Tribuna Sibiului, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)

1971-07-24 / nr. 1063

BIBLIOTECA„ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI­ VA­T ORGAN AL, COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1063 Sîmbătă, 24 iulie 1971 14 pagini, 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în portul şi pe şantierul de construcţii navale Constanţa In cursul zilei de vineri, cele­­mai reprezentative unităţi industriale­­ ale municipiului Constanţa — portul­ şi şantierul naval — au fost veziftete de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Si în­­preună cu soţia sa, Elena Ceauşes­cu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mă­­nescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Jancis Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­­pescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Pa-Ş­tilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în a­­ceastă săptămînă cînd conducătorii de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din econo­mie, cu stadiul îndeplinirii sarcini­lor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Întîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din industrie şi agri­cultură au un puternic efect mobi­lizator, duc la descoperirea unor so­luţii mai valoroase, pentru soluţio­­narea unor probleme importante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oame­nilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosinţă în dialogul secretarului general al partidului, cu realizatorii proiectului de extindere şi moderni­zare a portului Constanţa, cu navi­gatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi pînă la Constanţa, în co­munele 23 August şi Tuzla, la Efo­rie Sud, Eforie Nord, Agigea şi La­­zu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului, sunt salutaţi cu multă căl­dură de mii şi mii de cetăţeni. La Constanţa, coloana oficială se în­dreaptă prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se des­făşoară priveliştea dominată de pă­durea de catarge şi macarale a modernei porţi maritime româneşti. In faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, con­structori navali. Pe o mare pan­cartă este înscrisă urarea »Bine aţi venit în mijlocul nostru. Iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu". Se a­­plaudă îndelung, se ovaţionează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalţi conducători de partid şi de stat. O companie de onoare, formată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandantul su­prem al forţelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare. In holul Gării Maritime, sunt în­făţişate, cu ajutorul unor planşe, machete şi fotografii, stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvoltare a portului şi a şan­tierului naval constănţean, program ce, cu un an în urmă, a fost dez­bătut tot aici, împreună cu tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Sunt de faţă ministrul industriei construc­ţiilor de maşini, Ioan Avram, co­lectivele de conducere ale portului şi şantierului, alţi specialiştii din industria constructoare de nave din ţara noastră, precum şi cercetători şi proiectanţi ai institutelor de spe­cialitate. Se dau ample explicaţii în legătură cu obiective intrate în funcţiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cinci­nal. Dialogul generează propuneri şi sugestii privind amplasarea cît mai raţională a noilor obiective, în aşa fel ca portul, aflat în plin pro­ces de­­dimensionare, şi şantierul naval să-şi poată desfăşura activi­tatea în cele mai bune condiţiuni. în continuare, se vizitează cargoul de mărfuri generale „Tîrgovişte", an­corat în faţa Gării Maritime. Pe punte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte raportul comandantului na­vei, Eroul muncii socialiste, Ştefan Vasiliu. Oaspeţii sunt conduşi , prin compartimentele cargoului, li se oferă explicaţii de ordin constructiv şi funcţional cu privire la navă, asu­pra rutelor pe care le străbate şi mărfurilor transportate. Din 1957 şi pînă astăzi, nava „Tîrgovişte", reali­zare­a constructorilor navali din Ga­laţi, este condusă de Ştefan Vasiliu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se in­teresează de condiţiile de muncă şi de viaţă ale echipajului, de economi­(Continuare în pag. a. II-a) Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum şi celor 60 000 de comunişti ai organizaţiei judeţene, tuturor locuitorilor muni­cipiului şi judeţului Constanţa, un salut călduros din partea