Tribuna Sibiului, aprilie 1970 (Anul 3, nr. 657-682)

1970-04-08 / nr. 663

La încheierea primului trimestru Lucrările de inves­tiţii sub ritmul realizărilor econo­mice din jude Prin proporţiile, complexitatea şi însemnătatea lor pentru întreg an­­gra­jul economic al judeţului nos­tru, investiţiile acestui an au un rol deosebit de însemnat în lărgirea necontenită a potenţialului său pro­ductiv şi urbanistic, finalizarea lor în termen fiind hotărîtoare nu numai în sporirea producţiei materiale, ci şi în realizarea proporţiilor stabilite pentru cincinal. Orice întîrziere atra­ge după sine îngustarea posibilităţi­lor economiei judeţului în satisface­rea unor cerinţe, aduce daune greu de recuperat. Este un adevăr de mare însemnătate pe care însă pro­iectanţii, constructorii şi beneficiarii se pare că l-au ignorat adeseori. A­­cest fapt, se reflectă de altfel, şi în modul de îndeplinire, pe ansamblul judeţului, a sarcinilor pe perioada primelor trei luni ale anului: 17,3 la sută la total Investiţii şi 17,9 la sută la construcţii montaj. Aşadar, rezultate cu mult inferioare posibilităţilor existente şi sarcinilor trasate d­e Comitetul judeţean de par­tid, reflectînd o situaţie ce impune măsuri ho­tărîte şi eficiente pen­tru a recupera rămînerea în urmă şi a asigura îndeplinirea sarcinilor pla­nificate.. Găsindu-ne în plin sezon de lucru în construcţii este evident necesar să primeze interesul pentru modul în care se desfăşoară lucrările pe fiecare şantier şi obiectiv în parte, perspectivele desfăşurării acestora, analiza permanentă a felului în care sunt folosite utilajele, forţa de mun­că, şi timpul de lucru, a neajunsuri­lor ce se constată şi a măsurilor pe care le revendică înlăturarea lor ne- Intîrziată. O succintă trecere în revistă — pe fondul negativ al activităţii desfăşu­rate — a factorilor ce au determinat această situaţie, relevă în cele mai multe cazuri o pregătire superficială a investiţiilor din partea beneficiari­lor, aceasta punîndu-şi amprenta pe neajunsurile ivite în eliberarea am­plasamentelor, asigurarea documenta­ţiilor tehnice, contractarea unor uti­laje din ţară sau din import, conju­gate cu slaba organizare a şantie­relor şi ritmul anemic în desfăşura­rea lucrărilor. Concretizînd, vom arăta, de pildă, că la uzina textilă ,Tîrnava'­ Me­diaş, lansarea cu întîrziere a planu­lui, deschiderea finanţării lucrărilor noi abia în 26 februarie (!), preda­rea cu mare întîrziere a documenta­ţiei pentru dezvoltarea capacităţilor de ţesut (12. II. 1970), au dus la o situaţie cu totul nesatisfăcătoare, rea­­lizîndu-se doar 4,6 procente din pla­nul anual. Intr-o situaţie similară se află u­­zina „Carbosin" din Copşa Mică (cu 8,1 la sută realizat). Aici lucrările pentru dezvoltarea producţiei de ne­gru de fum nu au început încă, din lipsa documentaţiei aprobate. Atrage în mod deosebit atenţia si­tuaţia Fabricii de geamuri Mediaş, atît prin importanţa obiectivului, cît şi prin volumul lucrărilor şi stadiul lor. Constructorul — Şantierul de construcţii al Trustului 5 Braşov — dă dovadă de mare nepăsare faţă de organizarea raţională a şantierului, în vreme ce coordonarea subantre­­prizelor şi asigurarea lor cu front de lucru lasă de asemenea de dorit. Bunăoară, întreprinderea 10 insta­laţii, cu un­­plan pe acest trimestru de 200 mii lei, nu a realizat nimic şi dacă adăugăm că celelalte suban­­treprize