Tribuna Sibiului, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)

1971-10-27 / nr. 1144

Din zori şi până-n noapte toate torţele să fie concentrate pentru punerea la adăpost a recoltei şi pregătirea temeinică a producţiei viitoare Să fie intensificat ritmul recoltării porumbului pentru boabe! Datorită faptului că mari supra­feţe de terenuri ocupate acum cu­­porumb urmează să fie pregătite şi insămînţate cu grîu, este ne­cesară impulsionarea ritmului de executare a strîngerii producţiei şi transportului acesteia de pe câmp. Conform situaţiei operative a Direcţiei generale judeţene a a­­griculturii, pînă la data de 25 oc­tombrie a.c. în unităţile agricole socialiste porumbul pentru boabe a fost strîns de pe 44 la sută din suprafaţa de terenuri ocupate cu această cultură. Dar dacă în coo­perativele agricole acest procent de realizare este de 50, în între­prinderile agricole de stat recol­tarea porumbului pentru boabe a fost efectuată doar pe 24 la sută din suprafeţele planificate. In sectorul cooperatist al agri­culturii, in timp ce în­­unele uni­tăţi s-a încheiat această lucrare, în altele, cum sunt Apoldu de Jos, Arpaşu de Jos, Cîrţişoara, Hosman, Porumbacu de Jos, Po­­rumbacu de Sus, Roşia, Şetca Mi­că şi Şoroştin, nu s-a întreprins nimic pînă în prezent pentru mo­bilizarea cooperatorilor la recol­tarea porumbului. Există însă mul­te cooperative unde realizările la această lucrare sunt modeste, deşi în aceste categorii de unităţi se­mănatul griului se desfăşoară în­­tr-un ritm necorespunzător. Pen­tru ca producţia agricolă a anu­lui viitor să fie temeinic pregăti­tă, iar recolta acestui an să fie urgent şi fără pierderi pusă la adăpost, este necesar ca organele de conducere ale cooperativelor agricole să acorde o atenţie mai mare organizării muncii la nive­lul brigăzilor şi echipelor. Forţa de muncă existentă in unităţi poate şi trebuie să fie folosită mai bine, urmărindu-se zilnic, pe formaţii de lucru, modul de înde­plinire a sarcinilor, conform grafi­(Continuare în pag. a III-a) Situata recoltării porumbului pentru boabe în unităţile agricole socialiste, la data de 25 octombrie a.c.­ Aciliu 100’/, Cristian 100«/, Fopiaca 100»/, Şelimbă* 100»/, Tălmaciu 100»/, Dobîrca 99»/, Vurpăr 98»/, Marpod 94»/, Armeni 92»/, Bruiu 84»/, Sibiu 84»/, Retiş 82»/, Ruşi 78»/, Apoldu de Sus 76»/, Peste 75°/o Topîrcea Bazna Şeica Mare Blăjel Biertan Păuca Presaca Orlat Vărd Noiştat Axente Sever Bogatu Român Stejerişul Mihailem­iţei Noul Român Veti Şura Mare Ighişul Nou Mălîncrav 70»/, 69»/, 69»/, 68»/, 67»/, 67»/, 67«/, 66«/, 66«/, 63»/, 62»/, 62»/, 62*/, 61»/, 60»/, 59«/. 56»/, 55»/, 53»/, 50»/, Intre 50 şî 75°/, Brateiu I­aslea Chirpăr Merghindeal Slimnic (Continuare în pag. a Hi a' P. BUD Sub 50 % 49V. 47»/. 45«/. 45»/. 39»/, I.A.S. Dumbrăveni 38»/, Boian Sîngătin Buia Amnaş Valea Viilor I.A.S. Apoldu de Sus I.A.S. Mediaş Micăsasa Moşna Cornăţel Nocrich Hoghilag Săcel I.A.S. Sibiu Racoviţa I.A.S. Agnita Bîrghiş Ocna Sibiului Pelişor Răvăşel Loamneş Alămor Avrig Şaroşu 35»/, 34»/, 33»/, 32»/, 31»/, 30«/, 28»/, 27»/, 27»/, 26»/, 26»/, 25»/, 25»/, 22»/, 22»/, 19»/, 19»/, 2o 19»/, 19»/, 18»/, 16»/, 16»/. pe Tîrnave Ighişul Vechi Alma Cirlos Tîrnava Scoreiu Ludoş Ghijasa de Sus Şura Mică Copşa Mică Miercurea Sibiului Agnita Broşteni Mediaş Gusu Săcădate Alţina Cîrţa Apoldu de Jos Arpaşu de Jos Cîrţişoara Hosman Porumbacu de Jos Porumbacu de Sus Roşia Şeica Mică Şoroştin 16«/. 15»/. 14»/. 14*/. 13»/. 12»/. 11«/. 10»/. 9»/. 7»/. 7»/. 6»/. 6«/. 6»/. 5»/. 2»/. 