Tribuna, iunie 1933 (Anul 6, nr. 10-11)
1933-06-11 / nr. 11
Domnneă 11 iunie 1933 ANUL VI. Nr. 11 Preţul unui exemplar 3 Iei. Redacţia şi Administraţia : SIBIU, Str. Metropoliei Nr. 29 Director: Nicolae Contan Droc Anusuri: Rândul m/m 2 50 Lei in pagina de text 3*50 Lei Preţul abonamentului: 1 an .... . Lei 150*—i/s an........................ 80’— Instituţii şi autorităţi , 500* — Pentru America 3 Dolari Trăiască S‘au împlinit trei ani, de când Principele Carol s‘a întors în ţară. Bucuria nebunii şi spontanei ce a cuprins poporul şi dragostea lui neţărmurită L‘a făcut Rege! Poporul şi-a recăpătat linişteasufletească şi încrederea că un sârşit are un stăpân, care va şti să conducă destinele lui şi de ţării. De trei ani, Regele veghează, munceşte, se sbate cu oamenii şi Împrejurările depunându-Şi toată energia şi inteligenţa, pen-A doua zi de Rusalii oraşul era in plină sărbătoare. Încă de dim. au sosit organizaţiile liberale din judeţ, cari în frunte cu şefii de organizaţii s‘au strâns în Piaţa Lemnelor, de unde apoi în coloane de marş cu muzicile în frunte şi un banderiu de călăreţi *‘eu îndreptat spre sala cinematografului * Apollo“, care nefiind Încăpătoare a trebuit să se instaleze un megafon pentru a se Efectele se văd, ţara a prosperat şi merge cu paşi siguri înainte. Încrezător in destinele sale, fericit de a-L avea Stăpân, poporul român se roagă celui Atotputernic să-L aibă in paza Sa şi să ni-L ţină întru mulţi ani! Trăiască Regele!... putea asculta discursurile şi de marea mulţime rămasă în curte şi în stradă. Mulţimea adunată se poate evalua la aproape 3000 membrii. De remarcat că toţi manifestanţii erau curat îmbrăcaţi, în haine de sărbătoare, bărbieriţi, cu ghetele vilesuite, disciplinaţi şi organizaţi pe căprării. Toţi oameni cu stare, numai fruntaşii şi harnicii gospodari ai satelor noastre, dând aspectul unei întruniri cu adevărat occidentale, nu cum am fost obişnuiţi să vedem adunările naţional ţărăniste, unde matru fericirea poporului şi afiriajoritatea participanţilor o formau Sale, cetele deigoni mueri şi copii, rupi şi desculţi, atraşi la întruniri de dragul mâncărilor şi beuturilor cu cari îi îndopa guvernul. La această întrunire liberală toţi membrii au venit pe punga proprie şi nu cu trenuri gratuite. Animaţi de o mare însufleţire, cu drapele şi placarde cu inscripţii: „Vrem cinste şi legalitate“, „Trăiască I. G. Duca“, „Jos guvernul“ în sunetul fanfarelor din Gurarăului, Boita, Tilişca, Slimnic etc. au străbătut strada Turnului, Faurului, Piaţa Reg. Ferdinand, Regina Maria şi Piaţa Unirii. Pe tot parcursul a domnit cea mai perfectă ordine şi pe feţele tuturor participanţilor se putea citi grija de ziua grea prin care trecem şi hotărârea de a conlucra fiecare la căderea guvernării nefaste a naţional-ţărăniştilor. La ora 12 a. m. apare în sală dl Dr. Piso, preşedintele organizaţiei Sibiu şi deputat, dl Dr. Nic. Regman, vice-preşedinte şi fost prefect, dl Ionică Simion, fost deputat, dl Al. Bărbat, etc., etc. în aplauzele mulţimii. Dr. E. Piso, prezidează şi deschide adunarea — începe astfel : Onorată adunare — (aplauze.). Cetăţenii României Mari, au manifestat săptămâna trecută, împotriva duşmanilor, care au îndrăznit să pună in discuţie din nou graniţele rezultate din jertfa de sânge. Reprezentanţii Micei înţelegeri, au stabilit fiinţa în ce priveşte graniţele, aşa că nouă nu ne mai rămâne decât să vedem de situaţia internă ! Suntem adunaţi să stabilim soluţiile pentru înlăturarea guvernării nefaste (sala , jos guvernul.) Ne îndreptăm privirea spre şeful nostru dl I. G. Duca (lungi aplauze de trăiască). Vă rog să ascultaţi în linişte toate vorbirile, decât adunarea organizaţiei Partidului naţional liberal deschisă. Dau cuvântul dlui profesor Regman, în Sibiu N. C. Droc* Aflarea adunare a partidului liberal nuiaua la vama $i fraude-It pe LF1 la lin. Pungăşiile italilor Unterer. In numărul trecut am arătat parte din contrabandasăvârşită de firma „Unterer“ din Sibiu şi am promis că vom reveni. Ştim că au reuşit prin spermri şi mită să întindă muşamaua asupra contrabandelor săvârşite, dar chestiunea fraudelor comise pe CFR cu toate sperţurile date — până azi — nu s-au muşamalicat. Ancheta făcută de controlorul