Tribuna, octombrie 1891 (Anul 8, nr. 218-242)
1891-10-26 / nr. 239
Pa. 354 totul „partidei naţionale“ a hotărît să facă şi să presente memorandul cătră Tron. „S’a amintit în dese rînduri despre afacerea memorandului. Chiar în „partida naţională“ s’au găsit oameni mai cu raţiune, care au căutat să abată pe colegii lor dela acest pas. Vincenţiu Babeş a dus o adevărată luptă contra memorandiştilor, chiar Alexandru Mocsonyi a încercat să facă a ’i se primi părerile lui mai luminoase, mai raţionabile. „Opunerea lor n’a avut unst efect, în ceea din urmă şedinţă a comitetului Babeş a fost majorisat de cătră elementele ultraiste, oar’ cât despre argumentele aduse de Mocsonyi nici n’au voit să le asculte. S’a luat hotărîrea ca memorandul ce are a se presanta Monarchului să fie terminat pănă la sfârșitul acestui an. „Va săriică „partida națională“ nu poate fi reținută de a se îmbulzi pănă la treptele Tronului cu o dorinţă, despre care şi aşa poate şi că are să se termine cu un fiasco. „Pentru că a face apel la Tron, în chestia de faţă, este anticonstituţional, se poate zice ilegal. Persoana Monarchului,— ocolind factorii constituţionali, — nu poate fi amestecată în asemenea afaceri. Monarchul nu va interveni nici într’un chip în afacerea de faţă şi nu va veni în nici o atingere cu petiţionarii. „în privinţa aceasta desigur e lămurită „partida naţională“. „Ce scop are deci făcând cu toate aceste pasul riscat? „Nimic altceva decât ca să sporească doverjile de martiriu, de persecutări şi să facă o manifestaţie pentru a mistifica pe cei neorientaţi, Zic®nâu-legea că situaţia Românilor din Ungaria este atât de nesuferită, încât ei au mers pănă la Tron cu plângerile lor. „Pe cât este de proastă şi de sigur fără resultat, pe atât este şi de imorală încercarea. Pentru că a duce înaintea Tronului sacul cu minciuni umplut de ultraişti şi a căuta prin amestecarea în afacere a persoanei Monarchului se dai un nou avânt propagandei antipatriotice: aceasta este o infamie, care dovedesce că ultraiştiişi-au perdut minţile până la aşa grad, încât se lasă a fi târîţi pănă la irealitate. „Să vedem odată acel memorand. Asupra primirii lui şi „a resolvirii“ nu putem ave îndoeli. Ear’ aceia, pe care ultraiştilor le place a-i conduce, — o să se convingă, că falşii conducători abusează pănă acolo de poziţia lor, încât pentru a-şi mai susţine câtva timp prăvălia prin reclame, se necinstesc chiar înaintea Tronului prin minciuni“. Noué ni-a părut bine, că de un timp îndelungat am fost cruţaţi cu nesdraveniile foilor maghiare susţinute din fondul de disposiţiune. Din articolul de mai sus ar resulta, că guvernul începe a-şi perde speranţele pentru realizarea unei păcălituri a Românilor, şi a dat signalul, pentru reînceperea „campaniei“. _______ neobicinuit de strălucită ce a avut regele României la Potsdam şi la Berlin, în următoarele reproduceri din cele ce le-a publicat Ziarul „Timpul“, organul unor cercuri politice care nu treceau tocmai de cei mai sinceri amici ai apropierii României de tripla alianță. Oricine, — Zice „Timpul“, — a putut constata, că primirea ce s’a făcut suveranului nostru de puternicul împărat al Germaniei a fost de o strălucire deosebită şi nu credem să existe un Român adevărat, care să nu se fi simţit înălţat şi mândru când a cetit că în momentul când regele României îşi făcea întrarea în vechia reşedinţă a lui Fridericcel Mare, poporaţiunea din Potsdam se îmbulijia pe stradele ce avea să străbată cortegiul imperial şi regal şi saluta cu entusiasm pe suveranul nostru, tricolorul român fâlfăia mândru pe castelul vechilor principi germani, care bătrânele ziduri ale istoricului palat, care închide atâtea amintiri istorice celebre, repercutau sunetele imnului naţional