1»/. 1»/. 0»/. 0»/. 0»/. VI* 0»/. 6»/. 6«/. 0»/. 0»/. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1144 Miercuri, 27 octombrie 1971 4 pagini, 30 bani Carenţe serioase î­­n recoltarea şi preluarea legumelor Lucrătorii din sectorul legumicol al agriculturii judeţului nostru au de­pus în anul acesta eforturi susţinute pentru a asigura un bogat sortiment de legume. în prezent, problema cea mai importantă o constituie strînge­­rea producţiei de morcov, pătrunjel, felină, varză etc. şi livrarea opera­tivă către unităţile de desfacere pen­tru ca, pe lingă consumul zilnic, fie­care cetăţean să-şi poată face din timp aprovizionarea pentru iarnă. Se poate spune că, in general, exis­tă o preocupare din partea factorilor de răspundere pentru o judicioasă organizare a activităţii. Dar investigaţiile făcute scot în evidenţă încă serioase carenţe atît ÎN PAGINA A I-A ► O îndatorire de prim ordin: Grija faţă de avutul obştesc . Locuinţele nu se încălzesc cu promisiuni Dragi tovarăşi, Luînd cunoştinţă cu deosebită sa­tisfacţie de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Gene­rale a Organizaţiei Naţiunilor­ Unite, dorim ca în numele Partidului Comu­nist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, în numele între­gului popor român și al nostru per­sonal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consi­liului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze in Or­ganizaţia Naţiunilor Unite şi în toa­te organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chi­neze în drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activi­tatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru cauza progresului şi păcii în lume; ea constituie o victorie a po­liticii juste de recunoaştere a rolului şi importanţei deosebite a Republicii Populare Chineze în viaţa internaţio­nală, a faptului că în zilele noastre rezolvarea durabilă şi in conformita­te cu aspiraţiile popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărire consacră, în mod solemn, realitatea de netăgăduit că in lume există o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul repre­zentant legal al întregului popor chi­nez. Ne exprimăm profunda încredere că prezenţa Republicii Populare Chi­neze în O.N.U. va constitui o con­tribuţie esenţială la respectarea nor­melor dreptului internaţional, la creşterea rolului Organizaţiei Naţiu­nilor Unite în promovarea princi­piilor independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drep­turi, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc, ale ne­­recurgerii la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, care trebuie să guverneze relaţiile dintre state. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, în­temeiate trainic pe stimă şi respect reciproc, pe principiile marxism-le­­ninismului şi internaţionalismului so­cialist, vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul celor două po­poare, al întăririi forţelor antiimpe­­rialiste, al cauzei socialismului şi pă­cii în lume. Urăm din toată inima succes de­plin în activitatea pe care Republica Populară Chineză o va desfăşura în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în celelalte organisme internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Tovarăşului Mao Tzedun Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului Ciu En-lai Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cuvîntul de ordine în construcţii Respectarea riguroasă a termenelor de punere în funcţiune Este un lucru unanim acceptat că