Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-05 / nr. 994

­ Popice „Cupa semicentenarului“ Pentru tineretul de la sate, Comitetul judeţean Sibiu al U.T.C. a organizat în primele zile ale lunii mai o întrecere de popice la care au participat 5 echipe. Au fost lansate 40 lovituri mixte. Iată ciştigătorii pe echipe şi individual: 1. Orlat — 1541 p.d.; 2. Biertan — 1516 p.d.; 3. Miercurea — 1486­ p.d.; indi­vidual: 1. Gheorghe Pard­ă (Orlat); 2. Dionisie Cîndea (Biertan); 3. Ilie Mun­­teanu (Miercurea). Pagina AUTOUTILAREA- pîrghie importantă în sporirea eficienţei economice Ritmul actual al dezvoltării eco­nomiei presupune eforturi susţinute din partea colectivelor de muncă din fiecare unitate economică pen­tru introducerea de utilaje noi, per­fecţionarea celor existente, crearea unor mijloace care să uşureze pro­cesul de producţie, să ajute la spo­rirea productivităţii muncii. Ca urmare a indicaţiilor conducerii de partid şi de stat, cele mai multe întreprinderi industriale au trecut la executarea cu forţe proprii a unor maşini, utilaje şi instalaţii necesare activităţii lor economice. In felul acesta sunt valorificate rezervele existente în cadrul diferitelor uni­tăţi, capacitatea creatoare a cadrelor de concepţie, hărnicia şi priceperea muncitorilor şi specialiştilor. In această activitate de autoutzare multe întreprinderi din județul nos­tru au dobândit o bună experienţă, în primul trimestru al acestui an autoutilarea s-a concretizat în spo­rirea patrimoniului de mijloace fixe cu 135 de utilaje, aparate sau mașini a căror valoare s-a ridicat la pesta 5 400 000 lei. De reţinut faptul că această nouă vestre tehnică cu care s-au auto­dotat întreprinderile judeţului cu­prinde o gamă variată de maşini şi utilaje, demonstrînd cit de diversifi­cată a fost preocuparea cadrelor de specialişti, a muncitorilor şi tehni­cienilor pentru găsirea celor mai eficiente mijloace pentru accelera­rea procesului de producţie şi re­ducerea costurilor. în acţiunea de autoutilaje cele mai multe unităţi şi-au îndreptat eforturile spre realizarea unor uti­laje şi instalaţii care sunt mai greu de procurat atit din ţară cât şi din import — şi care sunt necesare pen­tru asigurarea sporurilor de produc­ţie prevăzute în planul pe acest an şi în întregul cincinal. In acest scop, uzina „Independenţa“ şi-a executat două cuptoare de călire şi recircu­­laţie pentru laborator. De asemenea, la Uzina de piese auto, unde se poate vorbi deja de o tradiţie in acest sens, s-au realizat, în primul trimestru a. c., 10 utilaje a căror valoare se ridică la peste 2,5 mi­lioane lei. Amintim cîteva: cuptor cu paşilor, bazine de curbat şi călit, cuptoare mecanice pentru Încălzit capete foi arc, instalaţie de reve­nire Cu două băi, maşini de rolat ochiuri de foi are etc. Tot pentru lărgirea activităţii pro­ductive, pentru utilizarea judicioasă a suprafeţelor de­ producţie sau ridi­carea productivităţii utilajelor exis­tente, la „Flamura roşie" Sibiu cele 14 utilaje realizate, a căror valoare s-a ridicat la aproape 800 mii lei, s-au concretizat printre altele în: moara cu ciocane, dispozitiv pneu­matic de pilit spete, precum şi poli­­zoare duble de şlefuit, rach­ouri; la AMET Sibiu s-au executat două cup­toare pentru tratament termic şi o linie de confecţionare a cojilor de bachelită, iar colectivul de specia­lişti de la I.R.U.M. a dat în func­ţiune o maşină de ascuţit prin elec­­troerozume şi o baie de strufi pen­tru