Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)
1971-05-05 / nr. 994
Popice „Cupa semicentenarului“ Pentru tineretul de la sate, Comitetul judeţean Sibiu al U.T.C. a organizat în primele zile ale lunii mai o întrecere de popice la care au participat 5 echipe. Au fost lansate 40 lovituri mixte. Iată ciştigătorii pe echipe şi individual: 1. Orlat — 1541 p.d.; 2. Biertan — 1516 p.d.; 3. Miercurea — 1486 p.d.; individual: 1. Gheorghe Pardă (Orlat); 2. Dionisie Cîndea (Biertan); 3. Ilie Munteanu (Miercurea). Pagina AUTOUTILAREA- pîrghie importantă în sporirea eficienţei economice Ritmul actual al dezvoltării economiei presupune eforturi susţinute din partea colectivelor de muncă din fiecare unitate economică pentru introducerea de utilaje noi, perfecţionarea celor existente, crearea unor mijloace care să uşureze procesul de producţie, să ajute la sporirea productivităţii muncii. Ca urmare a indicaţiilor conducerii de partid şi de stat, cele mai multe întreprinderi industriale au trecut la executarea cu forţe proprii a unor maşini, utilaje şi instalaţii necesare activităţii lor economice. In felul acesta sunt valorificate rezervele existente în cadrul diferitelor unităţi, capacitatea creatoare a cadrelor de concepţie, hărnicia şi priceperea muncitorilor şi specialiştilor. In această activitate de autoutzare multe întreprinderi din județul nostru au dobândit o bună experienţă, în primul trimestru al acestui an autoutilarea s-a concretizat în sporirea patrimoniului de mijloace fixe cu 135 de utilaje, aparate sau mașini a căror valoare s-a ridicat la pesta 5 400 000 lei. De reţinut faptul că această nouă vestre tehnică cu care s-au autodotat întreprinderile judeţului cuprinde o gamă variată de maşini şi utilaje, demonstrînd cit de diversificată a fost preocuparea cadrelor de specialişti, a muncitorilor şi tehnicienilor pentru găsirea celor mai eficiente mijloace pentru accelerarea procesului de producţie şi reducerea costurilor. în acţiunea de autoutilaje cele mai multe unităţi şi-au îndreptat eforturile spre realizarea unor utilaje şi instalaţii care sunt mai greu de procurat atit din ţară cât şi din import — şi care sunt necesare pentru asigurarea sporurilor de producţie prevăzute în planul pe acest an şi în întregul cincinal. In acest scop, uzina „Independenţa“ şi-a executat două cuptoare de călire şi recirculaţie pentru laborator. De asemenea, la Uzina de piese auto, unde se poate vorbi deja de o tradiţie in acest sens, s-au realizat, în primul trimestru a. c., 10 utilaje a căror valoare se ridică la peste 2,5 milioane lei. Amintim cîteva: cuptor cu paşilor, bazine de curbat şi călit, cuptoare mecanice pentru Încălzit capete foi arc, instalaţie de revenire Cu două băi, maşini de rolat ochiuri de foi are etc. Tot pentru lărgirea activităţii productive, pentru utilizarea judicioasă a suprafeţelor de producţie sau ridicarea productivităţii utilajelor existente, la „Flamura roşie" Sibiu cele 14 utilaje realizate, a căror valoare s-a ridicat la aproape 800 mii lei, s-au concretizat printre altele în: moara cu ciocane, dispozitiv pneumatic de pilit spete, precum şi polizoare duble de şlefuit, rachouri; la AMET Sibiu s-au executat două cuptoare pentru tratament termic şi o linie de confecţionare a cojilor de bachelită, iar colectivul de specialişti de la I.R.U.M. a dat în funcţiune o maşină de ascuţit prin electroerozume şi o baie de strufi pentru revenire. Bilanţul acţiunii de autoutilare din primul trimestru al acestui an scoate în relief preocuparea multor unităţi şi în direcţia mecanizării şi perfecţionării transporturilor interne, pentru uşurarea muncii şi accelerarea ritmului de lucru pe flux de producţie. în acest sens la „Automecanica Mediaş, prin autoutilare s-au executat 75 containere, un transportor suspendat şi două cărucioare pentru span, toate acestea valorînd peste 390 mii lei. De asemenea, la Uzina mecanică Marşa, conveiorul pentru montaj remorci basculante, cit şi