se află în aceeaşi situaţie avem imaginea cauzelor ce s-au re­percutat negativ, facilitînd o realiza­re de numai 7,9 la sută, mult sub (Continuare in tine * III . EMIL DAVID Curs de specializare postuniversitară Conform planului de învăţămînt postuniversitar elaborat de Mi­nisterul Sănătăţii, se desfăşoară la Sibiu, pe durata 31 martie—11 aprilie, al II-lea curs de specializare, în specialitatea medicină internă, primul reunind, la sfîrşitul anului trecut, pe medicii de igienă din întreprinderi. Cursul, care se desfăşoară sub auspiciile Institutului medico­­farmaceutic din Cluj, beneficiază de prezenţa unor specialişti de mare reputaţie. Astfel lecţiile de deschidere şi închidere a cursului sunt susţinute de prof. dr. doc. Octavian Fodor, rectorul Institutului medico-farmaceutic. Alte prelegeri vor fi susţinute de conf. dr. Radu Tănăsescu şi conf. dr. Vasile Cosma. Sunt înscrişi 13 medici primari şi specialişti dar, cum lecţiile au un caracter deschis, participarea este, in fapt, mult mai largă. Organizarea şi asigurarea bunei desfăşurări a cursului se reali­zează de către Direcţia sanitară a judeţului, cu concursul Filialei Sibiu a U.S.S.M. şi al Spitalului unificat judeţean. r»VliVrtWWWrfVVVVVWV^WWWVWliiPWWWVW^tfWWVWWWVWVWVW>i Luna curăţeniei Intrată de mult în bunele tradiţii ale poporului, „Luna curăţeniei“ mo­bilizează în fiecare primăvară mi­lioanele de cetăţeni din oraşe şi din localităţile rurale la un efort colectiv de primenire şi înfrumuseţare a pei­sajului în care trăiesc şi îşi desfă­şoară activitatea. In judeţul Sibiu, locuitorii satelor, cetăţenii oraşelor îşi afirmă an de an vocaţia de edili printr-o largă participare la acţiunile gospodăreşti menite să adauge valenţe noi peisa­jului utilitar şi de agrement, în municipiul Sibiu „Luna curăţe­niei" a început cu acţiunea de strîn­­gere şi transportare a gunoaielor din gospodăriile de pe 463 străzi, curăţi­rea şanţurilor pe Calea Dumbrăvii, pînă la terasa din Dumbrava, cu­răţirea zonelor verzi din strada Gla­­diolelor, plantări de arbori ornamen­tali pe străzile Vulcan şi Eroii Mun­cii, toate cu participarea largă a cetăţenilor. In acţiunea de curăţenie a oraşu­lui Sibiu sunt folosite importante mijloace mecanizate, autostropitori dotate cu furtunuri şi perii pentru spălat, atelaje de transportat gu­noaie, vidanjoare etc. O valoroasă contribuţie în acţiunea de moderni­zare şi înfrumuseţarea a Sibiului o aduc şantierele I.R.C., care au atacat numeroase lucrări de asfaltări şi re­paraţii de străzi ce vor fi terminate în luna aprilie a. c. In zilele ce ur­mează secţia de parcuri şi sere a întreprinderii comunale va planta pe strada N. Bălcescu tei de talie mare, în locul arborilor imbătriniţi, care au fost scoşi, în aceeaşi stradă I.L.L. va repara şi zugrăvi in culorile iniţiale peste o sută de imobile, vor fi în­locuite firmele inestetice cu altele adecvate acestei străzi principale a oraşului. Toate sectoarele I.L.L. sunt angrenate în acţiunea de curăţenie prin lucrări de reparaţii, zugrăveli de faţade şi ziduri exterioare. In municipiul Mediaş „Luna cură­ţeniei" se desfăşoară organizat, sub conducerea edililor, cu participarea cetăţenilor din circumscripţiile elec­torale, a asociaţiilor de locatari in­­registrindu-se rezultate remarcabile. La Copşa Mică, la Ocna Sibiului, la Agnita, la Dumbrăveni, Cisnădie şi Talmaciu, curăţirea