Tribuna Sibiului, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)

1971-06-11 / nr. 1026

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La »»Emailul roşu“ Pe fondul unei „dispute“ fără orizont se tolerează o nejustificată risipă de metal Gospodărirea judicioasă a mate­riilor prime şi materialelor, între care metalul ocupă un loc de frun­te, combaterea hotărîtă a risipei prin reducerea consumurilor speci­fice, fără a influenţa negativ cali­tatea produselor, constituie in pre­zent o problemă de mare complexi­tate şi importanţă, adusă în prim­­planul activităţii de producţie din oricare întreprindere de către nu­meroase indicaţii şi documente e­­laborate de conducerea de partid şi de stat. In contextul acestora, toate colectivele de muncă sunt so­licitate să-şi înteţească considerabil eforturile pentru valorificarea su­perioară a fiecărui gram de metal, prin transformarea lui în valori de un înalt grad calitativ şi o ridicată valoare, de întrebuinţare. Şi cu toate că de cele mai multe ori rezultatele sunt meritorii, nu pot fi trecute cu vederea unele a­­nomalii care conduc la o risipă ne­justificată, subminînd eforturile e­­vidente pentru economisirea meta­lului. O asemenea situaţie se face sim­ţită la uzina medieşană „Emailul roşu", ea constituind obiectul unor investigaţii care au evidenţiat nea­junsuri importante. De la bun început ne-am aflat în faţa unei Situaţii­Intrucâtva pa­radoxale: norma de consum la ta­blă (uzina medieşană este o mare consumatoare) a fost stabilită pen­tru acest an de către C.S.P. la 1,078 tone tablă/tona de produs finit. Ce se intîmplă în realitate? In­ginerul şef al uzinei, Ioan Blag, a declarat categoric că o asemenea cifră a fost stabilită mecanic, ar­bitrar, ea nefiind citaşi de puţin corelată cu posibilităţile actuale ale întreprinderii, cu nivelul calitativ la care se obţine tabla de la fur­nizori. Ca urmare, la începutul a­­cestui an, din colectiv format din specialişti ai C.S.P., ai ministerului, centralei şi uzinei, a întocmit o lu­crare prin care s-au stabilit consu­murile specifice... reale la fiecare produs în parte. Nu este lipsit de interes să arătăm că la aproape toate poziţiile s-au determinat con­sumuri mult peste media stabilită (la ceainice, de pildă, ele variază într-o gamă cuprinsă între 1,571 şi 1,102). Aşa se explică faptul că, din tri­mestrul II, uzina „Emailul roşu“ face raportarea în... 2 variante — una, în raport cu norma stabilită de C.S.P., cealaltă, în replică, după calculele proprii. De pildă, la sfîr­­şitul primelor patru luni ale anu­lui, deşi situaţiile statistice indicau o depăşire importantă a consumu­lui de metal planificat, calculele, în conformitate cu noul stadiu, „do­vedeau" că de fapt uzina... econo­misise aproape 10 tone metal! Nu ne-am propus să ne situăm de partea uneia sau alteia din cele două variante aflate în contradicţii flagrante. Ţinem doar să subliniem că un asemenea sistem de evidenţă nu poate în nici un caz stimula i­niţiativa, căutările colectivului de muncă respectiv. Pentru acest an, bunăoară, întreprinderea nu şi-a a­­sumat nici un angajament de eco­nomisire a metalului, iar anul tre­cut, în contextul aceleiaşi „dispute", s-a înregistrat o depăşire a consu­murilor specifice cu 565 tone. Situ­aţia se impune a fi deci reglemen­tată de urgenţă de către organele tutelare, altminteri uzina medie­­şeană se va prezenta din nou cu un bilanţ anual nesatisfăcător. Ceea ce au evidenţiat însă in­vestigaţiile noastre este că pe fon­dul anomaliei amintite, uzina ră­­mîne indiferentă la multe deficien­țe proprii, reprezentînd tot atîtea „robinete“ ale unei risipe nejusti­ficate. Incontestabil rămîne faptul că, departe de a se diminua, con­sumurile specifice de­­ tablă au crescut de la an la an. Inginerul Ioan Blag ne-a prezentat justifică­rile, foarte sistematizat (pe punc­ (Gontinuare In pag. a IlI-a) EMIL DAVID rs Is I Elena Marinescu şi Margareta Mezei, eleve­ ucenice în anul I la C.E.I.L. Sibiu, fabrica de creioane, acordă toată atenţia felului în care se desfăşoară procesul de producţie pentru a deveni, în viitor, muncitoare cu o bună pregătire profesională i­s Is M­55 ts TSjursA­­­ 5 ! ! !!! Secretul de stat să fie SECRET!