transportorul de cauciucuri constituie exemple edificatoare ale preocupărilor colectivului de aici pentru accelerarea transportului de la o fază de producţie la alta, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Bineînţeles, toate aceste eforturi s-au făcut simţite în fiecare unitate industrială, cit şi pe ansamblul economiei judeţului. Rezultatele înregistrate pînă în prezent, realizarea planului pe 4 luni cu 3 zile înainte de termen (depăşirea cu mult a angajamentelor luate în cinstea semicentenarului partidului şi a zilei de 1 Mai) sunt dovezi elocvente. Totodată, au apărut importante economii la preţul de cost al produselor, s-au putut face o serie de renunţări la achiziţionarea de utilaje din ţară şi import, toate acestea fiind o expresie a preocupării continue a fiecărui colectiv de muncă pentru sporirea necontenită a eficienţei activităţii economice. BORIS ROTASU şeful serviciului industrie la Direcţia judeţeană de statistică Cadru din noua grădină de vară a restaurantului „împăratul romanilor" din Sibiu, deschisă zilele trecute Foto: HORST BUCHFELNER Atletism ms m mm sibieni din nou victorioşi In cadrul campionatului interjudeţean pe echipe, atleţii judeţului nostru au participat, la sfîrşitul săptănîinii trecute, la Baia Mare, la un concurs contînd pentru etapa a Il-a. După două zile de întreceri, sibienii s-au detaşat cu uşurinţă în învingători în faţa echipelor judeţelor Maramureş şi Caraş-Severin. Selecţionata judeţeană (antrenori profesorii M. Fabritius, R. Wagner şi G. Arendt), alcătuită din sportivi de la Şcoala sportivă Sibiu, C.S.M. Sibiu, A.S.A. Sibiu, C.A. Mediaş şi Şcoala sportivă Mediaş, se dovedeşte mult mai omogenă faţă de anii trecuţi, reuşind să alinieze sportivi de valoare in majoritatea probelor. Elementele forte ale selecţionatei judeţului nostru se arată a fi totuşi aruncătorii, săritorii şi sprinterii, care şi în acest concurs, au putut obţine sternul primelor două locuri. S-au evidenţiat: Horia Cernescu — loc I la 110 mg (15,2 — rec. judeţean egalat) şi lungime (6,77 m), Iosif Kőműves — loc I la 100 şi 400 m (11,2 şi respectiv 52,7 — record de juniori), Romulus Moise — loc I la înălţime (1,91 m — record judeţean), Horia Bercea — loc I la 3 000 m obstacole da 5 000 m (9,58,7 şi respectiv 10,03,0), Ion Armean — loc I la greutate (14,02 m) şi disc (43,72 m), Ştefan Boldor — loc I la triplu salt (14,47 m), Annemarie Munteanu — loc II la 800 m (2,23,3 record judeţean), Maria Vlancea şi Marianne Graef (cîştigătoare la aruncările de greutate şi respectiv suliţă). Bine s-au comportat şi Adrian Dinu (înălţime şi garduri), Ioan Ciocănescu, Cornel Larion, Liliana Roşianu, Maria Mako, Arcadie Kallosi (juniori), Oskar Barth şi Reinhold Knall. Scoruri finale: Sibiu — Maramureş 152—83, Sibiu — Caraş—Severin 158— 92; Maramureş — Caraş—Severin 104—95. După două etape ale campionatului, selecţionata sibiană ocupă, graţie punctaverajului superior, locul I în serie. Prof. N. DEMBIŢCHI Tenis «de masă Competiţie ’rcarvată elevilor De cîteva zile s-au încheiat întrecerile fazei judeţene a „Cupei semicentenarului“ le tenis de masă, competiţie rezervată elevilor din liceele şi şcolile profesionale. Iată ciştigătorii: simplui fetei 1. Gabriela Traşcă (Miercurea), 2. Natalia Filip (Liceul alimentar Sibiu), 3. Doina Fărcaş (Sălişte); simplu băieţi: 1. Ilie Moraru (Grupul şcolar „Independenţa* Sibiu), 2. Petru Eresei (Liceul energetic Sibiu), 3. Gheorghe Mircescu (Liceul teoretic Dumbrăveni); dublu fete: 1. Gabriela Traşcă+ Elena Piper (Miercurea), 2. Doina Fărcaş-Constanţa Muşatescu (Liceul Sălişte), 3. Natalia Filip+Olivia Linca (Liceul alimentar Sibiu); dublu băieţi: 1. Gh. Mircescu+Mircea Marcos (Liceul Dumbrăveni), 2. Nicolae Groiaru + Peter Kloos (Şcoala construcţii Sibiu), 3. Cristian Ursoiu-Ilon Monea (Liceul Avrig). Tribuna Sibiului In secţia ţevi textile a fabricii „Flamura roşie“ Sibiu, o maşină de canelat presat, ce execută două operaţii consecutiv, a permis dublarea