şanţurilor, a rondurilor de flori, a parcurilor şi a zonelor de agrement, văruitul case­lor, a gardurilor, a început încă din luna martie. La Miercurea Sibiului, la Sălişte, la Răşinari, Veştem, Cris­tian, Orlat, Avrig şi în celelalte lo­calităţi activitatea gospodărească se desfăşoară ca in toţi anii, paralel cu lucrările agricole. Graţie iniţiativelor edililor, care se bucură de adeziunea şi participarea activă a locuitorilor, judeţul nostru se va situa la loc de frunte în a­­ceastă întrecere gospodărească. DOINA SALAJANU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III, nr. 6631 Miercuri, 8 aprilie 1970 4 pagini 30 bani Înainte de­ a părăsi secţia, S.D.V.-urile realizate la sculăria de la U.P.A.S., sunt supuse unui minuţios control de calitate, control efectuat cu ajutorul unui aparat de mare precizie — microscopul universal, de­servit de Ion Nanu, controlor C.T.C. In campania agricolă de primăvară Cum sînt folosite maşinile agricole? Timpul prielnic din ultimele zile a permis lucrătorilor de pe ogoarele judeţului nostru, mecanizatorilor în primul rînd, să iasă cu toate forţele in timp la pregătirea solului şi exe­cutarea însămînţărilor. Din situaţia operativă a Direcţiei agricole jude­ţene rezultă că pină la această dată s-au şi însămînţat o bună parte din culturile din epoca întîi. Totuşi a mai rămas de efectuat în actuala campanie un important volum de lu­crări. Din controlul făcut la unele secţii şi la întreprinderile pentru mecani­zarea agriculturii, s-au desprins o serie de deficienţe care frînează buna d­esfăşurare a lucrărilor şi rare c­e cer urgent remediate. La Şura Mică şeful de secţie Hans Fleischer şi me­canicul de întreţinere Ioan Dascălu au manifestat o totală lipsă de răs­pundere în remedierea defecţiunilor la unele maşini şi tractoare, fapt ce a dus la întîrzierea lucrărilor de pregătire a solului şi de executare a însămînţărilor. Asemenea stări de lucruri s-au intîlnit şi la secţiile de mecanizare Şeica Mică, Micăsasa, Cirţişoara, Avrig, Porumbacu de Sus. Iar dacă la unele secţii de mecani­zare ale I.M.A. Tîrnava problemele de reparaţii, aprovizionarea cu piese de schimb, înlăturarea urgentă a de­fecţiunilor sunt încă nerezolvate, vinovat este în primul rînd directo­rul întreprinderii, ing. Victor Cazacu, care nu urmăreşte sistematic, pe sectoare, îndeplinirea operativă a sarcinilor. Aşa se explică şi faptul că inginerul şef al unităţii, Gheor­­ghe Dragan şi în special ing. Liviu Pleşca, care răspunde de reparaţii, i­şi rezolvă numai parţial­ sarcinile de serviciu, în unele cazuri neglijîn­­du-le total. Astfel, cu toate că s-a dispus ca fiecare secţie de mecanizare să fie asigurată cu minimum de­ piese pen­tru campania de primăvară, la data controlului întreprins ing. Liviu Pleşca nu era în măsură să arate dacă sarcina a fost sau nu îndepli­nită, în ziua de 5 aprilie în atelierul întreprinderii pentru mecanizarea a­­griculturii Tîrnava se aflau în re­paraţie 4 tractoare care de fapt tre­buiau să se găsească pe ogoare. Re­paraţiile se făceau de către un sin­gur om!? (Continuare ip pag a II-a) Ing. ILIE CÅTOIU director adjinnct la Direcţia agricolă judeţeană Blocuri din noul cartier de lo­cuinţe din Agnita Foto: F1 N­SS Totul a început normal. Sarci­nile mari ce trebuiau realizate de secţia aparataj electric din cadrul Întreprinderii municipale Mediaş au dat de