revenire. Bilanţul acţiunii de autoutilare din primul trimestru al acestui an scoate în relief preocuparea multor unităţi şi în direcţia mecanizării şi perfec­ţionării transporturilor interne, pen­tru uşurarea muncii şi accelerarea ritmului de lucru pe flux de pro­ducţie. în acest sens la „Automeca­­nica­ Mediaş, prin autoutilare s-au executat 75 containere, un transpor­tor suspendat şi două cărucioare pentru span, toate acestea valorînd peste 390 mii lei. De asemenea, la Uzina mecanică Marşa, conveiorul pentru montaj remorci basculante, cit şi transportorul de cauciucuri constituie exemple edificatoare ale preocupărilor colectivului de aici pentru accelerarea transportului de la o fază de producţie la alta, pen­tru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Bineînţeles, toate aceste eforturi s-au făcut simţite în fiecare unitate industrială, cit şi pe ansamblul eco­nomiei judeţului. Rezultatele înre­gistrate pînă în prezent, realizarea planului pe 4 luni cu 3 zile înainte de termen (depăşirea cu mult a an­gajamentelor luate în cinstea semi­centenarului partidului şi a zilei de 1 Mai) sunt dovezi elocvente. Tot­odată, au apărut importante econo­mii la preţul de cost al produselor, s-au putut face o serie de renunţări la achiziţionarea de utilaje din ţară şi import, toate acestea fiind o ex­presie a preocupării continue a fie­cărui colectiv de muncă pentru spo­rirea necontenită a eficienţei activi­tăţii economice. BORIS ROTASU şeful serviciului industrie la Direcţia judeţeană de statistică Cadru din noua grădină de vară a restaurantului „împăratul romanilor" din Sibiu, deschisă zilele trecute Foto: HORST BUCHFELNER Atletism ms m mm sibieni din nou victorioşi In cadrul campionatului interjude­­ţean pe echipe, atleţii judeţului nos­tru au participat, la sfîrşitul săptă­­nîinii trecute, la Baia Mare, la un concurs contînd pentru etapa a Il-a. După două zile de întreceri, sibienii s-au detaşat cu uşurinţă în învingă­tori în faţa echipelor judeţelor Mara­mureş şi Caraş-Severin. Selecţionata judeţeană (antrenori profesorii M. Fabritius, R. Wagner şi G. Arendt), alcătuită din sportivi de la Şcoala sportivă Sibiu, C.S.M. Si­biu, A.S.A. Sibiu, C.A. Mediaş şi Şcoa­la sportivă Mediaş, se dovedeşte mult mai omogenă faţă de anii trecuţi, reu­şind să alinieze sportivi de valoare in majoritatea probelor. Elementele forte ale selecţionatei judeţului nostru se arată a fi totuşi aruncătorii, săritorii şi sprinterii, care şi în acest concurs, au putut obţine sternul primelor două locuri. S-au evidenţiat: Horia Cernescu — loc I la 110 mg (15,2 — rec. judeţean egalat) şi lungime (6,77 m), Iosif Kő­műves­ — loc I la 100 şi 400 m (11,2 şi respectiv 52,7 — record de juniori), Romulus Moise — loc I la înălţime (1,91 m — record judeţean), Horia Bercea — loc I la 3 000 m obstacole da 5 000 m (9,58,7 şi respectiv 10,03,0), Ion Armean — loc I la greutate (14,02 m­) şi disc (43,72 m), Ştefan Bo­­ldor — loc I la triplu salt (14,47 m), Annemarie Munteanu —­ loc II la 800 m­ (2,23,3 record judeţean), Maria Vlancea şi Marianne Graef (cîştigă­­toare la aruncările de greutate şi respectiv suliţă). Bine s-au comportat şi Adrian Dinu (înălţime şi garduri), Ioan Ciocănescu, Cornel Larion, Liliana Roşianu, Ma­ria Mako, Arcadie Kallosi (juniori), Oskar Barth şi Reinhold Knall. Scoruri finale: Sibiu — Maramureş 152—83, Sibiu — Caraş—Severin 158— 92; Maramureş — Caraş—Severin 104—95. După două etape ale