Comitetu­lui Central al partidului, a Consi­liului de Stat şi a guvernului Ro­mâniei socialiste. (Aplauze puter­nice). In aceste zile, am vizitat unele li­mită­ţi din judeţul şi municipiul I­­onstanţa, atît în industrie cît şi în agricultură. Cunosc, de altfel, mai tie mult judeţul Constanţa , încă d­in anii imediat următori eliberării ţă­rii, precum şi din anii mai apro­piaţi — şi pot să apreciez marile realizări, transformările adinei care au avut loc aici, atît în industrie şi­­agricultură, cît şi în domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, în îridicarea bunăstării oamenilor mutării. Astăzi, Constanţa este un puternic centru industrial al patriei, iar înt curînd va deveni şi oraşul cu cel ru­ai important şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile de pa­rtid de la şantierul naval, cît şi organizaţiile municipiului şi co­mitetul judeţean vor acţiona în aşa fel inciat programul de dezvoltare a şantierelor navale din Constanţa să se realizeze cel puţin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanţa a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cî­­teva zile unele cooperative, o între­prindere de stat, o staţiune agricolă de cercetare şi am putut constata cu satisfacţie succesele remarcabile obţinute în domeniul agriculturii — atît în ce priveşte recoltele la pro­ducţia vegetală, rezultatele în zoo­tehnie, cit şi în mecanizarea lucră­rilor agricole, pot spune că astăzi judeţul Constanţa se numără prin­tre judeţele fruntaşe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obţinute In judeţul Con­stanţa în dezvoltarea Industriei, agri­culturii şi In celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din măreţele victorii obţinute de poporul român In făurirea societăţii socialis­te, in transformarea României Intr-o ţară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură In plin progres, cu o şti­inţă şi cultură socialistă înaintate. (Vii aplauze). înfăptuirile din jude­ţul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comunişti, de organiza­ţiile de partid, de comitetul judeţean de partid, de toţi oamenii muncii, in frunte cu muncitorii. La fel ca în­treaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viaţă neabătut politica Partidului Co­munist Român, ce corespunde inte­reselor vitale ale naţiunii noastre so­cialiste. (Aplauze puternice). Aveţi, fără Îndoială, realizări şi în ridicarea nivelului de viaţă. Tovară­şul Vîlcu s-a referit aici la condiţiile de trai tot mai bune create oameni­lor muncii din judeţul Constanţa. Dacă privim ce s-a construit şi se construieşte în municipiul şi în ju­deţul dumneavoastră, putem afirma că Constanţa ilustrează în mod grăi­tor transformările înnoitoare şi suc­cesele pe care le obţine în toată ţara. Nu există astăzi judeţ, oraş sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activităţii con­structive­­ în industrie, in agricul­tură. In celelalte domenii ale vieţii sociale, tinde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului şi sta­tului pentru creşterea bunăstării po­porului. Viaţa demonstrează că tot ce Întreprinde partidul nostru, în­treaga sa politică, Întreaga sa acti­vitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aş dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniştilor, muncitorilor, ţăranilor, intelectuali­lor, tuturor locuitorilor din munici­piul şi judeţul Constanţa pentru fe­lul cum au realizat sarcinile cincina­lului care a trecut, pentru rezulta­tele obţinute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoaşteţi programul de dezvol­tare a României în anii 1971—1975. Judeţului Constanţa îi revin sarcini mari; în acest cincinal, în judeţul dumneavoastră se prevede un pro­gram de investiţii de peste 20 mi­liarde lei, din care un volum im­portant reprezintă dezvoltarea por­tului şi a şantierului naval. Dezvol­tarea în domeniul naval va creşte mult faţa de prevederile iniţiale ale cincinalului. Şantierul naval din Constanţa are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone şi în acelaşi timp, să înceapă construirea unui vas de 150 000 to­ne. Acestea sînt sarcini măreţe, de înaltă răspundere, a căror îndepli­nire presupune luarea tuturor mă­surilor şi eforturi susţinute din partea organizaţiei de partid jude­ţene şi a municipiului Constanţa, din partea comuniştilor de la şan­tierul naval, a conducerii adminis­trative, a specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Mi­nisterului Industriei Construcţiilor de Maşini; el are