub supraveghierea cavaleriei. Măsurile de precauţiune însă au mărit şi accelerat revoluţia, căci soldaţii, văzându-se puşi sub supraveghiere, au început să protesteze şi să acuse guvernul, că încuragiază spionagiul etc. Dar’ mai ales neplata soldei a fost causa, pentru care revoluţia a prins rădăcini în armată. Lupta a început-o artileria, cătră care, când a eşit în stradă s’au alăturat şi cetăţenii, întreaga z zi de 27 Iulie a ţinut lupta pe stradele capitalei. Trupele revoluţionare sânt conduse de generalul Campos. In decursul luptei a fost rănit şi prefectul poliţiei, după cum a fost rănit şi Uribrun, fostul ministru de finance, care s’a dat acum pe partea insurecţiunii. îndată ce fostul preşedinte Tzelmann a fugit din capitală la Rosaris, unde are moşie, lăsând în locul seu pe dl Pellegrino, comitetul revoluţionar s’a pus şi a trimis proclamaţiuni pe la autorităţi, în care declară fostul guvern desfiinţat. Noul guvern nu s’a constituit, căci nici îndoeală nu mai încape, că revoluţionarii au să isbutească. Despre adevăratele cause ale revoluţiunii iată ce scrie un corespondent al unuijiar din Londra: Dela ultima mea corespondenţă s’au petrecut lucruri mari pe aici. Dl Uribran, ministru de finance, dela care se spera mult, a demisionat din causa neînţelegerilor ce s’au ivit între dînsul şi primul ministru. Din această causă ogiul s’a urcat dela 225 la 265. Veni apoi şi catastrofa dela bancă: încetarea plăşilor. Hârtiile statului căitură la 90 dela 179, car’ ogiul se ridică la 278. Nu se poate descrie criza economico-financiară şi urmările ei. Nemulţumirile erau generale. Guvernul, văzând nemulţumirile şi temându-se, concentrează trupele în giurul capitalei. In provincia Entre-Rios trupele se şi încăierară cu poporaţiunea, care era nemulţumită, într’aceste în senatul Valla denunţă guvernul, că ar fi pus în circulaţie biletele, pe care odată le retrăsese. S’a constatat, că s’au pus astfel în circulaţie 48 şi jum. milioane dolari. Scandalul crescu. Generalul Campos nu trebui decât să ridice vocea pentru a aduna în giuru-’i întreaga poporaţiune, care ’l-a şi scos din temniţă, unde îl închise guvernul, care descoperise conspiraţia. Preşedintele Tzelmann ocupă prin alegere această demnitate de la 12 Octomvrie 1856. Când a ocupat presidenţia a declarat, că va guverna fără coterii politice, cu bărbaţi oneşti din toate partidele, în curând el a şi câştigat simpatia tuturora. Acum însă, că luptele de partid s’au înăsprit, el n’a mai putut resista contra revoluţiei, ci a fost silit să plece din capitală. CRONICĂ. Dela Curte. Dia Ischi se scrie cu data de 2 August, că Maiestatea Sa împărăteasa a plecat ieri cu un tren separat de curte la Feldafing pe timp de 100 Jile. Maiestatea Sa era însoţită de baronul N o p c s a, de dama de onoare contesa Festetics și de consilierul de Curte Ferfalik. • Archiducele Carol Salvator în pericol. Din Gmunden se scrie, că Archiducele Carol Salvator a fost atins în 3 August a. c. de o întâmplare nenorocoasă. Archiducele mergea împreună cu fiica lui, Archiducesa Carolina, și cu fiiul seu Archiducele Albrecht Salvator într’un echipagiu pe strada Alt-Münster, când deodată se spăriarâ caii, şi, aruncând echipagiul de un arbore, ’i s’a rupt osia şi s’a răsturnat. înalţii oaspeţi din norocire au rămas nevătămaţi şi s’au putut întoarce pe jos cătră Gmunden. * Numiri. Candidatul de practicant Iosif Pintye dela perceptoratul din Cluj a fost numit practicant fără diurnă tot la acel perceptorat, care învățătoarea Gizela Egyed de la școala elementară de stat din Sân-Laslău a fost întărită definitiv în postul ei. * Statute aprobate. Ministrul de interne reg.ung a provăcut cu clausula de aprobare sub Nr. 52.109 statutele reuniunii de cântări a industriașilor din Lipova. * Scrri militare. Locotenenţii Enric Haubert din regimentul de infanterie Nr. 51 şi Aurel Böhm din regimentul Nr. 31 au fost permutaţi la infanteria de honvezi, care sublocotenentul din divisiunea de baterii grele Nr. 14 Frideric Haller a fost transpus în reservă.