român. Să-’şi închipuească orice Român, că ar fi fost martor ocular pe când se petreceau toate aceste şi să se întrebe ce ar fi simţit în acele momente şi dacă fibra patriotică n’ar fi tresărit cu putere în inima lui. Ori ce s’arface despre însemnătatea politică sau nepolitică a visitei regelui nostru la Berlin şi ori ce ar scrie în această privinţă presa europeană, care nu încetează de a se ocupa de acest eveniment (deşi se face că această visită n’a fost determinată decât de motive intime de familie) un lucru trebue să ne iubească şi să reţinem din toate astea, anume şi că primirea făcută regelui nostru de împăratul Germaniei a fost deosebit de strălucită şi a trecut peste măsura ceremoniilor de aparat şi a onorurilor care sunt usitate şi, putem zice, obligatorii în asemenea împregiurări. Printre toate aceste ceremonii strălucite nu se poate să nu se întrevadă importanţa acestui eveniment şi nime nu-şi poate disimula, că strălucirea primirii făcute regelui nostru este un omagiu adus ţerii noastre politice, este recunoascerea importanţei noastre politice, datorite atât posiţiunii geografice pe care o ocupăm în Orient, cât şi avântului pe carel-a luat desvoltarea militară şi economică a României, cât şi progreselor însemnate pe care ţeara noastră le-a realizat într’un timp relativ atât de scurt în toate ramurile activităţii publice şi care-’i deschid perspectiva unui însemnat viitor, graţie înţelepciunii cu care Românii au soitit să se poarte în toate împregiurările grele prin care au trecut . Presa bucuresceană şi catetoria regelui Carol. Întreaga presă din regatul României a dat expresiune în terminii cei mai califi bucuriei şi satisfacţiunii ce o simte poporul român despre primirea — Rîd de călătoria noastră. — De ce? întrebă încă odată Polesov ducând la gură o bucată hungăreaţă din portocală. — Dar’ nu e ceva straniu călătoria aceasta! Ieri nu m’am gândit la tine cum nu m’am gândit la împăratul Chinei, — car’ a fi me duc să vând moșia mea nevestei tale, pe care nici măcar n’ara fericirea s’o cunosc. — Toate astea’s cu putință. După ce vei îmbătrâni, o să dai peste alte lucruri mult mai grele. Astfel, te-ai fi gândit că eu ca ofițer de ordonanță am călătorit foarte mult ? Și cu toate astea, lucrul s’a întâmplat cu mine, după porunca marelui duce Mihail Pavlovici, carefăcea mereu: „în galop, un galop, suflaţi trîmbiţa cea groasă pentru galop!“ Pe Sanin îl cuprinseră florile. — Spune-mi numai, te rog, Hyppolit Sidoniei, ce fel de natură are nevastă-ta? Am nevoie să sciu asta ! — îi era uşor să comande în galop! urmă tot mai tare încălzindu-se Polesov . .. dar’ mie .. . mie îmi cădea greu. Şi de aceea am zis: Păstraţi-vă rangul şi epoletele în scirea Domnului! A da! m’ai întrebat despre soţia mea, cum e? Ca toţi oamenii. Numai să nu te vadă cu degetul în gură, aceasta nu-’i place. Lucrul principal e să-’i vorbesci mult... să aibă de ce unde. Vorbesce-i despre dragostea ta, despre orice, însă aşa ca s’o amuseze. (Va urma.) Regele României în Germania. (Urmare şi fine ) Joi, 17 Octomvrie, la oarele 9 dimineaţa, M. S. regele şi suita Sa militară au fost în trăsură la marea piaţă de exerciţii din Potsdam, unde împăratul ordonase ca un batalion din fiul regiment de gardă să facă exerciţii şi trupe din Potsdam şi Spandau să manevreze înaintea regelui. în această (Ji parola pentru garnisoane era Griviţa, care în zliua sosirii regelui era Sinaia; . . . dulci amintiri de ţeară şi de răsboiul neatîrnării noastre, amintiri scumpe oricărui român cu dor de patrie. Ajungând la piaţa de exerciţii, Maiestatea Sa încăleca; împăratul ce se afla mai dinainte pe locul unde urmau să se execute mişcările, însoţit de împărăteasa ce era asemenea călare, veni întru întimpinarea