Tribuna Sibiului, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)
1971-10-27 / nr. 1144
Din zori şi până-n noapte toate torţele să fie concentrate pentru punerea la adăpost a recoltei şi pregătirea temeinică a producţiei viitoare Să fie intensificat ritmul recoltării porumbului pentru boabe! Datorită faptului că mari suprafeţe de terenuri ocupate acum cuporumb urmează să fie pregătite şi insămînţate cu grîu, este necesară impulsionarea ritmului de executare a strîngerii producţiei şi transportului acesteia de pe câmp. Conform situaţiei operative a Direcţiei generale judeţene a agriculturii, pînă la data de 25 octombrie a.c. în unităţile agricole socialiste porumbul pentru boabe a fost strîns de pe 44 la sută din suprafaţa de terenuri ocupate cu această cultură. Dar dacă în cooperativele agricole acest procent de realizare este de 50, în întreprinderile agricole de stat recoltarea porumbului pentru boabe a fost efectuată doar pe 24 la sută din suprafeţele planificate. In sectorul cooperatist al agriculturii, in timp ce înunele unităţi s-a încheiat această lucrare, în altele, cum sunt Apoldu de Jos, Arpaşu de Jos, Cîrţişoara, Hosman, Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Roşia, Şetca Mică şi Şoroştin, nu s-a întreprins nimic pînă în prezent pentru mobilizarea cooperatorilor la recoltarea porumbului. Există însă multe cooperative unde realizările la această lucrare sunt modeste, deşi în aceste categorii de unităţi semănatul griului se desfăşoară într-un ritm necorespunzător. Pentru ca producţia agricolă a anului viitor să fie temeinic pregătită, iar recolta acestui an să fie urgent şi fără pierderi pusă la adăpost, este necesar ca organele de conducere ale cooperativelor agricole să acorde o atenţie mai mare organizării muncii la nivelul brigăzilor şi echipelor. Forţa de muncă existentă in unităţi poate şi trebuie să fie folosită mai bine, urmărindu-se zilnic, pe formaţii de lucru, modul de îndeplinire a sarcinilor, conform grafi(Continuare în pag. a III-a) Situata recoltării porumbului pentru boabe în unităţile agricole socialiste, la data de 25 octombrie a.c. Aciliu 100’/, Cristian 100«/, Fopiaca 100»/, Şelimbă* 100»/, Tălmaciu 100»/, Dobîrca 99»/, Vurpăr 98»/, Marpod 94»/, Armeni 92»/, Bruiu 84»/, Sibiu 84»/, Retiş 82»/, Ruşi 78»/, Apoldu de Sus 76»/, Peste 75°/o Topîrcea Bazna Şeica Mare Blăjel Biertan Păuca Presaca Orlat Vărd Noiştat Axente Sever Bogatu Român Stejerişul Mihailemiţei Noul Român Veti Şura Mare Ighişul Nou Mălîncrav 70»/, 69»/, 69»/, 68»/, 67»/, 67»/, 67«/, 66«/, 66«/, 63»/, 62»/, 62»/, 62*/, 61»/, 60»/, 59«/. 56»/, 55»/, 53»/, 50»/, Intre 50 şî 75°/, Brateiu Iaslea Chirpăr Merghindeal Slimnic (Continuare în pag. a Hi a' P. BUD Sub 50 % 49V. 47»/. 45«/. 45»/. 39»/, I.A.S. Dumbrăveni 38»/, Boian Sîngătin Buia Amnaş Valea Viilor I.A.S. Apoldu de Sus I.A.S. Mediaş Micăsasa Moşna Cornăţel Nocrich Hoghilag Săcel I.A.S. Sibiu Racoviţa I.A.S. Agnita Bîrghiş Ocna Sibiului Pelişor Răvăşel Loamneş Alămor Avrig Şaroşu 35»/, 34»/, 33»/, 32»/, 31»/, 30«/, 28»/, 27»/, 27»/, 26»/, 26»/, 25»/, 25»/, 22»/, 22»/, 19»/, 19»/, 2o 19»/, 19»/, 18»/, 16»/, 16»/. pe Tîrnave Ighişul Vechi Alma Cirlos Tîrnava Scoreiu Ludoş Ghijasa de Sus Şura Mică Copşa Mică Miercurea Sibiului Agnita Broşteni Mediaş Gusu Săcădate Alţina Cîrţa Apoldu de Jos Arpaşu de Jos Cîrţişoara Hosman Porumbacu de Jos Porumbacu de Sus Roşia Şeica Mică Şoroştin 16«/. 15»/. 14»/. 14*/. 13»/. 12»/. 11«/. 10»/. 9»/. 7»/. 7»/. 6»/. 6«/. 6»/. 5»/. 2»/. 1»/. 1»/. 0»/. 0»/. 0»/. VI* 0»/. 6»/. 6«/. 0»/. 0»/. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1144 Miercuri, 27 octombrie 1971 4 pagini, 30 bani Carenţe serioase în recoltarea şi preluarea legumelor Lucrătorii din sectorul legumicol al agriculturii judeţului nostru au depus în anul acesta eforturi susţinute pentru a asigura un bogat sortiment de legume. în prezent, problema cea mai importantă o constituie strîngerea producţiei de morcov, pătrunjel, felină, varză etc. şi livrarea operativă către unităţile de desfacere pentru ca, pe lingă consumul zilnic, fiecare cetăţean să-şi poată face din timp aprovizionarea pentru iarnă. Se poate spune că, in general, există o preocupare din partea factorilor de răspundere pentru o judicioasă organizare a activităţii. Dar investigaţiile făcute scot în evidenţă încă serioase carenţe atît ÎN PAGINA A I-A ► O îndatorire de prim ordin: Grija faţă de avutul obştesc . Locuinţele nu se încălzesc cu promisiuni Dragi tovarăşi, Luînd cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, dorim ca în numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, în numele întregului popor român și al nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze in Organizaţia Naţiunilor Unite şi în toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru cauza progresului şi păcii în lume; ea constituie o victorie a politicii juste de recunoaştere a rolului şi importanţei deosebite a Republicii Populare Chineze în viaţa internaţională, a faptului că în zilele noastre rezolvarea durabilă şi in conformitate cu aspiraţiile popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărire consacră, în mod solemn, realitatea de netăgăduit că in lume există o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul reprezentant legal al întregului popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezenţa Republicii Populare Chineze în O.N.U. va constitui o contribuţie esenţială la respectarea normelor dreptului internaţional, la creşterea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în promovarea principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, care trebuie să guverneze relaţiile dintre state. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, întemeiate trainic pe stimă şi respect reciproc, pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forţelor antiimperialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Urăm din toată inima succes deplin în activitatea pe care Republica Populară Chineză o va desfăşura în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în celelalte organisme internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Tovarăşului Mao Tzedun Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului Ciu En-lai Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cuvîntul de ordine în construcţii Respectarea riguroasă a termenelor de punere în funcţiune Este un lucru unanim acceptat că dinamismul şi progresul continuu al întregii economii naţionale, crearea unei structuri moderne, eficiente a producţiei materiale, depind, intre altele, de înfăptuirea sistematică a unui amplu program de investiţii. In context, volumul mereu crescind al investiţiilor şi importanţa pe care o deţin în creşterea potenţialului economic al ţării, impun ca o condiţie esenţială pentru realizarea lor accelerarea ritmului de transformare a investiţiei în fonduri fixe şi, implicit, creşterea substanţială a eficienţei lor economice. În actualul cincinal judeţul nostru beneficiază de însemnate fonduri de investiţii menite să modifice substanţial în următorii ani harta sa economică. Este însă de la sine înţeles că obţinerea unor rezultate economice pe măsura volumului de investiţii alocat depinde între altele, de utilizarea lor judicioasă, de defalcarea lor optimă pe luni şi trimestre, de respectarea termenelor de punere în funcţiune a noilor obiective. în acest sens, hotărîtor devine modul în care beneficiarii şi constructorii îşi suprapun intenţiile şi eforturile, prin adoptarea unor măsuri raţionale, ferme, vizind buna organizare a muncii, execuţia ritmică a lucrărilor şi asigurarea condiţiilor de finalizare cit mai devreme a investiţiilor. Acum, cînd ne mai despart doar două luni de încheierea anului, sarcinile ce se ridică în faţa constructorilor şi beneficiarilor ciştigă mult în arie şi complexitate. Concomitent