gîndit specialiştilor. ■ Crestarea şuruburilor mecanice M3 şi M4 de diferite lungimi se făcea manual, cu ajutorul unor freze circulare, necesitind un volum mare de muncă şi de timp. Cabi­netul tehnic al întreprinderii pro­pune printre alte teme de inovaţii şi una referitoare la mecanizarea crestării şuruburilor. încercările multiple care s-au făcut de dife­riţi specialişti n-au avut sorţi de izbîndă. In 1982, întreprinderea preia sortimentul „prize cu con­tact de protecţie" de la o între­prindere bucureşteană, cu care pri­lej sunt trimişi în capitală, un schimb de experienţă, şeful servi­ciului tehnic, şeful secţiei şi mais­trul principal Ştefan Szekely. Vizitînd fabrica „Electronica" maistrul amintit observă la o ma­şină veche, ce nu mai funcţiona, un sistem interesant şi i-a încolţit în minte ideea unei inovaţii. întors în secţie, tot gîndindu-se cum să realizeze crestarea şuruburilor în mod mecanizat, a reuşit după lungi căutări ca în 1968 să facă proiec­­tul noii maşin. La 1 iulie 1959, prima maşină a intrat in funcţiune cu o capacitate de 76 000 bucăţi în 8 ore. Prin Reali­zarea ei, Ştefan Szekely împreună cu cei doi coautori, Ioan Untch şi Volkmar Dengel au reuşit să aducă întreprinderii o economie de 72 334 lei, o creştere a productivi­tăţii muncii cu 400 la sută şi o ORICUM, RAMI­NE reducere a forţei de muncă cu 12 muncitori. * Dar acum e acum. O dată ter­minată inovaţia, intră in acţiune invidioşii. Acum, în acest stadiu, se găsesc destui „binevoitori", care informează prin ... anonime dife­rite organe cum că: inovaţia nu este inovaţie ci ar fi o piată, că maistrul Ştefan Szekely în loc sâ se ocupe de procesul de producţie e interesat doar de treburile pur personale al căror scop este obţi­nerea încă a unui venit pe lingă salariul lunar etc., etc. Şi uite aşa, încep cercetările şi o dată cu ele şirul lung şi chinuitor al tergi­versărilor, în joc ca autorii, şi îm­preună cu ei, întreg colectivul de salariaţi din întreprindere să se VALOAREA VALOARE! bucure de această inovaţie, se creează o atmosferă încărcată, plină de suspiciuni, apăsătoare. „Emulaţia ce exista la noi s-a pier­dut. Oamenilor li s-a tăiat elanul de a mai crea ceva, de a căuta noul. Toţi işi pun pe drept cuvînt întrebarea: mai are vreun rost să concepi ceva, cînd... ne spune Anghelache Ghim­eş, preşe­dintele comitetului sindical al în­treprinderii. După cum era de aşteptat, ade­vărul a ieşit la suprafaţă şi auto­rilor inovaţiei li s-a recunoscut munca. Vrînd parcă să infirme suspiciunile ivite, maistrul S. Sze­kely, împreună cu cei doi colabo­ratori, a realizat o a doua maşină a cărei capacitate a crescut la 92 000 bucăţi in opt ore. Pusă în funcţiune, aceasta va avea o efi­cienţă economică sporită faţă de prima. Şi, in consecinţă, conform principiului socialist de remune­rare, pentru activitatea depusă autorii vor beneficia de toate drepturile ce le au­ (a fi clar şi pentru tendenţioşi). Scriind aceste rînduri, mi-am a­­mintit de observaţiile în legătură cu modul în care poate fi înmor­­mîntată o idee, făcute de cunoscu­tul specialist E. Webster, într-o carte a sa. După opinia acestuia există o sumedenie de mijloace prin care o idee poate fi omorită. Amintim doar două din ele: „de­monstraţi că nu este nouă“ şi „stră­­duiţi-vă să verificaţi minuţios ideea pentru ca apoi s-o faceţi zob". Nu ştim dacă „binevoitorii" — mai