Manoilescu, din Bucureşti a stabilit vinovăţia, dar până azi nu vedem sancţiunea. Vrem să ştim ce zice Direcţia Generală CFR, care se plânge de deficite şi ce zice Ministerul de Comunicaţii, când hoţii au fost dovediţi şi noi îi dovedim şi azi cu acte originale. In afară de afacerea fraudelor comise în paguba căilor ferate, vom dovedi că au frustat şi fiscul. După aproape toate lefurile funcţionarilor firmei Unterer fiscul a fost frustat declarându se fiscului drept plată sume sub jumătatea lefii adevărate. Vom putea dovedi mai departe că fraţii Unterer în legătură cu unii funcţionari ai vămii Sibiu au falsificat şi acte publice în legătură cu mărfurile căzute în rebut, păgubind prin aceasta statul de sume mari de bani! Posedăm dovezile de sperţurile plătite funcţionarilor de la vama Sibiu, — sperţuri plătite de firma „Unterer“. Ceferistul Zănoagă — fostă mâna dreaptă a fraţilor Unterer — a primit mită diferite sume între 4—15.000 Iei, cari le dovedim oricând, chiar cu registrele firmei Unterer, iar urmarea a fost că Cfr-ul a fost păgubit cu zeci şi sute de mii după fiecare mită. Ce zice dl ministru Madgearu de această hofie, când dsa ca ministru de finanţe nu e în stare să achite lefurile şi pensiile la zi, iar hoţii sunt liberi ? Vrem o nouă anchetă de la Cfr. şi ministerul de finanţe în colaborare cu parchetul / Aşteptăm să vedem ancheta. ! N. C. Droc Ziar National Independent Fraţi iubiţi Sunt glasul revoltei ce clocoteşte In sufletul vostru. Sunt glasul durerii păgâne ce frământă neamul românesc dintr’un hotar până în celalalt hotar de ţară. Căci niciodată in ţara aceasta binecuvântată de Dumnezeu n‘a fost atâta jaf, n‘a fost atâta risipă, n‘a fost atâtea fărădelegi, n'a fost mai mult desfrâu şi n*a fost atâta amerâ şi ucigaşe sărăcie ca In zilele pe cari le trăim. Da, sărăcie şi lipsuri necunoscute până astăzi. Mizerie şi lacrimi, desnădejde şi revoltă In toate oraşele şi In toate satele din largul ţării româneşti. O ţara mea clădită cu atâtea lacrimi, ca atâtea jertfe de sânge, tu trăieşti astăzi cele mai grele, cele mai neguroase, cele mai ruşinoase zile. Zile de suferinţă cumplită, de neagră sărăcie şi de ameninţătoare primejdie. Căci duşmanii din sânul tău se obrăznicesc aţi slăbi puterile prin tulburări de tot felul, iar duşmanii de dincolo de hotare îşi ridică îngâmfarea pentru a te robi din nou. Şi cine ne-a adus în această situaţie ? Ne-a adus, să o spunem fără înconjur, ne-a adus guvernarea naţional ţărănistă care îşi bate joc de neam şi de ţară şi aruncă cea mai urâtă prihană asupra jertfelor aduse de părinţii şi strămoşii noştri. Dar mai revoltător este adevărul că în vreme ce masele poporului îndură cele mai păgâne lipsuri cea mai ucigaşe mizerie în vreme ce satele noastre sunt frământate de temerea primejdiei revizioniste, ei oamenii regimului naţional-ţărănist stipendiaţii lui Skoda şi ai lui Seletzki, jefuitorii pădurilor şi ai munţilor noştri, vânzătorii telefoanelor şi ai chibriturilor,sperjuril drumurilor suedeze, ei îmbogăţiţii de peste noapte, ei milionarii Intunerecului duc cei mai dezgustătoare viaţă desfrânată. Aduşi la putere împotriva tuturor aşteptărilor, regimul raţional-ţărănist în loc să uşureze sarcinile obşteşti, le-au înmulţit fără milă. In loc să apere munca de trudă a ţăranilor el a batjocorit rodul pământului, nimicind preţul bucatelor şi batjocorind preţul vitelor. In Ioc să sprijinească industria naţională pentru a avea şi noi unde să ne fabricăm puşti şi tunuri, aeroplane şi gloanţe pentru apărarea graniţelor româneşti; ei au scos la iveală Skoda cu toată murdăria ei puturoasă. In Ioc să aprindă lumina învăţăturii în fiecare sat, ei au închis şcolile aducând întunerecul asupra satelor noastre. Da, fraţilor, regimul naţional ţărănist a surpat tăria şi Încrederea ţarii rămânând anarchie pe toate drumurile vieţii noastre de stat. In schimb a crerat situaţii prielnice pentru duşmanii noştri de dinăuntrul şi din afară. O, fraţii mei de trudă şi fraţii mei de nădejde, acestea nu sunt vorba goale ci adevăruri dureroase, sunt realităţi copleşite de primejdie. Şi regimul acesta naţional-ţărănist încărcat cu lepra păcatelor stârnia guverna în ciuda tuturora şi conţinuu să-şi trimită primarii un vagabon-