obligaţia de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul şantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiţii marile obiective ale noului cincinal. Suntem­ convinşi că Judeţul Con­stanţa va realiza în întregime sarci­nile ce-i revin în domeniul indus­triei, că muncitorii, tehnicienii şi inginerii nu vor precupeţi nici un efort pentru a îndeplini şi depăşi programul ce le stă în faţă. Le do­resc succes deplin în activitatea lor! (Aplauze puternice). In agricultură, judeţul Constanţa are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafeţele irigate vor fi aici cele mai mari din ţară. Constanţa va continua, deci, şi a­­cum, după cooperativizare, să ocu­pe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Suntem­ con­vinşi că ţărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specia­liştii, organizaţia de partid a jude­ţului vor munci în aşa fel incit să ocupe locul I şi la producţia pe hec­tar şi la producţia animalieră. După cite ştiu, tovarăşul Vîlcu şi-a luat angajamentul că se va obţine anul acesta în judeţ, pe terenurile irigate, o producţie de 12 000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obţinut, anul trecut, peste 10 000 kg la hectar şi cu acest prilej tova­răşii m-au asigurat că, anul aceşta, vor obţine 12 000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafeţe de sute sau, poate, de mii de hectare. Jude­ţul Constanţa va avea, însă, la sfîr­­şitul cincinalului peste 250 000 de hectare irigate şi va trebui să ob­ţină asemenea producţii nu pe cîteva mii, ci pe zeci şi zeci de mii de hec­tare cultivate cu porumb. Chiar da­că nu anul acesta, dar aş dori să realizăm asemenea producţii, pe mari suprafeţe, pînă la sfîrşitul cincinalu­lui Cred că sînt condiţii pentru a­­ceasta şi trebuie luate toate masu­rile ca de pe terenurile irigate să obţinem producţii tot mai mari, să obţinem cite două culturi, iar la le­gume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuţie tot mai pu­ternică la dezvoltarea societăţii noas­tre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizaţiei de partid din judeţul Constanţa succese tot mai mari în realizarea acestor sar­cini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea ca­drelor, precum şi, în general, privind ridicarea nivelului de cunoştinţe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în urmă­torii ani, într-un ritm rapid, a mari­nei noastre comerciale necesită mă­suri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît şi a cadrelor de comandă, a ofiţerilor de marină. Pro­babil că va trebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind con­centrarea într-un singur loc a şco­lilor de marină. Pregătirea marinari­lor şi a ofiţerilor pentru marina co­­mercială impune cunoştinţe vaste, din multe puncte de vedere supe­­rioare celor ce se predau in actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun şi în alte sectoare. Cunoaşteţi preocupările conducerii de partid şi de stat, privind pregă­tirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, pro­gramul de recalificare şi reciclare a cadrelor, valabil şi pentru indus­trie, şi pentru agricultură, şi pentru comerţ. Fără îndoială­ că şi turis­mul se încadrează în programul de reciclare şi pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele for­me care şi pe plan mondial se do­vedesc eficace şi care corespund cel mai bine necesităţilor dezvoltării activităţii noastre în diferite dome­nii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcţiona diferite cursuri sau şcoli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndepli­nească in mod conştiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noastră se di­versifică, pretenţiile cresc, deci şi obligaţiile cadrelor — la toate ni­velele, de jos şi pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea şi calificarea cadrelor, sensul măsurilor adoptate în ulti­mul timp de Comitetul Executiv privind îmbunătăţirea activităţii ideologico-educative în rindurile tine­retului, ale întregului nostru popor. Noi suntem­ un partid revoluţio­nar; am înfăptuit revoluţia şi am trecut la construirea societăţii so­cialiste — sarcină pe care am reali­zat-o cu succes. Congresul al IX-lea a stabilit un program vast de fău­rire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate; ne propunem ca, realizînd această nouă etapă în dez­voltarea socialistă a României, să creăm condiţii pentru a trece la e­­dificarea societăţii comuniste. Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sunt, de fapt, etape ale revoluţiei socialiste şi comuniste. Ele cuprind diferite domenii de activitate, toate (continuare In paa. a II-a) -I Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUȘESCU RIT­MICIT­ATEA-condiţie esenţială în reali­zarea planului de producţie Dacă după prima decadă a acestei luni consemnam un început bun, un demaraj corespunzător din punct de vedere al ritmicităţii, acum, la în­cheierea celei de-a doua decade, sun­tem­ obligaţi să constatăm o situaţie nu tocmai corespunzătoare. La nive­lul industriei judeţului, din planul lunar al producţiei marfă, în cea de-a doua decadă, s-a realizat doar 27,7 la sută, cu aproape 6 procente sub cota matematică aferentă. La o serie de întreprinderi — din păcate în număr destul de mare — nivelul realizărilor este şi mai scăzut. Mai mult, la cîteva unităţi, datorită vo­lumului mare de nerealizări în a­­ceastă a doua decadă se înregis­trează, în primele 20 de zile ale acestei luni, mai puţin decit ju­mătate din planul producţiei marfă. Este cazul Uzinei mecanice Mîrşa (44,7 la sută), fabrica „13 Decembrie" (34,3 la sută), „Sticla" Avrig (48,4), Industria laptelui (49,0), Fabrica de conserve și preparate din carne (47,1), Antrepozitul frigorific (43,9), Industria cărnii (30,7). La fabrica „Record", deși s-a realizat planul în decada a doua, datorită rămînerilor în urmă din primele 10 zile a ră­mas pentru ultima decadă aproape 59 la sută din planul lunar. Am prezentat toate aceste cifre tocmai pentru a demonstra efectele lipsei de ritmicitate, eforturile ce trebuie depuse în ultima parte a lunii pentru ca planul să fie înde­plinit. Această situaţie apare — conside­răm noi — ca urmare a slăbirii preocupărilor din partea colectivelor de conducere din aceste întreprin­deri pentru asigurarea bazei mate­riale, pentru finalizarea producţiei neterminate şi utilizarea integrală a capacităţilor de producţie existente. Cum pot fi considerate decit lipsite de orice temei justificările, de multe ori aceleaşi în fiecare decadă, aduse de „Sticla" Avrig (lipsită de amba­laje), Fabrica de piele Agnita (lipsită de organizare şi materiale), MACO Sibiu (dereglări la cuptorul Hoff­mann), AMET (lipsă tîmplari)? Ne întrebăm: cine trebuie să se ocupe de organizare­­a F.I.P.A., cine să ca­lifice tîmplari pentru AMET sau să se ocupe de repararea cuptorului de la MACO? Nu sínt acestea treburi interne ale întreprinderilor, ale con­ducătorilor lor? Nu sunt ei investiţi pe funcţiile respective tocmai pentru a soluţiona astfel de probleme? In această perioadă, după cum este cunoscut, se desfăşoară adunările generale ale salariaţilor. Este mo­mentul ca acest înalt for de condu­cere colectivă să pună astfel de în­trebări comitetelor de direcţie, să găsească totodată cele mai optime soluţii pentru ca activitatea din acest trimestru să capete un plus de efi­cienţă, să se rezolve problema ritmi­cităţii în realizarea sarcinilor de plan. O situaţie destul de critică, din punctul de vedere al realizărilor în această lună, în special în decada a doua (19 la sută) apare la Uzina mecanică Mîrşa. Aici lipsa de ritmi­citate în primirea şasiurilor, ridică­toarelor hidraulice, a anvelopelor a dus la o restanţă la producţia marfă concretizată în 164 autobasculante şi 136 remorci basculante. Întrucît la adunarea generală a salariaţilor vor fi prezenţi reprezentanţi ai M.I.C.M. ai Centralei industriale, participanţii la dezbateri vor trebui să pună cu deosebită tărie problema soluţionării lipsei de solicitudine din partea co­laboratorilor. Credem că şi pentru forul tutelar acest calcul al pierde­rilor pentru economia naţională, da­torat stagnărilor din lipsa colaborări­lor de care aminteam este edificator. Sigur că în această sumară analiză a modului în care a fost realizat pla­nul producţiei marfă în unităţile­ in­dustriale ale judeţului am insistat mai mult pe aspectele ce ni s-au părut că trebuie să constituie un semnal de atenţie, pe neajunsurile a căror înlăturare trebuie să-şi gă­sească rezolvarea cît mai urgent. Or, la o ritmicitate nu se ajunge decit printr-o organizare judicioasă, o urmărire strictă a realizărilor zil­nice, o rezolvare operativă a even­tualelor neajunsuri ce apar în acti­vitatea întreprinderilor. Nu putem trece cu vederea efor­turile multora din colectivele de muncă, care au pornit la înfăptuirea planului din a doua jumătate a anu­lui cu un bun demaraj, realizînd în mod ritmic producţia marfă atît în prima, cît şi în a doua decadă. Enu­merăm cu plăcere