­ ­Aşa după cum se ştie, secretele au reprezentat obiectul activităţii pentru spionajul din toate timpu­rile. Azi, omenirea depinde în cea mai mare parte de activitatea industrială, iar spionajul economia a căpătat şi capătă o importanţă tot mai mare, devenind una din afacerile cele mai tenebroase şi mai necurate. Obiectivele sale au devenit secretele industriale de diferite tipuri — de la informaţii în legătură cu noi maşini şi unel­te, invenţii, formule şi concepţii, pînă la cele mai tainice cercetări tehnico-ştiinţifice. In lumea occidentală, care cu­noaşte cea mai aprigă concurenţă, pierderile provocate diferitelor fir­me de spionajul industrial se a­­preciază la sute de milioane de dolari anual. Sunt numeroase ca­zurile cind, din cauza spionajului, invenţii la care cercetarea lucrea­ză ani de zile se soldează cu pa­gube enorme pentru cei care cheltuiesc bani şi inteligenţă, din cauza unor fisuri in sistemul de apărare a secretului, şi de care profită partea concurentă. In ţara noastră, proprietatea so­cialistă a înlăturat concurenţa, interesele private de grup şi, deci, şi spionajul economic intern, dar nu şi spionajul din partea unor firme şi organizaţii străine inte­resate. Cazurile depistate in ultimii ani — şi despre care presa, radioul, televiziunea au informat la timp — sînt concludente în acest sens, atrăgîndu-le serios atenţia de a fi vigilenţi. Socialismul, această măreaţă cucerire, a lărgit sfera valorilor materiale şi spirituale care tre­buie apărate — creaţie a inte­ligenţei şi spiritului novator al poporului nostru. Pentru prevenirea unor daune economice care ar putea decurge dintr-o tratare superficială a ceea ce înseamnă secret şi cum trebuie el apărat, au fost elaborate acte normative care reglementează a­­părarea secretului de stat, aşa cum sunt Decretul 430 şi H.C.M. 1009/1969. Aceste acte normative stabilesc categoriile de date şi in­formaţii care constituie secrete de stat, precum şi atribuţiunile care revin salariaţilor, conducă­torilor de întreprinderi şi institu­ţii pentru cărarea lor. Controalele efectuate în judeţul Sibiu de către organele de stat împuternicite să constate modul cum sunt respectate dispoziţiunile în această materie au scos în­ evi­denţă o serie de rezultate pozitive care demonstrează că marea ma­joritate a salariaţilor din între­­prinderi şi instituţii au înţeles importanţa apărării secretului de stat ca pe o sarcină de mare răs­pundere. Datele şi documentele secrete, materializate în rapoarte şi informări, diferite situaţii sta­tistice, documentaţii şi procese tehnologice cu caracter de nou­tate au fost găsite bine asigurate, iar majoritatea persoanelor care au fost avizate să lucreze cu ele respectă in cea mai mare parte prevederile şi regimul stabilit de lege. Aceasta este concluzia la care s-a ajuns şi cu ocazia ultimului control, efectuat în urmă cu cite­­va zile în 42 de întreprinderi şi instituţii din judeţul Sibiu. Din păcate, au fost găsiţi sala­riaţi şi chiar conducători de în­treprinderi care îşi imaginează cu greu sau nu-şi imaginează de loc îndemînarea vicleană a spionaju­lui industrial, făcînd astfel mai uşoară meseria de hoţ şi spion. Mai există chiar şi persoane in­vestite cu răspunderi, care, atunci cind discută probleme privind securitatea întreprinderilor, au în vedere, în primul rînd, protecţia produselor şi mai puţin protecţia secretelor de stat, a invenţiilor, care de fapt reprezintă unul din bunurile cele mai de preţ ale u­­nităţilor respective. In primul rând se constată că in multe unităţi sunt încălcate prevederile art. 8 din Decretul 430 și H.C.M. 1009, prin faptul că ac­cesul la documentele secrete este permis unui număr, prea mare de persoane. De exemplu, la servi­ciile plan, unde se lucrează frec­vent cu documente secrete, sunt avizate aproape toate persoanele din cadrul acestora — așa cum s-a constatat la Uzina mecanică Mir­­şa, „Independenţa", Centrala in­dustrială gaz metan şi în alte părţi. In această direcţie s-a a­­juns pînă acolo incit, dîndu-se dovadă de o crasă lipsă de vigi­lenţă, a fost permisă consultarea unor documente secrete de către persoane interesate să le cunoas­că în alte scopuri decit pentru îndeplinirea