* Exerciţii de tir. Divisiunea de baterii grele Nr. 24 din Cluj, care în 28 Iulie a venit aici sub comanda locat.-colonelului Kotva,şi-a început în 2 August exerciţiile de tir. * Corul metropolitan din Iaşi a cântat Vineri, în ziua de Vie prorocul, în biserica greco-orientală din suburbiul Iosefin. Serviciul divin a fost celebrat de Inaltpreasfinţia Sa părintele metropolit Miron Roman cu asistenţă numeroasă. Sâmbătă seara corul a mai dat un concert în Bala reuniunii de musică de aici. Concertul a reuşit şi de astădată foarte bine, și singuraticele piese au fost viu aplaudate. De aici corul a plecat la Săliște. * Honvezi în serviciul garnisoanei. Din Oradea mare se scrie, că pe timpul manevrelor de toamnă numai honveiji vor fi în serviciul garnisoanei. 7000 de honveiji vor veni din Budapesta în Oradea mare şi vor sta o lună de Z^e* Comunicaţia pe linia ferată Predeal —Budapesta. De mâne începând cu trenul accelerat Nr. 303, care comunică pe linia Predeal—Budapesta, între Predeal şi Braşov vor fi transportaţi şi călători de III. clasă. Totodată cuziua de mâne începând transportarea de persoane cu trenul de povară Nr. 351 care pleacă din Predeal la 2 oare 35 min. p. m. şi sosesce în Braşov la 4 oare 20 m., se sistează întârzieri de tren. Trenul de după prunci şi anume trenul expres de la Viena, care la 1 oară şi 30 minute trebuia să sosească în Pesta, a suferit o întârziere de 30 minute. Causa este ruperea sinilor lângă staţiunea Galantha. Nici o nenorocire nu s’a întâmplat. Mai departe trenul dela Timişoara a întârciat, în urma încălcjirii prea mari a osiei, cu 25 minute. * Maghiarisări de nume. „ Budapesti Közlöny“ publică următoarele schimbări de nume: Ludovic Spitzer în y,Kallaiu; Iosif Hutter în „Mesterházi“ ; Pentru Örmény în nicmeiu ; loan Gulovits în „ Gyulai“; Mihail Remenar în nBanaia; Iuliu Wigner în nVirdgu; minorenul Iacob Mandl în „Mátrai“; minorenul Iosif Szencsák în „Szabó“ și Mateiu Möller în „Sándor“. * Necrolog. Primim următoarele anunţuri funebrale: Ieremia I. Verdea, paroch gr.-or. la bis. S. S. Arch. din Satulung, preşedinte al comitetului parochial, asesor al scaunului protopresbiteral, membru ordinar al „Asociaţiunii Transilvice“ etc., în urma unor scurte suferinţe, împărtăşit fiind cu sft. Taine, a încetat din vieaţă astăzji la 20 Iulie (1 August) 1890 la oarele 5*/* p. m. în etate de 61 de ani. Despre această dureroasă şi ireparabilă perdere se încunosciinţează toate rudeniile şi amicii răposatului. Rămăşiţele pămenteşci ale scumpului decedat se vor ridica din locuinţa sa Duminecă la 22 Iulie (3 August), oarele 3 p. m., şi se vor depune spre odichnă eternă în trimitetul bisericii gr.