productivităţii la această fază integrarea socială a tineretului -obligaţie a ce Industria Mediaşului îşi primeneşte anual forţa de muncă cu noi contingente de tineri ieşiţi de pe porţile şcolilor profesionale. Elanul lor tineresc, entuziasmul se îmbină cu experienţa celor virstnici, asigurindu-se în felul acesta un ritm înalt procesului de producţie, caracterul lui dinamic, ascendent. Receptiv la acest imperativ social, Comitetul municipal Mediaş al U.T.C. a organizat recent o dezbatere pe tema integrării sociale a tinerilor absolvenţi ai şcolilor profesionale, invitînd, la masa rotundă, tineri din promoţia anului 1070 alături de maiştri, secretari ai organizaţiilor de partid şi U.T.C. din citeva întreprinderi. Discuţiile au relevat o serie de aspecte pozitive şi negative privind preocuparea pentru activitatea şi viaţa tinerilor care au făcut primii paşi în munca productivă. O constatare generală îmbucurătoare sugerată de participanţii la discuţii (Constantin Ionescu, sudor, Stoica Ana, textilistă, Ioan Pirvu, muncitor, confecţii încălţăminte) a fost aceea privind grija deosebită a maiştrilor şi a colectivelor din întreprinderi cu care au fost înconjuraţi zi de zi tinerii. Aprecierile au dus la convingerea că experienţa muncii calificate, a vieţii, se transmit în întreprinderile mediesens la înalta incandescenţă a conştiinţei de comunist. Organizaţiile de partid, U.T.C. şi sindicat urmăresc consecvent modul cum tinerii se acomodează noului mediu social, se ocupă de educaţia lor, solicitîndu-i la acţiuni menite să înfrumuseţeze viaţa colectivului, să asigure manifestarea plenară a personalităţii lor. Tendinţa de autodepăşire, de continua perfecţionare prin Studiu şi informare a tinerilor din şcoli, licee şi din întreprinderile industriale, constituie nota dominantă a preocupărilor organelor şi organizaţiilor de partid. Tinerii continuă să-şi lărgească orizontul profesional şi cultural frecventând cursurile liceului seral, sau perfecţionîndu-se în procesul de producţie, participind cu succes la mişcarea de inovaţii, concursuri profesionale, universitatea populară. In discuţiile purtate de tineri s-a subliniat însă şi existenţa unor carenţe în pregătirea profesională a tinerilor absolvenţi ai şcolilor profesionale repercutate imediat după încadrarea lor la locul de muncă. Datorită faptului că în prezent are loc un proces rapid de tehnicizare a proceselor de producţie, prin dotarea întreprinderilor cu maşini perfecţionate de înaltă productivitate, se creează un decalaj între nivelul de pregătire a tinarului în şcoală, care face practica la maşini simple, şi cerinţa care i se impune de a lucra în ritmul alert din uzină cu plan de producţie, la acest mecanism complex. Participanţii la masa rotundă au relevat importanţa dotării şcolilor cu aparatură modernă necesară, care să se apropie de nivelul uzinei. De asemenea, este necesară accelerarea ritmului activităţii practice a elevilor, în aşa fel încît, în momentul cînd ei devin muncitori calificaţi şi lucrează independent, să aibă deprinderile formate pentru a-şi putea realiza norma zilnică de lucru. Pentru aceasta este nevoie desigur de cadre bine pregătite care să-i îndrume cu operativitate şi competenţă. O dată intraţi în procesul de producţie, tinerii trebuie antrenaţi la viaţa de colectiv. In acest sens organizaţiilor U.T.C. le revine sarcina să organizeze în aşa fel activitatea Incit toţi tinerii să participe activ la viaţa de organizaţie, propunerile lor să fie luate in consideraţie, acţiunile iniţiate să fie atrăgătoare (în acest sens au dobîndit o experienţă pozitivă organizaţiile U.T.C. de la uzina „Tîrnava“, „Automecanica“, „8 Mai“, care organizează acţiuni diferenţiate pentru fete şi pentru băieţi in cadrul cărora se fac expuneri de către profesori, oameni de cultură, activişti de partid, pe diferite teme, se organizează seri distractive, concursuri, spectacole cultural-artistice). ILIE OJLARU activist al Comitetului municipal