sus, amintiţi — au citit cartea lui Webster, însă cunoaş­tem efectele nocive ce au rezul­tat din intenţiile lor rele. V. BARBU Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... SPORT CURIER JURIDIC Pag. a II-a V. I. LENIN ŞI SO­CIETATEA SOCIA­LISTĂ Pag. a III-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Pag. a IV-a IMPORTANTE REZERVE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A BAZEI FURAJERE in lumina pro­gramului naţional de dezvoltare zootehniei . In ansamblul măsurilor cuprinse în programul naţional de dezvol­tare a zootehniei şi de creştere a producţiei animaliere, adoptat de recenta plenară a C.C. al P.C.R., un loc important îl ocupă asigu­rarea unei baze furajere cores­punzătoare. In acest sens se pre­vede realizarea în anii viitori a unor lucrări de mare amploare, îndeosebi pe păşunile şi fîneţele naturale, lucrări in care se urmă­reşte atît comba- _____________ terea eroziunii so­lului, a excesu­lui de umiditate cit şi sporirea continuă a pro­ducţiei de masă verde. Intrucât în ju­deţul nostru pon­derea în asigura­rea furajelor atît pe timpul perioa­­dei de stabulaţie, cît şi a perioadei de vară o con­stituie păşunile şi fîneţele natu­rale, care ocupă o suprafaţă to­tală de peste 107 000 hectare, re­­prezentind 51 la sută din supra­faţa agricolă, principala atenţie trebuie îndreptată spre îmbunătă­ţirea cu precădere a acestor pa­jişti naturale. Este foarte eloc­vent in acest sens următorul fapt: prin administrarea unui sin­gur kg de substanţă activă se poate spori producţia de masă verde cu circa 60 kg, ceea ce transformat în lapte reprezintă 10 litri. La ora actuală insă pro­ducţia de masă verde ce se ob­ţine pe pajiştile naturale este mult sub nivelul potenţial de pro­ducţie întrucît lucrările de între­ţinere şi de îmbunătăţire s-au re­zumat, de cele mai multe ori, la o formală curăţire de buruieni şi aceasta făcindu-se, cite­odată, mai mult scriptic Trebuie subli­niat de asemenea că sistemul de contribuţie in zile la curăţit pe păşune, practicat in cele mai multe unităţi, este necorespunză­tor, acţiunea rezumîndu-se la o simplă prezenţă fizică. In acest an s-a trecut la repar­tizarea suprafeţelor de păşuni şi fineţe naturale pe braţe de muncă prin aceasta asigurîndu-se între­ţinerea concretă şi corectă a unor suprafeţe cît mai mari. Paralel cu lucrările efectuate de către coo­perativele agricole de producţie, pe păşunile consiliilor populare comunale din fondurile băneşti alocate de la bu­get, s-au executat o serie de lucrări de îmbunătăţiri in complex ca: defrişări de arbo­rete pe 1230 hec­tare, tarlalizări cu garduri fixe pe 907 hectare, regenerări de pa­jişti pe 268 hec­tare, fertilizarea cu îngrăşăminte chimice pe 5 000 hectare, toate acestea ducînd în final la creş­terea producţiei de masă verde. Spre exemplu, în anii trecuţi coo­perativele agricole de producţie din Şura Mare, Şelimbăr, Avrig, Roşia, Cîrţa şi din alte localităţi, care erau deficitare în masă verde pe păşune, prin aplicarea în com­plex a lucrărilor amintite, au ob­ţinut producţii de 12—15 000 kg masă verde la hectar. Anul acesta, ca primă fază a traducerii în viaţă a programului naţional de dezvoltare a zooteh­niei, se preconizează ca, pe în­tregul judeţ, din fondurile de la buget, ce însumează peste 4 600 000 Iei, să se execute o serie de lu­crări printre care defrişări pe 900 