Tribuna, aprilie 1930 (Anul 3, nr. 102-105)

1930-04-06 / nr. 102

finul ID. No. 102 Preţul unui exemplar 4 Lei Duminecă, 6 f aprilie 1930­­/B ll!TRIBUNA Ziar Naţional Independent Redacţia şi Administraţia: Director: anunţuri, Sibiu, Strada Jivram Iancu No. 35 Nicolae C. Droc Rândul m/m 2 Lei 50 bani l­­a „A. Lacăt la gură ! Guvernul dlui Iuliu Maniu, care în opoziţie era cel mai fervent apărător al libertăţilor cetăţeneşti, azi, ajuns la pu­tere, a devenit reacţionar, cău­tând a sugruma presa pentru a nu mai putea da la iveală greşelile, incapacitatea, abuzu­rile şi potlogăriile guvernanţi­lor. — Când te gândeşti, că nici un partid politic nu s’a folosit mai mult de presă, nici n’a fost încurajat şi susţinut de presă ca partidul naţional-ţă­­ranesc, care dacă azi e la gu­vern, în mare măsură ar pu­tea mulţumi presei, care l-a ajutat şi căreia azi dl Maniu i-a pus lacăt la gură! încercând cu »legea pentru apărarea onoarei­« care a pro­vocat indignarea tuturor oame­nilor de bun simţ şi a organi­zaţiilor de presă, a depus prin surpriză în Parlament »legea contra alarmismului«, pe care a şi votat-o! Cu toate că în partidul na­­ţional-ţârănesc, deputaţii în marea lor majoritate sunt ad­vocaţi n’au voit să ţină seamă de prevederile art. 25 din Con­stituţie, care e precis şi spune categoric: „Constituţiunea garantează tuturor libertatea de a comu­nica şi publica ideile şi opini­­unile lor, prin grai, prin scris şi prin presă, fiecare fiind răs­punzător de abuzul acestor libertăți, în cazurile determi­nate, prin codicele penal, care nici intr’un caz nu va putea restrânge drepturile în sine. Nici o lege excepțională nu se va putea înființa în această materie. Din acest articol al Consti­tuției se vede clar, că legiuito­rul constituant a dat toată li­bertatea și a eliminat orice lege excepțională prin care li­bertatea de gândire ar putea fi îngrădită! Aliniatul 2 e clar şi nu poate suferi nici o intervertire ! Curtea de Casație va fi che­mată în curând să declare de neconstituțională această lege, care nu se va putea aplica! Noi însă vom continua să ne facem datoria şi să aducem la cunoştinţa opiniei publice toate abuzurile guvernului ac­tual, care simţindu-şi zdrunci­nată situaţia, vrea să ne pună lacăt la gură! N. C. Droc. Alarma ! De la un capăt la celalt al ţarei, se vorbeşte cu indignare de legea contra alarmismului sau de azi încolo, însamnă că trebue să ne supunem unei le­gi, care ne ştirbeşte drepturile cetăţeneşti în ce priveşte li­bera cugetare şi dreptul de a ne exprima părerile şi voinţa în chestiuni cam­ celor de la cârma statului, nu le convine să fie discutate. Constituţia care este mama tuturor legilor din ţara noastră vorbeşte destul de clar că­ se garantează fiecărui cetăţean, liberă credinţă şi liberă ex­presie a gândurilor sale, ori, legea contra alarmismului, nici mai mult nici mai puţin, o­­preşte pe cetăţean de azi în­colo să se mai exprime sincer şi punându-i pumnul în gură îl forţează să tacă. Deci iată cum se va calcă constituţia şi cum drepturile cetăţeneşti sunt strivite în picioare de către un guvern care a venit la cârma ţarei, având cel mai democratic pro­gram din lume, iar timp de 10 ani, a ademenit masele cu fraze sforăitoare şi cele mai demagogice sisteme, ce au să­dit chiar şi ura între fraţi. Ne aflăm în cea mai neno­rocită situaţie şi la cea mai grea răspântie a vieţei noastre sociale şi spre a ne convinge de acest lucru, n’avem decât să cetim un vechi manifest (din cari unele mai stau măr­turie pe zidurile oraşului) din cele, prin care actualul regim î’şi anunţă programul de acti­vitate şi veţi vedea că nimic nu s’a realizat din cele anun­ţate, afară doar decât creşterea în mod simţitor a mizeriei in­terne şi a pericolului din afară care ne pândeşte la tot pasul. Legea contra alarmismului ? este dovada unei slăbiciuni mărturisită; este dovada gu­­vernărei cu metode de teroare; este lipsa de tact a celor ce asumându-şi greaua răspundere de a conduce destin­ele ţârei, fac întocmai ca copii, cari spre a se arată mai impunători, se îmbracă cu hainele părinţilor, totdeauna exagerat de mari pentru trupurile lor. Aceasta lege va rămâne pu­ruri o pată ruşinoasă pentru ţara noastră, cu regim consti­tuţional şi toţi cei cari mai au puţin bun simţ, î­şi va întoarce fata cu scârbă de la cei ce au contribuit la­ Moartea civilă în ţara noastră care n’a cunoscut niciodată astfel de constrângeri. Şi încă ceva: „alarmă" o dau cei cari ca de frica morfii se alarmează de adevărurile spu­se respicat şi vin ca legi care în­­tradevăr au alarmat toată ţara. Crist. N. Ştefănescu. Adunarea generală a Uniunii foştilor Voluntari despărţământul Lupeni. Duminecă, 23 Martie a. c., foştii voluntari s’au adunat la Adunarea generală pentru a doua oară, prima dată fiindu-le inter­zis de către autorităţi. După des­cărcarea vechiului comitet s'a trecut la alegerea celui nou, care s'a format astfel : Preşedinţi de onoare: Dni­ Virgil Serb, dir. ad-tiv, Soc. Lu­peni şi Vasile Bazgan, inspector miner. Preşedinte activ: dl Mircea Şuluţiu, vice preşedinte: dl Petru Neagu şi vice preş. pentru co­munele din jur : dl Gheorghe Ti­­mişan. Cassier a fost ales dl Marcu Vasile, iar secretar dl Sa­bin Bucur. Controlori au fost a­­leşi dnii Leon Sibişan, Muntean Ştefan şi Boldiş Florian. Membrii în comitet: Dnii N. Dăneţiu, Şt. Corpadia, N. Bran, I. Şerban, Vălean Crăciun, G. Hada, A. Drăgan, N. Coman, V. Gândac, G. Moroni, L. Rad, I. Botici, N. Botici, P. Trif, I. Călugăr şi Pa­vel Vale stegar. Dl Mircea Şuluţiu, preşedinte propune înfiinţarea unei bănci populare a Uniunii foştilor Vo­luntari. Propunerea este admisă în unanimitate. Tot pentru acest scop s-a admis ridicarea cotiza­ţiei de la 10 lei, la 100 lei. Din banii ce se vor strânge, se vor da împrumuturi membrilor uni­­unei cu 12%, până la 2000 lei, contra poliţă semnată de un gi­rant. Sume mai mari cu 2000 lei nu se vor da decât numai cu autorizaţia comitetului. In caz

Next