dinamismul şi progresul continuu al întregii economii naţionale, crearea unei structuri moderne, eficiente a producţiei materiale, depind, intre altele, de înfăptuirea sistematică a unui amplu program de investiţii. In context, volumul mereu crescind al investiţiilor şi importanţa pe care o deţin în creşterea potenţialului e­­conomic al ţării, impun ca o condi­ţie esenţială pentru realizarea lor accelerarea ritmului de transformare a investiţiei în fonduri fixe şi, im­plicit, creşterea substanţială a efi­cienţei lor economice. În actualul cincinal judeţul nostru beneficiază de însemnate fonduri de investiţii menite să modifice sub­stanţial în următorii ani harta sa e­­conomică. Este însă de la sine înţeles că ob­ţinerea unor rezultate economice pe măsura volumului de investiţii alocat depinde între altele, de utilizarea lor judicioasă, de defalcarea lor optimă pe luni şi trimestre, de respectarea termenelor de punere în funcţiune a noilor obiective. în acest sens, ho­­tărîtor devine modul în care benefi­ciarii şi constructorii îşi suprapun in­tenţiile şi eforturile, prin adoptarea unor măsuri raţionale, ferme, vizind buna organizare a muncii, execuţia ritmică a lucrărilor şi asigurarea condiţiilor de finalizare cit mai de­vreme a investiţiilor. Acum, cînd ne mai despart doar două luni de încheierea anului, sar­cinile ce se ridică în faţa construc­torilor şi beneficiarilor ciştigă mult în arie şi complexitate. Concomitent cu urmărirea problemelor de plan sunt încă in bună parte nerezolvate detalii privind pregătirea documen­taţiilor, procurarea unor utilaje, a­­sigurarea unor fronturi de lucru pen­tru perioada friguroasă etc. Cu o deosebită acuitate însă se ridică chestiunea respectării riguroase a termenelor de punere în funcţiune a obiectivelor prevăzute in acest an. Afirmaţia, departe de a fi întîm­­plătoare, se bazează pe bilanţul în­cheiat la capătul a 3 trimestre de activitate. Intr-adevăr, nu atît planul ridică semne de întrebare (se pre- Iirai­ă realizări suplimentare la sfîr­­şitul anului de 11 milioane lei la I.CM.J. Sibiu, 5 milioane lei la Şan­tierul de construcţii industriale Cop­şa Mică, 15 milioane lei la Şantierul de construcţii industriale Sibiu), cu­ diversele necorelări între prevede­rile constructorilor şi cele ale bene­ficiarilor care se traduc în periclita­rea realizării fizice a unor obiective. Este o practică extrem de dăunătoa­re a unităţilor de construcţii de a urmări în preajma unor bilanţuri în­deplinirea prin orice mijloace a pla­nului valoric în detrimentul finaliză­rii şi punerii in funcţiune a unor o­­biective cu termene scadente. Este într-adevăr atît de greu să se înţe­leagă că fiecare zi de tergiversare în conectarea unui obiectiv economic (Continuare în nas a II­-a) EMIL DAVID Căminele culturale în prag de iarnă Justificările şi tărăgă­nările nu încălzesc Fără a avea un caracter­­de se­zon”, activitatea culturală cunoaşte anumite variaţii de la un anotimp la altul, care se cer avute în vedere pentru asigurarea unei bune desfă­şurări. Deşi obiectivele mari rămân aceleaşi, se poate şi este chiar ne­cesar să se înregistreze o oarecare variaţie de formă, care „actualizează" actul de cultură în funcţie de con­diţii obiective şi de urmărirea opti­mizării eficienţei acestuia. Firesc, programul de iarnă presupune o in­tensificare a frecvenţei acţiunilor de tot felul, diversificarea acestora pe micro-grupuri de interes cultural sau artistic, un program mai susţinut al repetiţiilor, o activitate informativ­­formativă care