hectare, regenerarea pajişti­lor pe 600 hectare, fertilizarea a 5 000 hectare, combaterea eroziv­(Continuare în pag a II-a) Ing. IOAN STOICA ( S I * Is *s Is Is A s Is Is Is\s M­ I Is A s A s Is Is Is Is I I • S\\\\ *s A s­ \s * N \ * \s HiBBmaaBaB»şiM0EBBaiWM­ Din experienţa comitetelor de partid Acţiunile de substanţă duc la îndeplinirea hotărîrilor A devenit o obişnuinţă ca periodic organizaţiile de partid să analizeze stadiul activităţii lor pe linia Înde­plinirii sarcinilor. Mă aflam într-uma din zilele trecute la sediul comite­tului de partid din comuna Şelig Mare. Participanţi la discuţii — se­cretari ai organizaţiilor de bază din raza comitetului de partid amintit. Tema? Mijloacele şi formele muncii politice de masă utilizate de organi­zaţiile de bază în vederea îndeplini­rii hotărîrilor organelor superioare şi proprii.­­ Tema pusă în discuţie a scos în evidenţă diversitatea formelor apli­cate, pe specificul fiecărei organiza­ţii de partid, pentru îndeplinirea ho­­tărîrilor. « * Interesantă şi deosebit de utilă a fost discuţia abordată de profesoara Victoria Rusu, secretara organizaţiei de bază de la Şcoala generală din Şeica Mare. Pornind de la consulta­rea membrilor de partid in întocmirea planificării muncii, secretara de par­tid s-a oprit asupra principalelor sar­cini care au stat în faţa organizaţiei, asupra modalităţilor în care au fost rezolvate. Ni s-a părut interesantă forma aplicată în ceea ce priveşte atragerea copiilor la procesul in­­structiv-educativ, străduinţa corpu­lui didactic în însuşirea de către fiecare elev a unui bagaj cît mai mare de cunoştinţe. Ca urmare, la încheierea celor două trimestre, ma­rea majoritate a elevilor au obţinut medii bune şi foarte bune. Pentru cei care nu au dat satisfacţie deplină, organizaţia de bază a recomandat conducerii şcolii să organizeze în pe­rioada vacanţei cercuri de meditaţie. Pentru a lega învăţămîntul de prac­(Continuare în pag a IlI-a) I. NISTOR o întîlnire cu tinerii con­deieri. Vineri, la ora 18, In ca­drul acţiunilor cultural-educative ale Casei de cultură din Sibiu, va avea loc, In Sala tineretului, o întîlnire a cititorilor cu poezia unor tineri condeieri sibieni. Cu această ocazie vor citi doi versu­rile lor trei tineri poeţi. • Lucrări de moderni­zare, întrucit se fac lucrări de modernizare a căii ferate — în vederea creşterii tonajului şi a vitezei de circulaţie a trenurilor — bariera de la Gara Mică din Sibiu, va fi închisă zilnic, între orele 11 şi 11,40 şi noaptea, de la ora 2 la 5, pînă joi, 9 aprilie. • Prima etapă a raliului României. Pentru desemnarea campionilor republicani pe anul 1970, pe clase de automobile, Automobil Clubul Român a stabilit trei etape, care compun campionatul naţional de raliuri. Prima etapă a raliului este organizată de Filiala jude­ţeană Sibiu, şi va avea loc in 11 aprilie şi în 12 aprilie. Pleca­,­rea va fi simbătă, la ora 12:01 din faţa Teatrului de stat Sibiu, iar sosirea duminică dimineaţa în jurul orei 8, în acelaşi loc. Concurenţii vor parcurge un tra­seu de 1 197 km, care va trece prin următoarele localităţi mai importante: Mediaş, Agnita, Făgă­raş, Braşov, Bacău, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Odorhei, Piteşti, Tg. Jiu, Haţeg şi Sebeş. Media orară va fi între 60—85 km. La această primă etapă şi-au anunţat participarea 60 echipaje, dintre care 50 cu „Dacia 1100S".

Next