Maiestăţii Sale, şi merseră împreună în faţa batalionului din regimentul f-iu de gardă, dinaintea frontului căruia suveranul trecu în galop. Apoi, trupa începu mişcarea armei, mişcări din şcoala de batalion, şi la sfîrşit defila. Maiestatea va mulţumi comandantului regimentului, exprimându-i viua satisfacţie de a vedea această trupă aleasă executând cu atâta precisie toate mişcările. Apoi trupele, care luase mai dinainte locurile lor respective, au început manevra, la care au participat: Un batalion din regimentul l-iu de gardă; Un batalion din regimentul de fusilieri din gardă; Două companii din batalionul de vânători din gardă; Batalionul școalei subofițerilor; Trei escadroane din regimentul gărzilor de corp; Două escadroane din regimentul de ulani nr. 1 din gardă; Două escadroane din regimentul de husari ai împăratului; Trei baterii din regimentul l-iu de artilerie din gardă Manevra terminată, Maiestăţile Lor au primi defilarea; ea s’a făcut de trupele de infanterie în pas, car’ de cele de cavalerie şi artilerie în pas şi în trup. Ţinuta acestor trupe alese, înfăţişarea lor marţială, bărbătescul lor umblet, sunt mărturii netăgăduite ale marilor însuşiri ale acestei armate, care lucrează şi se instruesce necontenit. După terminarea manevrei împărăteasa voind să se întoarcă la palatul cel nou, şi regele urmând se plece în ţeară în acea oi îşi luă ziua bună dela Maiestatea Sa, mulţumindu-i cu recunoscinţă pentru toate dovezile de dragoste cei s’au dat în timpul cât a stat la Potsdam. Apoi regele şi împăratul însoţiţi de un strălucit şi numeros stat major, s’au întors călări in capul trupelor la Potsdam, oprindu-se la casarma regimentului l-iu din gardă, unde descălecară la oarele 12. Aci oficerii regimentului pregătiseră un dejun, la care au luat parte Maiestăţile Lor, principii, ministrul României la Berlin, suita regelui, oficeri generali şi superiori, cum şi oficerii regimentului. Aceste ospăţuri militare, prin spiritul de cameradie ce le prăsidă, sunt chemate a întări, în chip puternic, disciplina şi iubirea între oficeri, elemente de căpetenie ale unei bune armate, împăratul a închinat şi cu acest prilegiu un păhar în sănătatea regelui. După dejun, suveranul porni cu împăratul la gara Potsdam, urmaţi de serviciul de onoare, al cărui cap era generalul comite de Wedel, ataşat în tot timpul campaniei din Bulgaria în statul-major al regelui nostru, de dl Ghica, ministrul ţerii la Berlin, de suite şi de întreaga casă militară a împăratului. Aci sosi şi A. S. R. principele Leopold de Hohenzollern. Regele României trebuind să se întoarcă în ţeară, îşi luă Ziua bună de la împăratul Germaniei, arătându-ş i încă odată sufleteasca bucurie ce simte pentru toate probele de simpatie şi prieteşug, pentru toate delicatele atenţii ce li s'au dat şi ca oaspete şi ca rudă, şi ca rege al României, asigurându-’l că această sărbătoare ce a ţinut trei Z''e este sărbătoarea inimii Sale, care neştearsâ îi va rămâne. Apoi se îmbrăţişa sărutându-se cu împăratul de mai multe ori, şi suindu-se în vagon împreună cu augustul Seu frate, urmat de serviciul de Onoare, — căruia suveranul ’i-a manifestat înalta’i mulţumire şi ’l-a concediat în gara dela Berlin, — de representantul ţerii la Berlin şi de suite a pornit cu un tren imperial, pus anume la disposţia Maiestăţii Sale, îndrumându-se spre Bregau, pentru ca să se întoarcă în ţeaă prin Predeal. La gara dela Frankfurt pe Oder, A. S. R. principele Leopold s’a coborît din trenul regal, despărţindu-se de augustul seu frate Bar la gara Br slau aştepta pe Meiestatea Sa, A. S. R principele Ferdinand, generalul Dr. Teodori şi dl maior Coandă, adjutant al Alteţei Sale Regale, spre a însoţi pe rege. Tot aci aştepta pe înaltul