acum are cele mai mari posibilităţi de a creşte în pro­funzime şi în conţinut. Dar, ţinînd cont atît de imperativele specifice activităţii culturale, cit şi de condiţiile obiective ale anotimpului rece, acest sezon presupune şi o mai gospodă­rească pregătire a însăşi clădirii că­minului, care să ofere o ambianţă plăcută, un cadru atrăgător, recon­fortant şi stimulativ pentru activităţi cultural-artistice. Cu un anume spi­rit de prevedere, aceste preparative de ordin material, dar strîns legate de buna înfăptuire a celor spirituale, trebuie terminate înainte de declan­şarea propriu-zisă a sezonului de iarnă. Au dovedit consiliile populare comunale, căminele culturale din ju­deţul nostru, că au înţeles bine a­­ceasta? Fără a nega unele înfăptuiri lăudabile (amintim astfel exemple demne de urmat, în acest sens, cum sunt căminele culturale din Şeica Mare, Laslea, Bîrghiş, Alţina, Richiş), vom numi în cele ce urmează unele exemple de restanţieri la acest ca­pitol. La Ruşi, renovarea căminului cul­tural a fost întreruptă, iar acum se aşteaptă, pînă nu se ştie cînd, să se repare acoperişul (plouă înăuntrul), să se execute unele reparaţii de in­terior, prevăzute iniţial dar uitate pe parcurs, cum ar fi casa scărilor, intrarea la cabina de protecţie, con­solidarea pe grupuri a scaunelor şi altele mai mărunte. Amintim, deci Consiliului popular al comunei Slime­nie să-şi cuprindă în atenţie, cit mai repede, terminarea renovării căminu­lui din Ruşi. Dar mai este cazul aminti o situaţie pe care dânsti zii­nie o văd: cea a căminului de la centrul de comună, unde se tărăgă­nează nepermis de mult renovarea. Credem că aici comitetul comunal de partid trebuie să exercite un con­­trol de partid mai eficient asupra modului cum consiliul popular îşi îndeplineşte atribuţiile. La Şeica Mare, lucruri bune, spi­rit gospodăresc, cămin cu o înfăţişare —­­ exterioară, dar mai ales inte­rioară — excelentă. Ce ar mai tre­bui? în satul aparţinător­ Buia, ma­terialele şi aparatura de practică cul­turală nu sunt suficiente şi, astfel nu pot satisface cerinţele publicului Căminele culturale din Agîrbiciu ş Şoala, sate de pe raza comune Axente Sever, au in general un as­pect care necesită retuşări. Geamuri neetanşe, uşi degradate, aparatură cel puţin modestă pentru cerinţele practicii culturale din zilele noastre. Păcat că în planul de renovări al căminului cultural din Axente Sever nu a intrat şi lărgirea scenei, nesa­tisfăcătoare pentru posibilităţile de cuprindere a sălii, ceea ce face ca, din această cauză, să se poarte discuţii ineficiente cu direcţiunile instituţiilor profesioniste de artă din ARTHUR SCHUSTER activist al Comitetului judeţean de partid TI­TU POPESCU 9 Din nou despre transportul în comun... Dar, de data aceasta, parcă, altfel! ••• Cu serviciile prestate de întreprin­derea de transporturi Sibiu a fost şi este un întreg— roman. Cînd mai greu de „digerat“, cînd mai accepta­bil, cînd mai suportabil, cînd să nu te mai uiţi la... scrisorile pe adresa redacţiei. Nu se poate, desigur, contesta fap­tul că şi la această oră transportul în comun sibian mai este grevat de multe neajunsuri. Unele obiective. U­­nele altfel... Cert este un alt fapt în­să. Pe traseele sibiene, de o vreme încoace, parcă­ parcă lucrurile au miş­cat ceva. Adică, în orele de vîrf chiar, „mişcarea“ este mai vie, orarul nu mai este simplă formă ci un ele­ment de certitudine etc., etc. Au con­tribuit la acest reviriment (încă prea slăbuţ pentru a-i îndemna la reve­rie pe conducătorii