atribuțiilor de servi­ciu. (Continuare în pag. a III -a) Maior ION ATOMEI Pe marginea unui control inopinat în organizarea activităţilor industriale din cooperativele agricole LA „CIRCULARULINIŢIA­TI­VELOR MATERIALIZATE SE FASONEAZĂ­­ DIN LEMN­­ IMPORTANTE VENITURI în 1970 cooperativele agricole din judeţul nostru au obţinut un venit total de 11296 000 lei din valorifi­carea produselor cu caracter indus­trial şi din prestări de servicii. Bine­înţeles, cifra nu are o semnificaţie deosebită la prima vedere. Dar dacă avem în vedere că în economia u­­nor unităţi — cum sunt cooperati­vele agricole din Noul Român, Ar­­paşu de Jos, Cîrţa, Cîrţişoara, Cis­­nădioara, Marpod, Cristian, Tîrnava •— ponderea acestor venituri este de SO­UO sau chiar peste 80 la sută (cazul Noul Român) din totalul ve­niturilor anuale realizate, importan­ţa care se acordă acum dezvoltării acestor sectoare apare în lumină. Recenta lege privind organizarea ac­tivităţilor industriale, a prestărilor de servicii în cadrul cooperativelor agricole creează un cadru deosebit de fertil pentru valorificarea supe­rioară a tuturor posibilităţilor de producţie din cadrul unităţilor, pen­tru mobilizarea activă a întregii ca­pacităţi creatoare a oamenilor mun­cii din mediul rural în obţinerea u­­nor venituri cit mai mari în agri­cultura cooperatistă. Uniunea jude­ţeană a cooperativelor agricole a desfăşurat o largă acţiune de depis­tare a posibilităţilor de extindere a activităţilor industriale şi a prestă­rilor de servicii existente, de diver­sificare a acestor activităţi prin în­fiinţarea de noi sectoare, în urma analizei temeinice efectuate de or­ganele agricole judeţene şi consilii­le de conducere s-a ajuns la con­cluzia că în acest an cooperativele agricole pot realiza, din asemenea activităţi, venituri de cca 15 206 000 Iei, din care din prestări de servi­cii 1­5 884 000 lei Obţinerea aces­tor venituri reclamă mobilizarea u­­nor importante rezerve interne, pre­supune o restructurare în economia unor unităţi. Acordînd o atenţie deo­sebită rezolvării problemelor legate de organizarea noilor sectoare şi de dezvoltare a celor existente, consi­liile de conducere din cooperativele agricole acţionează hotărît pentru materializarea iniţiativelor. Iată, de exemplu, la Arpaşu de Jos, faţă de indicatorul anual pla­nificat, de 760 000 lei venituri din activităţile industriale şi prestările de serviciu, se preconizează obţine­rea a 1 200 000 lei. Baza de pornire o constituie atelierul de lemnărie­­tîmplărie existent, care a realizat în anul trecut un venit net de 450 000 lei. Datorită muncii, bine organizate, pina în prezent acest atelier a con­tribuit cu 400 000 lei la obţinerea ve­niturilor din acest an. Sub conduce­rea şefului de echipă Gheorghe Fiţa, cei zece lucrători execută cozi de lopeţi pentru brutărie, lăzi de pîine, panacoade, cozi de diferite unelte. Acest atelier va fi­­extins. Astfel, în echipă vor intra şi lemnarii Aurel Dateş şi Gheorghe Vizante, de la Arpaşu de Sus, care vor contribui şi ei cu cca 60 000 lei la „rotunji­rea“ veniturilor cooperativei agrico­le. Concomitent cu extinderea atelie­rului de lemnărie-tîmplărie, consiliul de conducere a luat măsuri şi pen­tru organizarea altor activităţi. A­­jungînd la concluzia că organizarea (Continuare in pag. a Ill-a) gr gradinaru \\ Vizite ale tovarăşei Elena Ceauşescu Tovarăşa Elena Ceauşescu, înso­ţită de tovarăşa Kim Song E, soţia tovarăşului Kim Ir Sen, a vizitat joi dimineaţa Fabrica de ţesături de mă­tase din Phenian. La vizită a par­ticipat şi tovarăşa Maria Mălnăşan, soţia ambasadorului României în R.P.D. Coreeană. La intrarea în fabrică, tovarăşele Elena Ceauşescu şi Kim Song E au fost întîmpinate de tovarăşa Ten Bok Sin, ministrul industriei textile, precum şi de reprezentanţi ai Co­mitetului orăşenesc de partid şi ai Consiliului popular al municipiului. Un mare număr de muncitoare afla­te pe platoul de la Intrare au acla­mat pentru prietenia româno-coreea­­nă­ Sunt vizitate diferite secţii ale fa­bricii, precum şi o expoziţie a celor trei sute de sortimente de ţesături realizate aici şi ale căror desene şi culori vădesc un gust ales şi un deosebit meşteşug, în continuare, sunt vizitate