călător, pentru a-ş i aduce omagii, dl general Lignitz, comandant de divisie, un distins ofiţer care a făcut campania din Bulgaria, fiind ataşat în tot timpul pe lângă stat-majorul armatei române. Regele, moştenitorul coroanei şi suitele au luat prânzul la Breslau. După aceea pornind înainte la Hatvan, dl Ghica, consulul general al României la Pesta, a venit şi a întimpinat pe suveran, car’ Sâmbătă, 19 octomvrie la oarele 7i/a dimineaţa, trenul regal sosia în gara Predeal, unde I. P. S. S. metropolitul-primar; întregul consiliu de miniştri; dl general Racoviţă, comandantul corpului III de armată; directorul telegrafelor şi poştelor; dl Negulescu, prefectul de Prahova; archimandritul Nifon, superiorul mănăstirii Sinaia, şi dl comandant al pieţei Bucuresci venise să salute pe Maiestatea Sa şi pe moştenitorul coroanei. Suveranul coborîndu se din vagon, strînse mâna celor de faţă, informându se cu rîvnă despre orice priveşte interesul obştesc. De aci cu un tren special sub conducerea dlui Duca, directorul general al căilor ferate române, Maiestatea Sa, însoţit da cel ce-l primise la Predeal, se îndreptă spre Sinaia, unde, când trenul se opri în gară, o companie cu drapel şi musică, ce se afla pe peron, dete onorurile; în acelaşi timp numeroase persoane aşteptau sosirea regelui şi A. S. R principelui Ferdinand, ca să le ureze buna venire, între care Ex. Saul de Bülow, cu întreaga legaţiune germană; dl Rosetti, ministru la Belgrad; dl Giuvara, ministru plenipotenţiar, şi alţii. Regele, părăsind vagonul, trecu de dinaintea frontului gardei, şi după ce convorbi câtva cu domnii ce venise întru a-l întimpina, arătându-le înalta Sa mulţumire, se sui în trăsură cu moştenitorul coroanei şi merse la castelul Peleş, unde îşi luă reşedinţa. TRIBUNA Regina României la Pallanza. „Lorendano“ scrie din Pallanza „Constituţionalului“ cu data de 27 Octomvrie. Peste o sută de oameni din societatea cea mare italiană se adunaseră încă de la ciasurile 8 jum. în faţa hotelului. Pe la ciasur de nouă mulţimea era imensă. Coriştii se urcară într’un vaporaş şi pe lac, — în dreapta insuleţei Giovanni, — începu să cânte mai multe arii poporale. Cântecele au ţinut aproape o oară, timp în care M. S. regina şedea la fereastra mulţumind cu batista celor ce cântau. La sfîrşit două doamne din cor se urcară în apartamentele M. S. reginei, ducându-şi două mari buchete de flori. Aci buchetele care se fac sânt colosale, ele au câteodată un metru în diametru şi sânt atât de grele, încât abia le ţii cu amândouă mânile. Pe la oarele 10 mulţimea se răspândi. Seara era atât de frumoasă şi lampioanele aprinse prin copaci produceau un efect aşa de feeric, încât M. S. regina mai rămase mult timp încă la fereastră. Astăzi a sosit la Pallanza A. S. R. principele de Genua, care a adus M. S. reginei un splendid coş cu flori şi poame. M. S. regina primesce atâtea flori dela locuitorii de aici, încât se zice că odaia M. S. e plină. Zilnic se cer audienţe de cei de aci şi M. S. regina cu graţia Sa obicinuită primesce foarte multă lume. Ieri trecând pe dinaintea hotelului am zărit pe M. S. regina zugrăvind în faţa unui chevaler. Cercetând pe la hotel ’mi s’a spus, că M. S. regina lucrează la evangeliile bisericii Curtea-de-Argeş, care nu sânt încă pe deplin sfîrşite. M. S. regina a terminat mai Zilele trecute o icoană a Sf Fecioare, pe care a donat-o bisericii de aci. Nu am văzut icoana. Italienii însă sânt entusiasmaţi de ea. Sânt 7 Zile de când icoana e în biserică şi lumea nici astăzi n’a încetat să vorbească de dînsa. CRONICA Din causa sfintei sărbători de mâne numărul proxim al „T r i b u n e i“ va apăre numai Luni seara. * Maiestatea Sa Monarchul la Gödöllő. La 4 Noemvrie seara M. S. a plecat dela Viena cu