întreprinderii, pe cei ce au în sarcină organizarea lui la nivelul optimal solicitat de impor­tanta activitate diurnă şi nocturnă din municipiu) mai mulţi factori. Ori­­cînd ni se va putea spune că numă­rul autobuzelor nu este suficient pen­tru a face faţă cerinţelor, cu alte cu­vinte că există elemente obiective în cadrul unei stări de lucruri me­reu sub focul criticii. Dacă aşa stau lucrurile — şi aşa stau — fie-ne per­misă afirmaţia că dincolo de aceste date mai pot avea loc acţiuni organi­zatorice corective. Intr-un joc sau al­tul, într-o direcţie sau alta. Numai acesta este rostul acestor rînduri... Intr-un raid recent i-am asistat pe conducătorii auto şi pe călători în ore diverse şi în puncte diferite ale ora­şului. Constatările sînt, în general, pozitive. (Sigur, ele nu pot fi luate spre a generaliza pentru că e greu de precizat cîte din constatări au avut la bază o întîmplare şi ci­ ele pot fi extinse pentru alte linii şi pentru alte ore sau zile). Totuşi— „ Linia 23 Un traseu mult solici­tat. De remarcat faptul că, în urma raidului făcut în dimineaţa zilei de 10 octombrie, am putut consemna cu satisfacţie modul prompt şi corect de circulaţie a autobuzelor. Astfel, pînă la ora 7,00 pentru a se evita supra­aglomerările, cele 10 autobuze circulă din 3 în 3 minute. După această oră se circulă din 5 în 5 minute pînă la ora 15 cînd, ţinîndu-se cont de pro­gramul schimburilor care lucrează în întreprinderile cuprinse pe acest tra­seu (I­R E.S • Steaua roşie“. „Dum­brava“­ din nu circulă din 3 în 3 minute Pe tot traseul verificat am putut constata punctualitatea cu­ care au circulat autobuzele pînă la ora cînd s-a efectuat raidul, faptul că supraaglomerările şi înghesuiala, cînd­va existente pe acest traseu au fost lichidate. O notă discordantă totuşi. Dacă se poate vorbi de o responsabilitate şi o conştiinciozitate din partea şoferilor pentru respectarea programului sta­bilit şi, prin aceasta,, pentru satisfa­cerea nevoilor de transport ale călă­torilor, nu acelaşi lucru se poate spu­ne şi despre comportarea unora din­tre salariaţi. Atitudinea necuviincioasă, obişnuin­ţa unora de a intra în vorbă cu că­lătorii, de a-i interpela intr-un mod nepermis — iată o idee pe care se cere încă... bătută monedă la I.T.S. Evident, pe teme educative. Un exem­plu? Iată-l: Ţică Berbescu, şofer pe autobuzul 23 (maşina nr. 4). Este pă­cat să existe asemenea discordanţe intr-un colectiv care îşi uneşte efor­turile pentru a-şi îndeplini sarcinile şi îndatoririle ce-i revin. Este păcat mai ales că persoana în cauză este un tînăr care abia şi-a început ca­riera. Sîmbătă 16 octombrie, cu începere de la ora 6 am urmărit traseele de autobuze 11, 12 şi 9. ... Ne aflam în staţia Negoi, de pe strada Moldoveanu. La ora 6,07 trece un autobuz cu nr. 12 spre Hipodrom. Maşina este aproape goală. La 6,18 vine, în sfirşit, maşina 11 arhiplină. In staţia Negoi mai mulţi cetăţeni, care merg la serviciu, se pregătesc pentru urcare. Dar maşina nu opreşte ... De fapt nici nu mai are de ce să oprească pentru că este imposibil să se mai poată urca cineva. După 20 de minute de aşteptare (în timpul a­­cesta cetăţenii au plecat aproape toţi pe jos) apare un nou autobuz. La Hi­podrom şi pe strada Colarov, în sta­ţiile autobuzului 11, era aglomeraţie. Din două staţii maşina s-a încărcat.. La staţia Negoi au venit noi călători. Maşina opreşte dincolo de indicator, adică chiar pe intersecţie. Cîţiva se agaţă de uşi, reuşind să pună cite un picior pe scară. Autobuzul porneşte cu uşile deschise, cu