-or. din Satulung „S. S. Archangeli“, Satulung, 20 Iulie (1 August) 1890. Valeriu, Titu, Emil şi Eugen, fii: Elena, fiică; Nicolae Muntean, ginere; Carolina Verzean. Gherman, soţie; Silviu Muntean, nepot. — Juristul absolvent de an. IlI-lea Teofil Giortea din Petelia, un tinăr de cea mai bună speranţă, în urma unei întâmplări nefericite prin descărcarea unei puşci, a răposat în 1 August n. a. c. la 12 oare din noapte. Fie-’i ţărîna uşoară!!! * Institutul Pasteur din Budapesta. Numărul celor ce se supun vaccinării în contra turbării în institutul bactereologic din Budapesta cresce pe cii ce merge. La 17 şi 18 i. tr. s’au presentat în acel institut, după cum citim în „Neues P. Journ.“, 13 persoane din Haţeg muşcate de unul şi acelaşi câne turbat. De present se află sub îngrijire în institut 51 de individi. Numărul vaccinărilor zilnice variază între 50 şi 60. în jumătatea din urmă a lui Iulie s-au insinuat 70 de pacienţi noi. Pănă acum au fost cu totul primite în îngrijire 254 persoane muşcate de câni, şi la 200 din aceste s’a efectuit deplin vaccinarea. * în afacerea matriculelor. Preotul rom.-cat. din Bánfalva a fost pedepsit de cătră pretorul suprem din Oroshaza cu o amendă de 25 fl. sau, în cas de neplătire, cu arest de trei zile, pentru că nu a voit să trimită preotului reformat adeverinţa botezului unei copile aparţinătoare după lege confesiunii evang.ref. * Nenorocire în mine. în mina de cărbuni de lângă Cinci biserici au fost omorîţi 3 lucrători prin puterea gazului explosibil, în mina din Szászvár tot din causa aceasta au leşinat 11 persoane: 3 au murit şi 5 să luptă cu moartea. Exposiţiune de orbi. Membrii unei societăţi de ajutorare a orbilor proiectează a arangea în Budapesta o exposiţiune de orbi cu scopul, ca pe deoparte să întroducă publicul în vieaţa orbilor, care pe de altă parte a mări fondul de ajutorare. In această privinţă s’au făcut chiar şi paşii necesari. * Un oficer ca hipnotisator. Din Komárom se scrie, că locotenentul din garnisoana de acolo Konrad a pus în uimire întreagă societatea prin dibăcia lui admirabilă de a hipnotiza. Oficerul prin puterea magnetică a ochilor sei şi prin nisce gesturi cu mâna poate transpune pe un individ in mediul somnului hipnotic aşa, că e în stare apoi a face cu el o mulţime de experimente minunate. * Lovit de fulger. Cu puţine zile mai nainte în comuna Buzena fulgerul a lovit într’o casă şi pe unul dintre cei aflători în lăuntru numai decât l’a omorît. Focul s’a lăţit cu atâta putere, încât cei din casă abia ’şi-au putut mântui vieaţa. Tot în comuna aceasta a mai fost nu demult un om omorît de fulger. * Academia orientală. După „Revue d’Orient“ la academia orientală din Viena s’au ţinut examenele dela 9—15 iulie. Toţi elevii institutului s’au supus la examen din stanţele de jurisprudenţă şi de economia politică, limba franceză şi limbile orientale. Au trecut examenul dintre ei: 6 pentru limba maghiară, 1 rusă, 3 sârbă, 1 engleză, 2 neo-grecească, 3 italiană. Toţi au trecut examenul cu resultat îndestulitor. Opt elevişi-au terminat studiile şi anume 4 Austriaei (3 Germani şi un Polon) şi 4 din Ungaria (2 Maghiari şi un Român). Trei dintre aceşti elevi au avut burse de câte 800 fl., care le rămâne pănă la obţinerea unei funcţiuni. în present se află la acest institut 4 burse de câte 800 fl., dar pe anul viitor şcolar 2 burse cresc la 1000 fl. şi se vor crea încă două burse noue de câte 1000 fl. Mulţumită hotărîrilor delegaţiunilor numărul burselor pe anul 1891 va fi de 6. Aceste burse sânt acordate celor mai buni elevi, care au 3 semestre. Condiţiunile de primire se vor publica în jurnalele oficiale din 1 şi 15 August. Reflectanţii trebue să scie din fundament limba germană şi franceză şi să vorbească curent o limbă a poporului (maghiară, română, italiană ori una slavă.) Cererile de admitere să se aştearnă pănă la 31 August a. c. n. * De ale universităţii din Viena. Rectorul universităţii din Viena face cunoscut, că acei studenţi, care se însinuă în anul acesta prima dată la îmatriculare pentru semestrul de iarnă la acea universitate, au să arete la decanatul, la care se înscriu, prelângă documentele de studii şi fotografiile lor în format de carte de visită.