creşa şi grădiniţa de copii ale raionului nr. 1 din capitală. Grupuri de mici artişti, purtînd banderole cu tricolo­rul românesc, interpretează în cinstea oaspetelor cîntece şi dansuri. Tova­răşele Elena Ceauşescu­­şi Kim Săng­u se fotografiază în mijlocu­l lor. In cursul după-amiezii, tovarăşa Elena Ceauşescu a făcut o vizită la sediu Uniunii Democratice a Femeilor Coreene, unde s-a întîl­­nit cu tovarăşa Kim Song E, cu to­varăşe din conducerea acestei orga­nizaţii de masă. A avut loc o dis­cuţie despre contribuţia femeilor din cele două ţări la construcţia socialistă. Gazdele au mulţumit în mod de­osebit pentru grija părintească ma­nifestată de poporul român, de fe­meile din România faţă de copiii orfani coreeni care au găsit o ade­vărată familie la mii de kilometri depărtare de patria lor, în perioa­da de după încheierea războiului declanşat de imperialiştii ameri­cani în anii 1950—1953. Materiale realizate de trimişii speciali ai Agerpres la Phenian ­ Tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Mun­cii din Coreea, preşedintele Cabine­tului de Miniştri, împreună cu so­ţia sa, Kim Song E, a făcut joi o vizită protocolară tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macoves­­cu, prim-adjunct al ministrului a­­facerilor externe, şi Aurel Mălnă­­şan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost pre­zenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O­ffin O,­ptembri ai Comitetului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Muncii din Coreea, Zong Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Hă Dam, mi­nistrul afacerilor externe, Kang Jong Săp, ambasadorul R.P.D. Co­reene la Bucureşti, şi alte persoane oficiale. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în R. P. D. Coreeană Vizita protocolară la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Solemnitatea unor decorări Joi dimineaţa, a avut Ioc solem­nitatea acordării unor înalte dis­tincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, so­ţiei sale, Elena Ceauşescu, şi tova­răşului Ion Gheorghe Maurer ordi­nul „Drapelul Republicii" — clasa L Prezidiul Adunării Populare Su­preme a conferit ordinul „Drapelul Republicii* clasa a II-a, membrilor delegaţiei de partid şi guverna­mentale române. In cadrul aceleiaşi solemnităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a în­mînat tovarăşului Kim Ir Sen, so­ţiei sale, Kim Săng E, tovarăşului Toi En Ghen, membru al Comite­tului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, pre­şedintele Prezidiului Adunării Popu­lare Supreme, şi tovarăşului Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepreşedinte al Ca­binetului de Miniştri, ordinul „Stea­ua Republicii Socialiste România" clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea, ordine­le „Steaua Republicii Socialista România" clasa a II-a şi „23 Au­gust* clasa a Il-a unor tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a R.P.D. Coreene. Conferirea acestor înalte distincţii române şi coreene, cu prilejul vi­zitei oficiale în R.P.D. Coreeană a delegaţiei de partid şi guverna­mentale a ţării noastre, reprezintă o expresie grăitoare a legăturilor trainice de prietenie şi colaborare statornicite intre cele două partide şi ţări, a sentimentelor de stimă şi solidaritate internaţionalistă pe ca­re le nutresc reciproc popoarele ro­mân şi coreean. Convorbiri oficiale româno-coreene Joi, 10 iunie, au început convorbi­rile oficiale intre delegaţia de par­tid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Populare De­mocrate Coreene, condusă de tova­răşul Kim Ir Sen, secretar general al CC, al Partidului Muncii din Co­reea, preşedintele Cabinetului de Mi­niştri. La convorbiri au participat mem­brii delegaţiei române: Ion Gheor­ghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C al P.CR., preşedintele Consi­liului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C al P.C.