campio­natului, selecţionata sibiană ocupă, graţie punctaverajului superior, lo­cul I în serie. Prof. N. DEMBIŢCHI Tenis «de masă Competiţie ’rcarvată elevilor De cîteva zile s-au încheiat între­cerile fazei judeţene a „Cupei semi­centenarului“ le tenis de masă, com­petiţie rezervată elevilor din liceele şi şcolile profesionale. Iată ciştigătorii: simplui fetei 1. Ga­briela Traşcă (Miercurea), 2. Natalia Filip (Liceul alimentar Sibiu), 3. Doi­na Fărcaş (Sălişte); simplu băieţi: 1. Ilie Moraru (Grupul şcolar „Inde­­pendenţa*­ Sibiu), 2. Petru Eresei (Li­ceul energetic Sibiu), 3. Gheorghe Mircescu (Liceul teoretic Dumbră­veni); dublu fete: 1. Gabriela Traşcă+ Elena Piper (Miercurea), 2. Doina Făr­caş­­-Constanţa Muşatescu (Liceul Să­lişte), 3. Natalia Filip+Olivia Linca (Liceul alimentar Sibiu); dublu băieţi: 1. Gh. Mircescu+Mircea Marcos (Li­ceul Dumbrăveni), 2. Nicolae Groiaru + Peter Kloos (Şcoala construcţii Si­biu), 3. Cristian Ursoiu-Ilon Monea (Liceul Avrig). Tribuna Sibiului In secţia ţevi textile a fabricii „Flamura roşie“ Sibiu, o maşină de canelat­ presat, ce execută două operaţii consecutiv, a permis dublarea productivităţii la această fază integrarea socială a tineretului -obligaţie a ce Industria Mediaşului îşi primeneşte anual forţa de muncă cu noi contin­gente de tineri ieşiţi de pe porţile şcolilor profesionale. Elanul lor tine­resc, entuziasmul se îmbină cu ex­perienţa celor virstnici, asigurindu-se în felul acesta un ritm înalt proce­sului de producţie, caracterul lui di­namic, ascendent. Receptiv la acest imperativ social, Comitetul municipal Mediaş al U.T.C. a organizat recent o dezbatere pe tema integrării sociale a tinerilor absolvenţi ai şcolilor pro­fesionale, invitînd, la masa rotundă, tineri din promoţia anului 1070 alături de maiştri, secretari ai organizaţiilor de partid şi U.T.C. din citeva între­prinderi. Discuţiile au relevat o serie de as­pecte pozitive şi negative privind preocuparea pentru activitatea şi viaţa tinerilor care au făcut primii paşi în munca productivă. O constatare generală îmbucură­toare sugerată de participanţii la dis­cuţii (Constantin Ionescu, sudor, Stoi­ca Ana, textilistă, Ioan Pirvu, munci­tor, confecţii încălţăminte) a fost a­­ceea privind grija deosebită a maiş­trilor şi a colectivelor din întreprin­deri cu care au fost înconjuraţi zi de zi tinerii. Aprecierile au dus la convingerea că experienţa muncii ca­lificate, a vieţii, se transmit în între­prinderile mediesens la înalta incan­descenţă a conştiinţei de comunist. Organizaţiile de partid, U.T.C. şi sindicat urmăresc consecvent modul cum tinerii se acomodează noului me­diu social, se ocupă de educaţia lor, solicitîndu-i la acţiuni menite să în­frumuseţeze viaţa colectivului, să asi­gure manifestarea plenară a persona­lităţii lor. Tendinţa de autodepăşire, de con­tinua perfecţionare prin Studiu şi in­formare a tinerilor din şcoli, licee şi din întreprinderile industriale, consti­tuie nota dominantă a preocupărilor or­ganelor şi organizaţiilor de partid. Tine­rii continuă să-şi lărgească orizontul profesional şi cultural frecventând cursurile liceului seral, sau perfecţio­­nîndu-se în procesul de producţie, participind cu succes la mişcarea de inovaţii, concursuri profesionale, uni­versitatea populară. In discuţiile purtate de tineri s-a subliniat însă şi existenţa unor ca­renţe în pregătirea profesională a ti­nerilor absolvenţi ai şcolilor profesio­nale repercutate imediat