Tribuna, iunie 1933 (Anul 6, nr. 10-11)

1933-06-11 / nr. 11

Domnne­ă 11 iunie 1933 ANUL VI. Nr. 11 Preţul unui exemplar 3 Iei. Redacţia şi Administraţia : SIBIU, Str. Metropoliei Nr. 29 Director: Nicolae Contan Droc Anusuri: Rândul m/m 2 50 Lei in pagina de text 3*50 Lei Preţul abonamentului: 1 an .... . Lei 150*—­i/s an........................ 80’— Instituţii şi autorităţi , 500* — Pentru America 3 Dolari Trăiască S‘au împlinit trei ani, de când Principele Carol s‘a întors în ţară. Bucuria nebunii şi spontanei ce a cuprins poporul şi dragos­tea lui neţărmurită L‘a făcut Rege! Poporul şi-a recăpătat liniş­tea­­sufletească şi încrederea că un s­ârşit are un stăpân, care va şti să­­ conducă destinele lui şi de ţării. De trei ani, Regele veghea­ză, munceşte, se sbate cu oame­­nii şi Împrejurările depunându-Şi toată energia şi inteligenţa, pen-A doua zi de Rusalii oraşul era in plină sărbătoare. Încă de dim. au sosit organizaţiile liberale din judeţ, cari în frunte cu şefii de organizaţii s‘au strâns în Piaţa Lemnelor, de unde apoi în co­loane de marş cu muzicile în frunte şi un banderiu de călăreţi *‘eu îndreptat spre sala cinema­tografului * Apollo“, care nefiind Încăpătoare a trebuit să se ins­taleze un megafon pentru a se Efectele se văd, ţara a pros­perat şi merge cu paşi siguri înainte. Încrezător in destinele sale, fericit de a-L avea Stăpân, po­porul român se roagă celui Atot­puternic să-L aibă in paza Sa şi să ni-L ţină întru mulţi ani! Trăiască Regele!... putea asculta discursurile şi de marea mulţime rămasă în curte şi în stradă. Mulţimea adunată se poate evalua la aproape 3000 membrii. De remarcat că toţi mani­festanţii erau curat îmbrăcaţi, în haine de sărbătoare, bărbieriţi, cu ghetele vilesuite, disciplinaţi şi organizaţi pe căprării. Toţi oa­meni cu stare, numai fruntaşii şi harnicii gospodari ai satelor noas­tre, dând aspectul unei întruniri cu adevărat occidentale, nu cum am fost obişnuiţi să vedem adu­­nările naţional ţărăniste, unde ma­­tru fericirea poporului şi a­­fir­i­ajoritatea participanţilor o formau Sale, cetele de­­igoni mueri şi copii, rup­i şi desculţi, atraşi la întru­niri de dragul mâncărilor şi be­­uturilor cu cari îi îndopa guver­nul. La această întrunire liberală toţi membrii au venit pe punga proprie şi nu cu trenuri gratuite. Animaţi de o mare însufle­ţire, cu drapele şi placarde cu inscripţii: „Vrem cinste şi legali­tate“, „Trăiască I. G. Duca“, „Jos guvernul“ în sunetul fanfarelor din Gurarăului, Boita, Tilişca, Slimnic etc. au străbătut strada Turnului, Faurului, Piaţa Reg. Ferdinand, Regina Maria şi Piaţa Unirii. Pe tot parcursul a domnit cea mai perfectă ordine şi pe feţele tuturor participanţilor se putea citi grija de ziua grea prin care trecem şi hotărârea de a conlucra fiecare la căderea gu­vernării nefaste a naţional-ţără­niştilor. La ora 12 a. m. apare în sală dl Dr. Piso, preşedintele or­ganizaţiei Sibiu şi deputat, dl Dr. Nic. Regman, vice-preşedinte şi fost prefect, dl Ionică Simion, fost deputat, dl Al. Bărbat, etc., etc. în aplauzele mulţimii. Dr. E. Piso, prezidează şi deschide adunarea — începe ast­fel : Onorată adunare — (aplau­ze.). Cetăţenii României Mari, au manifestat săptămâna trecută, îm­potriva duşmanilor, care au în­­drăznit să pună in discuţie din nou graniţele rezultate din jertfa de sânge. Reprezentanţii Micei înţele­geri, au stabilit fiinţa în ce pri­veşte graniţele, aşa că nouă nu ne mai rămâne decât să vedem de situaţia internă ! Suntem adunaţi să stabilim soluţiile pentru înlăturarea guver­nării nefaste (sala , jos guvernul.) Ne îndreptăm privirea spre şeful nostru dl I. G. Duca (lungi aplauze de trăiască). Vă rog să ascultaţi în linişte toate vorbirile, decât adunarea organizaţiei Partidului naţional li­beral deschisă. Dau cuvântul dlui profesor Regman, în Sibiu N. C. Droc* Aflarea adunare a partidului liberal ­nuiaua la vama $i fraude-It pe LF1 la lin. Pungăşiile italilor Unterer. In numărul trecut am arătat parte din contrabanda­­săvârşită de firma „Unterer“ din Sibiu şi am promis că vom reveni. Ştim că au reuşit prin sper­­m­ri şi mită să întindă muşamaua asupra contrabandelor săvârşite, dar chestiunea fraudelor comise pe CFR cu toate sperţurile date — până azi — nu s-au muşamali­­cat. Ancheta făcută de controlo­rul