oamenii agăţaţi ciorchine... Peste 15 minute — cînd s-au adunat iar oamenii în staţie — vine „dublura“ traseului 11. Abia a­­cum vine dublura, cînd ora de vîrf trecuse... Deci pe traseul II de la o­­ra 6,00 — la ora 7,10 au circulat doar trei autobuze! Şi este un traseu ca­re deserveşte gara şi zona industria­lă din oraşul de jos.. De fapt, foarte mulţi călători, obişnuiţi ai traseului­­, ni s-au plîns şi cu alte ocazii de faptul că maşinile vin cu întîrziere (ITor­ ţinu­are in pag. a IlI-a) VALENTIN CORNESCU Corespunzător cerinţelor funda­mentale ale noii etape de dezvolta­re, amplul program de investiţii are menirea de a asigura progre­sul economic susţinut al ţării în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiin­­ţifice contemporane, dezvoltarea unei economii puternice, cu o structură modernă, capabilă să satisfacă cerinţele mereu sporite ale societăţii Secretul“ unui promiţător Evident, orice început este greu, iar greutăţile se amplifică cu cit do­meniul abordat prezintă mai multe „pete albe“ şi cu cit obiectivele pro­puse sunt mai îndrăzneţe. In aseme­nea cazuri însă riscurile debutului sunt în bună măsură anihilate de o remarcabilă capacitate creatoare şi o impresionantă putere de muncă. Tră­sături ce nu sunt străine tînărului co­lectiv de proiectanţi ai filialei sibie­ne a Centrului de cercetări şi pro­iectări mecanică fină şi scule Bucu­reşti._____________,______________ Vorbeam deci de obiective. „Alegerea obiectivelor nu se putea face decit dintre necesităţile economiei­ naţiona­le. Or, în domeniul aparatelor de cîn­­tărit, acestea sunt nu numai nume­roase, dar şi stringente. Să nu uităm că la noi, singură uzina „Balanţa“ a proiectat şi fabricat aparate de cîn­­tărit, în vreme ce în cele mai multe dintre ţări există cel puţin 2­8 fir­me în acest domeniu. Crearea filialei noastre, care se va ocupa în exclu­sivitate de concepţia aparatelor şi in­stalaţiilor de cîntărit urmăreşte deci în esenţă o nouă redistribuire de for­ţe pentru a răspunde optimal exigen­ţelor exportului şi beneficiarilor in­terni“. Ceea ce mi se pare că merită a fi evidenţiat, este optimismul robust cu care s-a pornit la drum, optimism clădit pe nişte obiective clare, pre­cise, eşalonate cu multă minuţiozitate. S-a atacat bunăoară un studiu gene­ral extrem de complex de dezvoltare a producţiei aparatelor de cîntărit. Nu a fost omis nici un amănunt! De la urmărirea şi orientarea în viitor a producţiei în scopul creşterii ren­tabilităţii asimilărilor, pînă la sonda­rea şi selecţia cererilor, de la pro­iectarea unor familii de balanţe, la codificarea fabricaţiei in scopul rea­lizării unor programe de fabricaţie optime prin utilizarea calculatoarelor electronice, totul poartă amprenta căutărilor îndrăzneţe şi ambiţioase. Ar mai fi necesar, să punem in lumină şi alte preocupări cărora co­lectivul de proiectanţi de aici le în­chină ceasuri nesfîrşite de muncă şi tatonări, utilizarea cu mai mult cu­raj a maselor plastice în producţia aparatelor de cîntărit, abordarea (pentru prima dată la noi în ţară) a domeniului de cîntărire electronică care va dubla productivitatea muncii în acest domeniu, ş.a. La patru luni distanţă de debut, filiala sibiană a realizat lucruri care depăşesc în amploare pretenţiile începutului. Secretul? Dacă ceea ce poţi citi pe feţele oamenilor şi iu in­tenţiile lor constituie un secret, a­­tunci mă pot lăuda că l-am descope­rit: perseverență şi o înaltă probitate profesională. E. D. INVESTIŢIILE CENTRALIZATE DIN FONDURILE STATULUI

Next