după înca­drarea lor la locul de muncă. Dato­rită faptului că în prezent are loc un proces rapid de tehnicizare a pro­ceselor de producţie, prin dotarea în­treprinderilor cu maşini perfecţionate de înaltă productivitate, se creează un decalaj între nivelul de pregătire a tinarului în şcoală, care face prac­tica la maşini simple, şi cerinţa care i se impune de­ a lucra în ritmul alert din uzină cu plan de producţie, la acest mecanism complex. Participanţii la masa rotundă au relevat importan­ţa dotării şcolilor cu aparatură mo­dernă necesară, care să se apropie de nivelul uzinei. De asemenea, este ne­cesară accelerarea ritmului activităţii practice a elevilor, în aşa fel încît, în momentul cînd ei devin muncitori calificaţi şi lucrează independent, să aibă deprinderile formate pentru a-şi putea realiza norma zilnică de lucru. Pentru aceasta este nevoie desigur de cadre bine pregătite care să-i îndru­me cu operativitate şi competenţă. O dată intraţi în procesul de pro­ducţie, tinerii trebuie antrenaţi la viaţa de colectiv. In acest sens orga­nizaţiilor U.T.C. le revine sarcina să organizeze în aşa fel activitatea Incit toţi tinerii să participe activ la viaţa de organizaţie, propunerile lor să fie luate in consideraţie, acţiunile iniţiate să fie atrăgătoare (în acest sens au dobîndit o experienţă pozitivă orga­nizaţiile U.T.C. de la uzina „Tîrnava“, „Automecanica“, „8 Mai“, care orga­nizează acţiuni diferenţiate pentru fete şi pentru băieţi in cadrul cărora se fac expuneri de către profesori, oameni de cultură, activişti de partid, pe diferite teme, se organizează seri distractive, concursuri, spectacole cultural-artistice). ILIE OJLARU activist al Comitetului municipal de partid Mediaș • • 5 Aproape de sufletul omului „Directorul nostru este un om de excepţie, afirmă tovarăşul Iancu Scorobeţ, locţiitorul secretarului co­mitetului de partid al R.A.S. Mediaş. Este un foarte bun organizator, de o competenţă profesională deose­bită. Trăsătura fundamentală a ac­tivităţii directorului nostru este în­să popularitatea sa, felul lui de a se apropia de sufletul omului, de a înţelege necazurile oamenilor, de a face totul, la modul concret, pen­tru satisfacerea cerinţelor tuturor salariaţilor“. „Eu consider că tovarăşul direc­tor este un om cum rar Intîlneşti, afirmă muncitorul Iosif Tempesnu, ---------------— care lucrează din 1962 în­­ cadrul întreprinderii. Nu este problemă cu care să apelăm şi să nu fie rezol­vată. Fiecare avem numai cuvinte de laudă pentru comportarea sa atit de apropiată faţă de noi, de neca­zurile şi bucuriile noastre". Zece mii opt sute treizeci şi două de hectare — aceasta este suprafaţa de teren agricol a I.A.S. Mediaş, unde conducător este inginerul Zeno Ilieş. Peste o mia de hectare de podgorie, aproape şapte sute de hectare de livezi, peste cinci mii de bovine — iată numai cîteva „sfere de activitate“ ce solicită in­tens capacitatea întregului colectiv, dar mai ales toate potenţele crea­toare ale conducătorului. Biografia inginerului Zeno Ilieş este simplă, ca a oricărui om har­nic, cinstit, îndrăgostit în primul rînd de muncă, de meserie. Şase ani — inginer zootehnist la fosta G.A.S. Slimnic, unde „ampren­tele“ muncii inginerului Zeno Ilieş se mai văd şi acum, trei ani *— di­rector la fosta I.A.S. Laslea, un an­­— preşedinte al Consiliului raional­­ agricol Mediaş, apoi director la umina I.A.S. Moşna şi acum director al I.A.S. Mediaş. Un drum de continuu