Manoilescu, din Bucureşti a stabilit vinovăţia, dar până azi nu vedem sancţiunea. Vrem să ştim ce zice Direc­ţia Generală CFR, care se plânge de deficite şi ce zice Ministerul de Comunicaţii, când hoţii au fost dovediţi şi noi îi dovedim şi azi cu acte originale. In afară de afacerea frau­delor comise în paguba căilor ferate, vom dovedi că au frustat şi fiscul. După aproape toate lefurile funcţionarilor firmei Unterer fis­cul a fost frustat declarându se fiscului drept plată sume sub ju­mătatea lefii adevărate. Vom putea dovedi mai de­parte că fraţii Unterer în legătură cu unii funcţionari ai vămii Sibiu au falsificat şi acte publice în legătură cu mărfurile căzute în rebut, păgubind prin aceasta statul de sume mari de bani! Posedăm dovezile de sperţu­­rile plătite funcţionarilor de la vama Sibiu, — sperţuri plătite de firma „Unterer“. Ceferistul Ză­­noagă — fostă mâna dreaptă a fraţilor Unterer — a primit mită diferite sume între 4—15.000 Iei, cari le dovedim oricând, chiar cu registrele firmei Unterer,­­ iar urmarea a fost că Cfr-ul a fost păgubit cu zeci şi sute de mii după fiecare mită. Ce zice dl ministru Madgea­­ru de această hofie, când dsa ca ministru de finanţe nu e în stare să achite lefurile şi pensiile la zi, iar hoţii sunt liberi ? Vrem o nouă anchetă de la Cfr. şi ministerul de finanţe în colaborare cu parchetul / Aşteptăm să vedem an­cheta. ! N. C. Droc Ziar National Independent Fraţi iubiţi­ Sunt glasul revoltei ce clocoteş­te In sufletul vostru. Sunt glasul du­rerii păgâne ce frământă neamul ro­mânesc dintr’un hotar până în celalalt hotar de ţară. Căci niciodată in ţara aceasta bi­necuvântată de Dumnezeu n‘a fost a­­tâta jaf, n‘a fost atâta risipă, n‘a fost atâtea fărădelegi, n'a fost mai mult des­­frâu şi n*a fost atâta amerâ şi ucigaşe sărăcie ca In zilele pe cari le trăim. Da, sărăcie şi lipsuri necunoscute până astăzi. Mizerie şi lacrimi, des­­nădejde şi revoltă In toate oraşele şi In toate satele din largul ţării româ­neşti. O ţara mea clădită cu atâtea la­crimi, ca atâtea jertfe de sânge, tu trăieşti astăzi cele mai grele, cele mai neguroase, cele mai ruşinoase zile­. Zile de suferinţă cumplită, de neagră sărăcie şi de ameninţătoare primejdie. Căci duşmanii din sânul tău se obrăznicesc aţi slăbi puterile prin tul­­burări de tot felul, iar duşmanii de dincolo de hotare îşi ridică îngâmfa­rea pentru a te robi din nou. Şi cine ne-a adus în această si­tuaţie ? Ne-a adus, să o spunem fără în­conjur, ne-a adus guvernarea naţional ţărănistă care îşi bate joc de neam şi de ţară şi aruncă cea mai urâtă pri­hană asupra jertfelor aduse de părin­ţii şi strămoşii noştri. Dar mai revoltător este adevărul că în vreme ce masele poporului în­dură cele mai păgâne lipsuri cea mai ucigaşe mizerie în vreme ce satele noastre sunt frământate de temerea primejdiei revizioniste, ei oamenii re­gimului naţional-ţărănist stipendiaţii lui Skoda şi ai lui Seletzki, jefuitorii pă­durilor şi ai munţilor noştri, vânzătorii telefoanelor şi ai chibriturilor,sperjuril drumurilor suedeze, ei îmbogăţiţii de peste noapte, ei milionarii Intunerecu­­lui duc cei mai dezgustătoare viaţă desfrânată. Aduşi la putere împotriva tuturor aşteptărilor, regimul raţional-ţărănist în loc să uşureze sarcinile obşteşti, le-au înmulţit fără milă. In loc să a­­pere munca de trudă a ţăranilor el a batjocorit rodul pământului, nimicind preţul bucatelor şi batjocorind preţul vitelor. In Ioc să sprijinească industria naţională pentru a avea şi noi unde să ne fabricăm puşti şi tunuri, aero­plane şi gloanţe pentru apărarea gra­niţelor româneşti; ei au scos la ivea­lă Skoda cu toată murdăria ei putu­roasă. In Ioc să aprindă lumina învă­ţăturii în fiecare sat, ei au închis şco­lile aducând întunerecul asupra satelor noastre. Da, fraţilor, regimul naţional ţă­­rănist a surpat tăria şi Încrederea ţar­ii rămânând anarchie pe toate drumurile vieţii noastre de stat. In schimb a crerat situaţii priel­nice pentru duşmanii noştri de dină­untrul şi din afară. O, fraţii mei de trudă şi fraţii mei de nădejde, acestea nu sunt vorba goale ci adevăruri dureroase, sunt realităţi copleşite de primejdie. Şi regimul acesta naţional-ţără­nist încărcat cu lepra păcatelor stârni­a guverna în ciuda tuturora şi conţi­nuu să-şi trimită primarii un vagabon-

Next