de partid Mediaș • • 5 Aproape de sufletul omului „Directorul nostru este un om de excepţie, afirmă tovarăşul Iancu Scorobeţ, locţiitorul secretarului comitetului de partid al R.A.S. Mediaş. Este un foarte bun organizator, de o competenţă profesională deosebită. Trăsătura fundamentală a activităţii directorului nostru este însă popularitatea sa, felul lui de a se apropia de sufletul omului, de a înţelege necazurile oamenilor, de a face totul, la modul concret, pentru satisfacerea cerinţelor tuturor salariaţilor“. „Eu consider că tovarăşul director este un om cum rar Intîlneşti, afirmă muncitorul Iosif Tempesnu, ---------------— care lucrează din 1962 în cadrul întreprinderii. Nu este problemă cu care să apelăm şi să nu fie rezolvată. Fiecare avem numai cuvinte de laudă pentru comportarea sa atit de apropiată faţă de noi, de necazurile şi bucuriile noastre". Zece mii opt sute treizeci şi două de hectare — aceasta este suprafaţa de teren agricol a I.A.S. Mediaş, unde conducător este inginerul Zeno Ilieş. Peste o mia de hectare de podgorie, aproape şapte sute de hectare de livezi, peste cinci mii de bovine — iată numai cîteva „sfere de activitate“ ce solicită intens capacitatea întregului colectiv, dar mai ales toate potenţele creatoare ale conducătorului. Biografia inginerului Zeno Ilieş este simplă, ca a oricărui om harnic, cinstit, îndrăgostit în primul rînd de muncă, de meserie. Şase ani — inginer zootehnist la fosta G.A.S. Slimnic, unde „amprentele“ muncii inginerului Zeno Ilieş se mai văd şi acum, trei ani *— director la fosta I.A.S. Laslea, un an— preşedinte al Consiliului raional agricol Mediaş, apoi director la umina I.A.S. Moşna şi acum director al I.A.S. Mediaş. Un drum de continuu progres. „Principiul fundamental al activităţii mele este să ajut oamenii cu care lucrez, să-i înţeleg şi — împreună — să facem lucruri bune“, afirmă simplu comunistul Zeno Ilieş. Lucruri bune. Desigur — sunt vizibile. In 1968, întreprinderea pe care o conduce, realizează un beneficiu anual de 2.287 102 lei, faţă de indicatorul planificat de 719 000 lei. Producţiile mari înregistrate an de an în sectorul vegetal şi cel zootehnic atestă existenţa unui colectiv de muncitori foarte buni, la a căror formare contribuţia specialiştilor unităţii, în frunte cu inginerul Zeno Ilieş, este esenţială. În acest an, întreprinderea trebuie să realizeze o producţie globală de peste 60 milioane lei şi să obţină un beneficiu de aproape 4 milioane lei. „Totul este posibil cînd munceşti cu oameni asemenea celor din colectivul nostru“, continuă inginerul Zeno Ilieş. Lucrătorii întreprinderii spun însă că „totul se poate cînd ai un asemenea conducător". Reciprocitate întîmplătoare, formală? Nicidecum, este expresia înaltelor calităţi morale şi profesionale ale comuniştilor angajaţi total pe drumul mai-binelui, pe drumul continuului progres social. Şi aportul inginerului Zeno Ilieş la aceste izbînzi este meritoriu. Pentru modul său de a lucra, pentru felul său de A FI este stimat nu numai de colectivul pe care îl conduce. Recent comunistul Zeno Ilieş a fost decorat cu ordinul Steaua Republicii Socialiste România, clasa a V-a, ca o încoronare a unei etape de succese ce prefigurează evident o ascendenţă a competenţei profesionale îmbinate cu un profil moral de om-constructor al evului nou, socialist. GH. GRADINARU D Mar rotii 1 n 1 „miur cîn mici n tilm lemn Nicolae Breban afirma (Cinema nr. 4, 1971) că trecerea lui de la uneltele prozatorului lacele ale autorului de film a reprezentat pur şi simplu o aventură. Aventura — în sensul ieşirii din Obişnuit — se continuă aci spectatorului care constată că Printre colinele verzi este un film ce iese din obişnuitul filmelor româneşti de pînă acum, el refuzîndu-se înscrierii in vreuna din categoriile pe care producţia cinematografică naţională le-a conturat pînă în prezent. Intenţii de asemănare apar, inevitabil, dar, în esenţă. Printre colinele verzi se defineşte ca o peliculă