progres. „Principiul fundamental al activităţii mele este să ajut oame­nii cu care lucrez, să-i înţeleg şi — împreună — să facem lucruri bune“, afirmă simplu comunistul Zeno Ilieş. Lucruri bune. Desigur — sunt vizibile. In 1968, întreprinderea pe care o conduce, realizează un be­neficiu anual de 2.287 102 lei, faţă de indicatorul planificat de 719 0­00 lei. Producţiile mari înregistrate an de an în sectorul vegetal şi cel zoo­tehnic atestă exis­tenţa unui colectiv de muncitori foar­­te buni, la a că­ror formare con­tribuţia specialişti­lor unităţii, în frunte cu inginerul Zeno Ilieş, este esenţială. În acest an, întreprinderea trebuie să realizeze o producţie globală de peste 60 milioane lei şi să obţină un beneficiu de aproape 4 milioane lei. „Totul este posibil cînd munceşti cu oameni asemenea celor din co­lectivul nostru“, continuă inginerul Zeno Ilieş. Lucrătorii întreprinderii spun însă că „totul se poate cînd ai un asemenea conducător". Reci­procitate întîmplătoare, formală? Nicidecum, este expresia înaltelor calităţi morale şi profesionale ale comuniştilor angajaţi total pe dru­mul mai-binelui, pe drumul conti­nuului progres social. Şi aportul inginerului Zeno Ilieş la aceste izbînzi este meritoriu. Pentru modul său de a lucra, pentru felul său de A FI este sti­mat nu numai de colectivul pe care îl conduce. Recent comunistul Zeno Ilieş a fost decorat cu ordinul Steaua Republicii Socialiste Româ­nia, clasa a V-a, ca o încoronare a unei etape de succese ce prefigu­rează evident o ascendenţă a com­petenţei profesionale îmbinate cu un profil moral de om-constructor al evului nou, socialist. GH. GRADINARU D Ma­­­r rotii 1 n 1 „miur cîn mici n ti­lm lemn Nicolae Breban afirma (Cinema nr. 4, 1971) că trecerea lui de la uneltele prozatorului la­­cele ale autorului de film a reprezentat pur şi simplu o aventură. Aventura — în sensul ieşirii din Obişnuit — se continuă aci spec­tatorului care constată că Printre coli­nele verzi este un film ce iese din obişnuitul filmelor româneşti de pînă acum, el refuzîndu-se înscrierii in vreuna din categoriile pe care pro­ducţia cinematografică naţională le-a conturat pînă în prezent. Intenţii de asemănare apar, inevitabil, dar, în esenţă. Printre colinele verzi se defi­neşte ca o peliculă aparte. Aventură aceasta, i-am zice pozitivă sau crea­toare, în orice caz, nu gratuită pen­tru regizor al cărui roman Animale bolnave este unul din cele remarca­bile ale ultimilor ani, se transmite cu sentimentul operei săvîrşite cu efort serios, cu responsabilitate. Cred ca nu ar trebui să ne raportăm la relaţia roman—scenariu, autorul ambelor fiind unic, iar cerinţele scenariului sunt imperios detaşate de ale roma­nului. In acest sens, Nicolae Breban a operat, îndreptăţit, în beneficiul in­tenţiilor filmului, unele reducţii in materialul epic prim (exemplu: re­nunţarea la episoadele incluzînd viaţa familiei Gîrda, relaţia Titus—Irina), elemente de importanţă decisivă pen­tru atmosfera cărţii dar care ar fi încărcat inutil filmul. în fine, subli­nierea prezenţei lui Paul, începutul şi sfîrşitul filmului pe monolog, estom- CJzîhn­ ­area sau abandonarea capitolelor care trăiesc fără ca participarea di­rectă sau retrospectivă a lui Paul să le cenzureze, acordarea de spaţiu ge­neros episoadelor care ţin de înfrun­tarea unor idei externe, fac ca sce­nariul să devină intenţionat altceva. Cred că de la această condiţie trebuie discutat filmul, încercînd să uităm ro­manul, amintindu-ne, precum Paul, că uitarea este o condiţie a memoriei. Prin urmare, Printre colinele verzi rămîne un film care se compune din psihologie şi poliţist, cu episoade care se întrepătrund şi cu altele care se derulează detaşat, neputînd fi, cred eu, catalogat nici ca film poliţist, nici psihologic, mai degrabă drămuit între una şi alta, cu tentă vizibilă de dezbatere ideologică, înscrierea com­.