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului municipal București al P.C.R, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al CC al P.CR., George Macovescu, membru al C.C al P.CR., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum şi Ştefan Andrei membru supleant al CC al P.CR., prim-adjunct de şef de sec­ţie la CC al P.CR., Emilian Do­­brescu şi Constantin Mitea, membri supleanţi ai CC al P.C.R., consi­lieri la C.C al P.CR. Din partea coreeană au participaţi Toi En Ghen, membru al Comitetu­lui Politic, secretar al CC al P.M.C, preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic, secretar al CC­ al P.MC, prim-vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, Pak Sen Cer, membru al Comitetului Politic al CC al P.M.G., al doilea vicepre­şedinte al Cabinetului de Miniştri, general de armată O Jin U, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C al P.M.C, şeful Marelui Stat Major al Armatei populare coreene. Zong Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al CC­ al P.M.C­, vicepreşedinte al Cabinetului de Mi­niştri, Yang Hyang Sop, membru su­pleant al Comitetului Politic, secre­tar al CC al P.M.C., Hă Dam, mem­bru al CC al P.M.C. miniştrii afa­cerilor externe, Kim Jang Nam, membru al CC al P.M.C., adjunct de şef de secţie la CC al P.M.G., Kang Jong Sap, ambasadorul R.P.D. Coreene în România, în cadrul convorbirilor a avut loc un schimb de păreri asupra dezvol­tării pe mai departe a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, precum şi asupra unor probleme de interes comun. Convorbirile s-au desfășurat într-o­ atmosferă de prietenie frățească. Spectacol de gală In onoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, a membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale româ­ne, la Teatrul Mare din Phenian a avut loc, joi seara, un spectacol de gală. Apariţia în loja oficială a tova­răşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi a soţiilor lor, a membrilor conducerii de partid şi de stat a celor două ţări a fost intimpinată cu vii şi îndelungi aplauze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Democrate Co­reene. 3 000 de artişti profesionişti şi amatori au prezentat apoi, timp de două ore, epopeea muzicală şi co­regrafică „Patria noastră glorioa­să", înmănunchind cîntece popu­lare şi revoluţionare interpretate de coruri şi orchestre reunite, dan­suri tradiţionale cu evantaie şi e­­şarfe, mari montări coregrafice. Spectacolul a redat Intr-o inter­pretare impresionantă, de o Înaltă ţinută artistică, imagini din lupta pentru eliberarea socială şi naţio­nală a poporului coreean, pentru instaurarea puterii populare şi con­struirea socialismului In patria sa. Imense scene de ansamblu întru­chipează aspecte din lupta detaşa­mentelor de partizani împotriva o­­cupaţiei japoneze, a regimului co­lonial, pentru libertatea şi inde­pendenţa ţării, în focul acestor bă­tălii revoluţionare fiind creat partidul comuniştilor în frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen. Sunt evocate atmosfera sărbătorească a zilei vic­toriei de la 15 august 1945, bucuria cu care au fost întîmpinate refor­mele democratice, momente istorice pe drumul parcurs de oamenii muncii, sub conducerea partidului, spre instaurarea și întărirea regi­mului puterii populare. Peste ima­ginile muncii creatoare, entuziaste a poporului, stăpîn pe soarta sa, se aşterne insă umbra războiului de agresiune al intervenţiei imperia­liste americane. Unitatea de mo­nolit a poporului coreean — care s-a ridicat ca un singur om, la chemarea partidului, apărind cu bărbăţie, abnegaţie şi eroism pă­­mîntul patriei, viaţa nouă de sub orînduirea socialistă, cuceririle sale — şi-a găsit o expresie emoţionan­tă într-un tablou coregrafic care se încheie cu momentul sărbători­rii victoriei. Lupta patrioţilor sud­­coreeni împotriva ocupaţiei străine şi a autorităţilor reacţionare de la Seul, pentru unificarea patriei, este redată plastic în tabloul „Fiii şi fiicele din sud care luptă". într-o succesiune sugestivă sunt prezenta­te, apoi, creaţii artistice care slă­vesc munca şi realizările de astăzi ale Coreei socialiste, ale Partidului Muncii din Coreea. La sfîrşitul spectacolului, artişti­lor li s-a oferit un coş cu flori din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări vin pe scenă în mijlocul artiştilor, felicitîndu-i cu căldură, întreaga asistenţă aplaudă minu­te în şir, ovaţionează pentru prie­tenia dintre partidele, popoarele şi ţările noastre.

Next