aparte. Aventură aceasta, i-am zice pozitivă sau creatoare, în orice caz, nu gratuită pentru regizor al cărui roman Animale bolnave este unul din cele remarcabile ale ultimilor ani, se transmite cu sentimentul operei săvîrşite cu efort serios, cu responsabilitate. Cred ca nu ar trebui să ne raportăm la relaţia roman—scenariu, autorul ambelor fiind unic, iar cerinţele scenariului sunt imperios detaşate de ale romanului. In acest sens, Nicolae Breban a operat, îndreptăţit, în beneficiul intenţiilor filmului, unele reducţii in materialul epic prim (exemplu: renunţarea la episoadele incluzînd viaţa familiei Gîrda, relaţia Titus—Irina), elemente de importanţă decisivă pentru atmosfera cărţii dar care ar fi încărcat inutil filmul. în fine, sublinierea prezenţei lui Paul, începutul şi sfîrşitul filmului pe monolog, estom- CJzîhn area sau abandonarea capitolelor care trăiesc fără ca participarea directă sau retrospectivă a lui Paul să le cenzureze, acordarea de spaţiu generos episoadelor care ţin de înfruntarea unor idei externe, fac ca scenariul să devină intenţionat altceva. Cred că de la această condiţie trebuie discutat filmul, încercînd să uităm romanul, amintindu-ne, precum Paul, că uitarea este o condiţie a memoriei. Prin urmare, Printre colinele verzi rămîne un film care se compune din psihologie şi poliţist, cu episoade care se întrepătrund şi cu altele care se derulează detaşat, neputînd fi, cred eu, catalogat nici ca film poliţist, nici psihologic, mai degrabă drămuit între una şi alta, cu tentă vizibilă de dezbatere ideologică, înscrierea com.*.225* 35£3ffiLtK batanţilor în categorii larg sociale, lărgindu-i semnificaţia pînă la sensuri sociale actuale. Cu alte cuvinte Printre colinele verzi se vrea şi reuşeşte să fi® mult cuprinzător, fără a deveni baroc, ambiţios în a descoperi adevărul precum Voştinaru, dar făcînd-o cu mijloacele inteligente ale plutonierului Mateiaş. Un film modern fără ostentaţia formulelor vizuale, neapărat inedite, cu o imagine permanent dinamică (Aurel Kostrakiewicz) surprinzînd peisaje selecţionate inteligent, decisive atmosferei. Un film beneficiind de o muzică foarte cinematografică (Tiberiu Olah), foarte prezentă, într-adevăr un participant obsesiv care, alături de comentariul vorbit, un veritabil personaj aparte, uneori detaşat de imagine, poetic, constituie axă de atmosferă şi de personalitate a filmului. In fine, un film românesc în care rolurile foarte mici şi figuraţia nu stîrnesc zîmbete, iar distribuţia de bază mi se pare ireproşabil aleasă: Dan Nuţu (Paul), Arion (Mircea Albulescu), Miloia (Vasile Niţulescu), Voştinaru (Ion Dichiseanu), Irina (Emilia Dobrin), Racolţea (Ion Besoiu). L-am lăsat la urmă pe Ion Caramitru care, in rolul plutonierului Mateiaş, demonstrează că este un excelent actor de film, cum excelent este, la primul său film Nicolae Breban în tripla sa ipostază: scriitor, scenarist şi regizor. RAREŞ CORNEA CONSTANTIN CIMPEANU - un demn activist al sportului sibian unde se hotărăsc destinele sportului sibian. O mină de ajutor peste tot.... la fotbal, la volei, handbal, la ştrand, la popice... mai ales la popice. Pasiunea sa pentru popice îi aduce în 1962 o mare satisfacţie. Cu echipa feminină Voinţa, pe care o antrenează, cucereşte locul al II-lea pe ţară, răsturnînd toate pronosticurile, spre surprinderea specialiştilor acestui sport. Curînd munca sa plină de pricepere este încununată de o nouă distincţie: Diploma „Merite în activitatea sportivă" — conferită de Federaţia Română de Popice, după ce, în 1947, primise din partea aceluiaşi for un „BREVET", în semn de preţuire. Constantin Cîmpeanu a ştiut să aleagă şi să pună în valoare priceperea şi dragostea pentru sport a colaboratorilor săi. El a format un nucleu de harnici activişti sportivi, în rândul cărora s-a remarcat Victor Petrovici, care îndeplineşte în prezent funcţia de preşedinte al Comisiei judeţene de popice. (Activitatea lui Victor Petrovici activist pe turim sportiv