*.225* 35£3ffiLtK batanţilor în categorii larg sociale, lărgindu-i semnificaţia pînă la sen­suri sociale actuale. Cu alte cuvinte Printre colinele verzi se vrea şi reu­şeşte să fi® mult cuprinzător, fără a deveni baroc, ambiţios în a descoperi adevărul precum Voştinaru, dar fă­­cînd-o cu mijloacele inteligente ale plutonierului Mateiaş. Un film modern fără ostentaţia formulelor vizuale, neapărat inedite, cu o imagine per­manent dinamică (Aurel Kostrakie­­w­icz) surprinzînd peisaje selecţionate inteligent, decisive atmosferei. Un film beneficiind de o muzică foarte cinematografică (Tiberiu Olah), foarte prezentă, într-adevăr un participant obsesiv care, alături de comentariul vorbit, un veritabil personaj aparte, uneori detaşat de imagine, poetic, constituie axă de atmosferă şi de personalitate a filmului. In fine, un film românesc în care rolurile foarte mici şi figuraţia nu stîrnesc zîmbete, iar distribuţia de bază mi se pare ireproşabil aleasă: Dan Nuţu (Paul), Arion (Mircea Albulescu), Miloia (Va­sile Niţulescu), Voştinaru (Ion Dichi­­seanu), Irina (Emilia Dobrin), Racol­­ţea (Ion Besoiu). L-am lăsat la urmă pe Ion Caramitru care, in rolul plu­tonierului Mateiaş, demonstrează că este un excelent actor de film, cum excelent este, la primul său film Ni­colae Breban în tripla sa ipostază: scriitor, scenarist şi regizor. RAREŞ CORNEA CONSTANTIN CIMPEANU - un demn activist al sportului sibian unde se hotărăsc destinele sportului sibian. O mină de ajutor peste tot.... la fotbal, la volei, handbal, la ştrand, la popice... mai ales la popice. Pasiunea sa pentru popice îi aduce în 1962 o mare satisfacţie. Cu echipa feminină Voinţa, pe care o antre­nează, cucereşte locul al II-lea pe ţară, răsturnînd toate pronosticurile, spre surprinderea specialiştilor aces­tui sport. Curînd munca sa plină de pricepere este încununată de o nouă distincţie: Diploma „Merite în activi­tatea sportivă" — conferită de Fede­raţia Română de Popice, după ce, în 1947, primise din partea aceluiaşi for un „BREVET", în semn de preţuire. Constantin Cîmpeanu a ştiut să a­­leagă şi să pună în valoare pricepe­rea şi dragostea pentru sport a cola­boratorilor săi. El a format un nucleu de harnici activişti sportivi, în rândul cărora s-a remarcat Victor Petrovici, care îndeplineşte în prezent funcţia de preşedinte al Comisiei judeţene de popice. (Activitatea lui Victor Petro­­vici activist pe turim sportiv acoperă o perioadă de 26 de ani). ... Doi oameni care s-au unit în­­tr-o muncă neobosită pa care numai timpul, durata unei vieţi, o poate re­considera. Momentul recunoaşterii meritelor acestor oameni a sosit d­in nou în acest 1971, încărcat de în­treaga sa semnificaţie: lui Victor Petrovici i-a fost luminată de că­tre C.N.E.F.S. şi F.R.P. Diploma „Me­rite în activitatea sportivă“, iar lui Constantin Cîmpeanu i s-a decernat, „Diploma de onoare a C.N.E.F.S. pen­tru merite deosebite în dezvoltarea mişcării de educaţie fizică şi sport". VIOREL CUCU. Munca, perseverenţa, dăruirea îl înalţă întotdeauna pe om, conferin­­du-i