* O carte vechie. „Românul“ scrie: Aflăm, că în urma stăruinţelor dlui T. Djuvara, agentul diplomatic al ţerii în Bulgaria, guvernul princiar a avut amabilitatea să împrumute Academiei române, pentru studiu, o biblie slavonească tipărită la 1492 în Transilvania la Alba-Iulia şi care aparţine mănăstirii St. Ioan din Rumelia orientală. Dl Djuvara a adus din Sofia această vechie carte şi a depus-o la Academie, unde se vor fotografia mai multe pagine dintr’însa. • Odichna de Dumineca. Un comitet compus din mai mulţi de o sută de comercianţi din Brăila au încheiat o convenţiune, pe basa căreia cu începere dela 22 Iulie a. c. toate prăvăliile vor fi închise Duminecile dela 2 oare după prânz.# Emin-Paşa, în urma unei noue telegrame ce a primit-o „Times“ din Zanzibar, Emin-Paşa a avut de a purta lupte foarte grele cu seminţiile sălbatice şi răsboinice din Ugogo. O mulţime de locuitori din seminţia Massai au fost omorîţi. O mare parte din muniţiune s-a prădat din partea soldaţilor lui E m i n P a ş a cu ocasiunea acestor lupte. * Societatea convenţială serbă. Citim într’un Ziar din România: Primim din Belgrad prospectul unei societăţi comerciale sârbe, care s’a format în vederea răsboiului comercial dintre Sârbia şi Austria. Societatea comercială serbă e primul pas spre independenţa economică a Sârbiei. Exregina Natalia a Serbiei a trimis toate actele privitoare la divorţul ei profesorului de drept Gorciacoff. După ce va primi resultatul cercetărilor sale asupra acestei afaceri, exregina va publica într’un volum toate actele împreună cu istoricul acestui divorț regal. * * Nr. 167 Accidentul dela St. Etienne. Camera franceză a votat un credit de 200.000 franci pentru a veni în ajutorul familiilor victimelor dela St. Etienne. S’a făcut cu pompă împrmentarea victimelor; erau 75 de cosciuguri. — O numeroasă mulțime a asistat. — Ministrul de lucrări publice a pronunțat la cimitir un discurs. — După ce cea mai mare parte din asistenți au plecat, minerii au ținut discursuri socialiste. * Desvelirea monumentului lui Voltaire. în 16 i. c. s’a făcut în Fernay desvelirea sărbătorească a monumentului la Volitaire, la care au luat parte o mulţime de deputaţi şi senatori. Preşedintele senatului Leroyer a toastat la banchet pentru Elveţia. * Păduri în flăcări. Se scrie din Petersburg . De câteva zile un nor de fum înăbuşitor umple atmosfera oraşului nostru. Causa e, că toate pădurile dintre Petersburg şi Novgorod sânt în flăcări. S’au aprins mlaştinele de turbă şi focul s’a întins şi asupra pădurilor. Trenurile sosite din Moscva au trebuit la cele din urmă staţii să treacă sub un adevărat ocean de foc. S’au trimis pompieri şi soldaţi pentru combaterea flagelului. Ţeranii privesc cu indiferenţă cum se duc pădurile. Ei nu vor să dea ajutor trupelor. „E pedeapsa lui D-Zeu“, aşa zic ei, „ce P°ţ i faci ?“ * Holera. O telegramă din Constantinopol cu datul de 1 August anunţă, că în Mecca au murit de holeră în 29 Iulie 71 de persoane și în 30 Iulie 84. * Socialiștii americani. Socialiștii americani organisează pentru anul 1893 un congres internaţional la Chicago, cu toate că decisiunea luată de congresul din Paris fixează