acoperă o perioadă de 26 de ani). ... Doi oameni care s-au unit într-o muncă neobosită pa care numai timpul, durata unei vieţi, o poate reconsidera. Momentul recunoaşterii meritelor acestor oameni a sosit din nou în acest 1971, încărcat de întreaga sa semnificaţie: lui Victor Petrovici i-a fost luminată de către C.N.E.F.S. şi F.R.P. Diploma „Merite în activitatea sportivă“, iar lui Constantin Cîmpeanu i s-a decernat, „Diploma de onoare a C.N.E.F.S. pentru merite deosebite în dezvoltarea mişcării de educaţie fizică şi sport". VIOREL CUCU. Munca, perseverenţa, dăruirea îl înalţă întotdeauna pe om, conferindu-i personalitate, preţuire. Ne-o confirmă de data aceasta. Intr-un mod exemplar, Constantin Cîmpeanu, vechi activist al mişcării sportive din Sibiu ... De treizeci şi unu de ani Constantin Cîmpeanu s® află pretutindeni acolo azi... ANIVERSĂRI • S-a născut (1818) Karl Marx (nr. 14. III. 1883). • Se împlinesc 150 de ani de la moartea (1821) lui Napoleon I Bonaparte, general şi om politic din timpul revoluţiei franceze, proclamat împărat al Franţei (1804—1814 şi 1815). • 125 de ani de la naşterea (1848) lui Henryk Sienkiewicz, prozator polonez, laureat al Premiului Nobel (m. 1916). TIMPUL Centrul meteorologic. Sibiu comunică: Vreme instabilă cu cerul temporar CINEMA SIBIU: PACEA: Printre colinele verzi (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Romeo şi Julieta, seriile I si II (orele 9,30; 12,00; 14,30; 17,00; 20,00); TINERETULUI: Coliba unchiului Tom (orele 8,30; 11,00; 13,45; 16,00; 18,30; 20,45). MEDIAȘ PROGRESUL: Haiducii lui Şaptecai (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Impostorii (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Întîlnirea (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: In ghiarele invizibile ale dr. Mabuse (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Nu fi trist fetele 10,00; 16,00 ş! 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Degetul de fier (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR: Marii, vacanţe (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Adio, prieteni (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BĂI: Măsura riscului (orei( 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Amintiri bucureştene (orele 17,00 * 19,00). Cadru din filmul românesc PRINTRE COLINELE VERZI Anul IV, nr. *994 ..........márnám Concurs pentru lucrătorii din comerţ In scopul Îmbunătăţirii calităţii deservirii şi a produselor in alimentaţia publică, Ministerul Comerţului Interior şi comitetul Uniunii sindicatelor din comerţ şi cooperaţie au iniţiat un concurs republican, eşalonat în trei etape, după următorul program: Etapa I, de masă, se va încheia la 30 iunie 1971. In această etapă, din judeţul nostru vor participa unităţile I.A.P.L. „Cofetarul“ Sibiu şi T.A.P.R. Mediaş, etapa a 11-a, programată între 1 septembrie şi 30 septembrie 1971 (faza judeţeană) va reuni în concurs colectivele fruntaşe din cele două întreprinderi, etapa a IlI-a, se va desfăşura în Capitală, în perioada noiembrie—decembrie 1971, cu participarea colectivelor fruntaşe din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti. Pentru urmărirea rezultatelor concursului s-au numit şi aprobat, potrivit regulamentului, jurii care, prin control şi îndrumare vor stabili unităţile fruntaşe, pe baza unor criterii şi notări judicios stabilite. Din juriile concursului fac parte şi reprezentanţi ai presei locale. 10 azi cea a a a acoperit, favorabil averselor de ploaie, Însoţite pa alocuri de descărcări electrice. Vintul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 şi 11 grade, iar cele maxime vor oscila intre 19 şi 22 grade. TELEVIZIUNE 18.00 Deschiderea emisiunii. Economie, ştiinţă, conducere. 18.20 Aplauze pentru colegii noştri. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. 20.35 „În această ţară, comuniştii..." 21.25 Telecinemateca. „Gropițe", cu Shirley Temple, Frank Morgan. 82.55 Telejurnalul de noapte. (V).