trenul ordinar spre Gödöllő, unde va petrece mai multe Z-10 * Nuntă în familia Casei domnitoare. Deoarece starea Archiducesei Margareta Sofia s’a îmbunătăţit astfel, încât nu mai e nici un motiv pentru îngrijiri, Zona de căsătorie a prinţului Frideric August de Saxonia cu Archiducesa Maria Luisa de Toscana nu s’a schimbat, ci rămâne pentru 21 c. * Adresă de felicitare. Protestul d-nei Leona Medan contra ministrului de interne maghiar, care nu a aprobat statutele reuniunii femeilor române din Sătmar, a făcut cea mai bună impresie în România. Din Galaţi d-nei Leona Medan ’i s’a trimis următoarea telegramă : Leona Medan Sătmar. „Felicităm pentru atitudinea „doamnă şi româneasă. Loviturile „inimice să nu vă descuragieze. Femeia română însufleţească lupta. „Viitorul va fi al nostru“. D-na Constantinescu, d-şoara Teodorescu, d şoara Ciutescu, profesare. Constantinescu, Petroniu, Procopian, Policrat, Popa, Nicolescu, Burghelea, Guţu, Pop, Ionaşcu, Burghelea, Iulian, Grama, Paca, Braun, Petrovicî, Plăvănescu, Zaharia, Adamescu, profesori; păr. Vârgolicî, păr. Marinescu, Teodorescu, mare comerciant; Niculcea etc. * Exposiţiunea dela Budapesta din 1895. „Bias Narodau crede a pute asigura astăzi că Cehii nu prea vor cerceta exposiţia maghiară din causă că şi Maghiarii au ignorat exposiţia cehă din Praga. * Cum ne judecă Ungurii. Supărat pentru ardicolul din „Tribuna“ în care kossuth iştii erau întitulaţi „stângaci“ şi pentru cronica referitoare la exposiţia honvendor că Zuţi la Ocna, „Erdélyi Híradó“ numesce pe toţi Românii: „Turmă de desculţi şi haimanale, căror din milă strămoşii noştri (adecă ai Ungurilor) li-au dat libertate şi drepturi cetăţenesci“. . .* Numiri. Vicenotarul Iosif Wittich de la tribunalul reg. din Murăş-Oşorheiu a fost numit notar la tribunalul reg. din Cluj ; mai departe au fost numiţi: subnotari: David Szentpál la judecătoria cerc. din Lăpuşul- Unguresc şi Dr. Bela Szalay la tribunalul din Arad; scriitori: Eduard Wötzel la tribunalul reg. din Cluj și Géza Réthy la cel din Oradea-mare. * Limba grecească în gimnasiile din Ungaria, în şedinţa dela 3 i.n. c.comisiunii financiare a dietei ungare ministrul de instrucţiune a raportat, că numărul acelor şcolari la gimnasiile din Ungaria, care în locul limbii grecesti ascultă obiectele ce servesc ca întregire a acesteia, a crescut în mod însemnat. Pe când în anul trecut la Moartea unui prinţ. Cel mai mic copil al principelui moştenitor de Reuss, la al cărui botez a participat mai zilele trecute împărăteasa Germaniei, a murit alaltăieri noapte. * Limbile de conversaţie în Austria. „ Statistische Monatsschrift“ publică tocmai resultatele samanice ale conscripţiei poporului de la 31 Decemvrie 1890 în Austria. Cel mai remarcabil din această publicaţie e capitolul despre „Limba de conversaţie“, din care extragem după „Neue Freie Presse“ următoarele: Limba germană o vorbesc 8,461.997 suflete (-1- 5*66 procente faţă cu 1880), cea celtică 5,473.578 (-1-5*65 procente faţă cu 1880), cea polonă 3,726.827 (-|-15’08 procente faţă cu 1880), cea ruteană 3,101.497 (-j-11 06 proc. faţă cu 1880), cea slovenă 1,176.535 (-(- 3*18 procente faţă cu 1880), cea serbă-croată 644.769 (-j- 14 04 procente faţă cu 1880), cea italiană-ladină 674.769 (-j- 0*90 procente faţă cu 1880), cea română 209.026 (-1- 9.55 procente faţă cu 1880), cea maghiară 8139 (— 17*68 procente faţă cu 1880). Elmentul german face peste 36 procente din întreagă poporaţiunea. Procentual au crescut dela 1880 încoace elementul polon, sârb-croat, rutean şi român, apoi urmează cel german cu 5 66 procente şi cel cehie cu 5*65 procente. * . Examenele de oficeri ale voluntarilor în Austria. Numărul voluntarilor în Austria în 1891 a fost 2579. Examenele de oficeri le-au depus cu succes 79*4 procente.