cîteva din aceste întreprinderi: „7 Noiembrie", „Dra­pelul roşu", Uzina de reparaţii, C.E.I.L., întreprinderea de morărit şi panificaţie din Sibiu, „Vitrometan", „Salconserv" din Mediaş, Uzinele textile Cisnădie. De asemenea, o bună ritmicitate, în decada a doua, s-a înregistrat şi în întreprinderile constructoare de maşini. Mai sînt cîteva zile pînă la în­cheierea lunii iulie. Pentru înlătura­rea neajunsurilor semnalate vor tre­bui depuse eforturi susţinute, care să ducă la îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan. Aceste eforturi trebuie canalizate în toate direcţiile, nu numai în mobilizarea de forţe su­plimentare în sectoarele de produc­ţie, la sfîrşit de lună. Sunt necesare măsuri care să permanentizeze ritmi­citatea, măsuri ce trebuie să por­nească de la organizarea şi progra­marea producţiei, de la asigurarea condiţiilor tehnico-materiale. CORNELIU DAN Doi dintre ucenicii anului I la locul de muncă în secţia tricotat (dublu cilin­dru) a fabricii de ciorapi „7 Noiembrie" Sibiu. Ionel Nistor şi Traian Suciu Foto: FRED M­SS Tribuna experienţei înaintate: la Săcădate-peste In­ k­­orz la hectar! E Interesant să revezi oameni şi locuri pe unde ai trecut altădată. Ai ocazia să observi mutaţiile ce s-au produs pe meleagurile acelea, să vezi cu ochii minţii progresele realizate. Am fost la Sacadate prin 1965, an darnic cu cooperatorii de aici. Stră­dania a fost încununată în vara aceea cu o producţie de 2 300 kg orz la hectar. Şi mă gîndesc acum cu satisfacţie la diferenţe: în această vară, la Săcădate s-a obţinut pe o suprafaţă de 40 ha o producţie me­die de 4 098 kg orz la hectar. Cum a fost posibilă realizarea unei ase­menea producţii? Iniţial, suntem­ ten­taţi să punem acest rezultat pe seama condiţiilor favorabile. Au contribuit şi acestea, fără îndoială. Dar facto­rul determinant a fost munca. Parti­ciparea cooperatorilor din toate bri­găzile la muncile cîmpului a fost in acest an mai substanţială şi cantita­tiv şi calitativ. Şi de aceea îl înţeleg pe inginerul şef al unităţii, Nicolae Bude, atunci cînd i-a evidenţiat pen­tru producţia realizată pe toţi oamenii şi nu a vrut să individuali­zeze. Există în această apreciere o judecată dreaptă, certificată de o ex­perienţă dobîndită din încredere. Dintr-o încredere deplină, reciprocă. «Conştiinţa cooperatorilor noştri — afirmă specialistul unităţii — s-a ri­dicat la scara răspunderii sociale, alături de responsabilitatea muncii pentru îndeplinirea exemplară­­a sar­cinilor. Fiecare are adine întipărită convingerea că numai prin muncă, şi nu prin orice fel de muncă, se pot smulge pămîntului recolte nemai­­întîlnite pe aceste meleaguri". Şi-ntr-adevăr, oamenii au muncit, au muncit mult, neobosit, de dimi­neaţa pînă seara la pregătirea şi fertilizarea solului, la semănat, într-o unitate deplină, de la cooperator, mecanizator, brigadier, inginer agro­nom şi până la preşedinte. Cu toţii au pus umărul. „Secţia de mecani­zare — ne spunea inginerul Nicolae Bude — a fost la înălţime. Tracto­riştii Mirea Şandru, Ioan Ciocănel, Ştefan Andreaş, loan Maxim şi cei­lalţi au executat lucrări de bună ca­litate. întreaga suprafaţă cultivată cu orz a fost arată de două ori, prima oară în toamnă, la adîncimea de 29—31 cm, iar a doua oară în pri­măvară, la 15—18 cm. După arătură s-au executat două discuiri și două grăpări. Semănatul l-am făcut în pe­rioada 10—12 septembrie, folosind o cantitate de 220 kg sămînţă la hec­tar din soiul Cenad 326. S-a asigurat astfel o densitate de 550—600 boabe germinabile la hectar. în primăvară au fost administrate, suplimentar, 100 kg azotat de amoniu la hectar. Recoltatul s-a desfăşurat în bune condiţiuni". Eu însă, ca reporter, îl alătur aces­tor oameni minunaţi şi pe ing. Nico­lae Bude care, în cei 7 ani de cînd lucrează în această unitate, a cîşti­­gat stima şi preţuirea oamenilor. ÎL alătur şi pe brigadierul Ilie Petca, care de 13 ani conduce brigada de cîmp. Cele 4 098 kg orz la hectar vin să întărească convingerea coopera­torilor că nu s-au înşelat atunci cînd le-au acordat încrederea acestor oameni. Şi după cum se prezintă şi celelalte culturi de grîu, sfeclă de zahăr, cartofi, porumb, „recordul" înregistrat la orz nu este decit un preludiu al belșugului acestui an. P. BUD Asigurarea necesarului de suculente efectivelor de animale­­, sarcină de primă importanţă. La Cooperativa agricolă din Alţîna, tractoristul Viorel Dobias recoltează cu o combină universală de însilozat ovăzul în amestec cu lucernă.

Next