personalitate, preţuire. Ne-o con­firmă de data aceasta. Intr-un mod exemplar, Constantin Cîmpeanu, vechi activist al mişcării sportive din Si­biu ... De treizeci şi unu de ani Constantin Cîmpeanu s® află pretutindeni acolo azi... ANIVERSĂRI • S-a născut (1818) Karl Marx (nr. 14. III. 1883). • Se împlinesc 150 de ani de la moartea (1821) lui Napoleon I Bona­parte, general şi om politic din tim­pul revoluţiei franceze, proclamat îm­părat al F­ranţei (1804—1814 şi 1815). • 125 de ani de la naşterea (1848) lui Henryk Sienkiewicz, prozator po­lonez, laureat al Premiului Nobel (m. 1916). TIMPUL Centrul meteorologic. Sibiu comuni­că: Vreme instabilă cu cerul temporar CINEMA SIBIU: PACEA: Printre colinele verzi (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Romeo şi Julie­­ta, seriile I si II (orele 9,30; 12,00; 14,30; 17,00; 20,00); TINERETULUI: Coliba unchiului Tom (orele 8,30; 11,00; 13,45; 16,00; 18,30; 20,45). MEDIAȘ­ PROGRESUL: Haiducii lui Şaptecai (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Impostorii (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Întîlnirea (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: In ghiarele invizibile ale dr. Mabuse (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Nu fi trist fe­tele 10,00; 16,00 ş! 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Degetul de fier (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR: Marii, vacanţe (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Adio, prieteni (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BĂI: Măsura riscului (o­rei( 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Amintiri bucureştene (orele 17,00 *­ 19,00). Cadru din filmul românesc PRINTRE COLINELE VERZI Anul IV, nr. *994 .....­.....márnám Concurs pentru lucrătorii din comerţ In scopul Îmbunătăţirii calităţii de­servirii şi a produselor in alimentaţia publică, Ministerul Comerţului Inte­rior şi comitetul Uniunii sindicatelor din comerţ şi cooperaţie au iniţiat un concurs republican, eşalonat în trei etape, după următorul program: Etapa I, de masă, se va încheia la 30 iunie 1971. In această etapă, din judeţul nostru vor participa unităţile I.A.P.L. „Cofetarul“ Sibiu şi T.A.P.R. Mediaş, etapa a 11-a, programată în­tre 1 septembrie şi 30 septembrie 1971 (faza judeţeană) va reuni în concurs colectivele fruntaşe din cele două în­treprinderi, etapa a IlI-a, se va des­făşura în Capitală, în perioada noiem­brie—decembrie 1971, cu participarea colectivelor fruntaşe din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti. Pentru urmărirea rezultatelor con­cursului s-au numit şi aprobat, potri­vit regulamentului, jurii care, prin control şi îndrumare vor stabili uni­tăţile fruntaşe, pe baza unor criterii şi notări judicios stabilite. Din juriile concursului fac parte şi reprezentanţi ai presei locale. 10 azi c­ea a a a acoperit, favorabil averselor de ploaie, Însoţite pa alocuri de descărcări elec­trice. Vintul va sufla slab pînă la po­trivit din sectorul vestic. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse între 8 şi 11 grade, iar cele maxime vor oscila intre 19 şi 22 grade. TELEVIZIUNE 18.00 Deschiderea emisiunii. Economie, ştiinţă, conducere. 18.20 Aplauze pentru colegii noştri. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. 20.35 „În această ţară, comuniştii..." 21.25 Telecinemateca. „Gropițe", cu Shirley Temple, Frank Mor­gan. 82.55 Telejurnalul de noapte. (V).

Next