* Ceartă între Croaţi şi Serbi. Mai Zilele trecute o actriţă neînsemnată din Belgrad a jucat la teatrul din Agram. Din acest incident s’au ivit mai multe scene scandaloase, din causă că studenţii sârbi aplaudau în mod demonstrativ, care cei croaţi au fluerat în acelaşi timp pe actriţă. Peste vre o câteva zile are să se represente o piesă sârbă, la care vor participa cei mai însemnaţi actori din Belgrad, Svetici şi Ivanovicî, din care Svetici e totdeodată şi autorul piesei premiate, în cercurile studenţilor croaţi de pe acum s’a dat cuvântul de ordin să profite de această ocazie a face mari demonstraţiuni antisârbesci. Organul starcevician advertisează intendența a nu pune această piesă în repertoriu într’un timp, în care spiritele sânt atât de agitate. * Conferența episcopatului austriac. Ieri s’a început la Viena sub presidiul cardinalului contele Schönborn consultările prealabile ale comitetului episcopatului austriac. Ordinea de Zi care este supusă conferenței episcopilor va fi mai întâiu desbătută prin diferitele comitete. La 10 i. c. aceste lucrări vor fi terminate și conferențele episcopilor își vor lua începutul.* Curtea regală română. Duminecă seara Maiestatea Sa regele Carol al României va merge de la Sinaia să se stabilească în Bucuresci împreună cu principele Ferdinand. * Principele Ferdinand al României. „Timpul“ află, că A. S. regală principele Ferdinand al României a văzut, pe când se afla la manevrele armatei germane la Cassel, pe princesa Maria de Edinburg. * Profesorul Babeş în pericol. Cetim în „ Românul“ de azi. Vieaţa dlui Dr. Babeş a fost ieri ameninţată printr-o împregiurare cu totul neprevăzută. Pe când totul era pregătit pentru inaugurarea cursului de bacteriologie cu studenţii din anul al 4-lea şi se aştepta întrarea d-vale, o parte din părete de pe lângă tavan s’a dârîmat căzând peste catedra unde trebuia să stee dl Dr. Babeş. Bolovanii erau atât de mari, încât au răsturnat masa de experimentare ce servesce drept catedră. Acest accident avu loc poate cu câteva secunde înainte de a întră dl Babeş. * Scrii teatrale. La Teatrul Naţional din Bucuresci s’a reluat piesa „Resvan şi Vidra“, dramă în cinci acte de dl Haşdeu, care nu s’a jucat de multă vreme. Aflăm cu gimnasiile de sub controla ministrului s’au înscris pentru acele obiecte 26% ale şcolarilor, în anul acesta numărul procentual al acelora s'a urcat la 49%. La gimnasiile celelalte s’au înscris anul trecut pentru acele obiecte 26% care anul acesta 35%. * Alegeri şi candidaţi. Pentru scaunul rămas cavant prin moartea lui Athanasia Raţ, fost deputat al Becicherecului-mic, sânt candidaţi din partea guvernului pretorul Bessenyei Ferentz, car’ din partea apponyiştilor Steiner Ferencz. Alegerea se va face la 10 c. * Necrolog. Primim următorul anunţ funebral: Pătrunşi de adâncă durere aducem la cunoscinţa tuturor rudelor, amicilor şi cunoscuţilor trecerea din vieaţă a preaiubitului nostru părinte loan Olinschi, archipresbiterstavrofor districtual, care a adormit în Domnul după un mort îndelungat în vîrstă de 65 de ani. Luni în 2 Noemvrie st. n. a. c. înmormântarea rămăşiţelor pământene ale scumpului defunct se va celebra Mercuri în 4 Noemvrie a. c. la 10 oare a. m. Cernăuţi, în 2 Noemvrie st. n. 1891. AdânC întristata familie. * Primatele şi rabinul. Foile unguresci spun că noul primate al Ungariei e foarte bun prieten cu rabinul Schnitzer de la Comoro, după cererea căruia a înlocuit ca archiabate pe un profesor antisemit. * Momentul lui Hentzi. Ofițerii regimentului 2 de geniu din Budapesta au depus alaltăieri coroane pe mormântul lui Hentzi, apărătorul cetății Buda la 1848. Ne mirăm, că foile sovioiste n’au făcut încă scandal. * Nr. 239