cu urmărirea problemelor de plan sunt încă in bună parte nerezolvate detalii privind pregătirea documentaţiilor, procurarea unor utilaje, asigurarea unor fronturi de lucru pentru perioada friguroasă etc. Cu o deosebită acuitate însă se ridică chestiunea respectării riguroase a termenelor de punere în funcţiune a obiectivelor prevăzute in acest an. Afirmaţia, departe de a fi întîmplătoare, se bazează pe bilanţul încheiat la capătul a 3 trimestre de activitate. Intr-adevăr, nu atît planul ridică semne de întrebare (se pre- Iiraiă realizări suplimentare la sfîrşitul anului de 11 milioane lei la I.CM.J. Sibiu, 5 milioane lei la Şantierul de construcţii industriale Copşa Mică, 15 milioane lei la Şantierul de construcţii industriale Sibiu), cu diversele necorelări între prevederile constructorilor şi cele ale beneficiarilor care se traduc în periclitarea realizării fizice a unor obiective. Este o practică extrem de dăunătoare a unităţilor de construcţii de a urmări în preajma unor bilanţuri îndeplinirea prin orice mijloace a planului valoric în detrimentul finalizării şi punerii in funcţiune a unor obiective cu termene scadente. Este într-adevăr atît de greu să se înţeleagă că fiecare zi de tergiversare în conectarea unui obiectiv economic (Continuare în nas a II-a) EMIL DAVID Căminele culturale în prag de iarnă Justificările şi tărăgănările nu încălzesc Fără a avea un caracterde sezon”, activitatea culturală cunoaşte anumite variaţii de la un anotimp la altul, care se cer avute în vedere pentru asigurarea unei bune desfăşurări. Deşi obiectivele mari rămân aceleaşi, se poate şi este chiar necesar să se înregistreze o oarecare variaţie de formă, care „actualizează" actul de cultură în funcţie de condiţii obiective şi de urmărirea optimizării eficienţei acestuia. Firesc, programul de iarnă presupune o intensificare a frecvenţei acţiunilor de tot felul, diversificarea acestora pe micro-grupuri de interes cultural sau artistic, un program mai susţinut al repetiţiilor, o activitate informativformativă care acum are cele mai mari posibilităţi de a creşte în profunzime şi în conţinut. Dar, ţinînd cont atît de imperativele specifice activităţii culturale, cit şi de condiţiile obiective ale anotimpului rece, acest sezon presupune şi o mai gospodărească pregătire a însăşi clădirii căminului, care să ofere o ambianţă plăcută, un cadru atrăgător, reconfortant şi stimulativ pentru activităţi cultural-artistice. Cu un anume spirit de prevedere, aceste preparative de ordin material, dar strîns legate de buna înfăptuire a celor spirituale, trebuie terminate înainte de declanşarea propriu-zisă a sezonului de iarnă. Au dovedit consiliile populare comunale, căminele culturale din judeţul nostru, că au înţeles bine aceasta? Fără a nega unele înfăptuiri lăudabile (amintim astfel exemple demne de urmat, în acest sens, cum sunt căminele culturale din Şeica Mare, Laslea, Bîrghiş, Alţina, Richiş), vom numi în cele ce urmează unele exemple de restanţieri la acest capitol. La Ruşi, renovarea căminului cultural a fost întreruptă, iar acum se aşteaptă, pînă nu se ştie cînd, să se repare acoperişul (plouă înăuntrul), să se execute unele reparaţii de interior, prevăzute iniţial dar uitate pe parcurs, cum ar fi casa scărilor, intrarea la cabina de protecţie, consolidarea pe grupuri a scaunelor şi altele mai mărunte. Amintim, deci Consiliului popular al comunei Slimenie să-şi cuprindă în atenţie, cit mai repede, terminarea renovării căminului din Ruşi. Dar mai este cazul aminti o situaţie pe care dânsti ziinie o văd: cea a căminului de la centrul de comună, unde se tărăgănează nepermis de mult renovarea. Credem că aici comitetul comunal de partid trebuie să exercite un control de partid mai eficient asupra modului cum consiliul popular îşi îndeplineşte atribuţiile. La Şeica Mare, lucruri bune, spirit gospodăresc, cămin cu o înfăţişare — exterioară, dar mai ales interioară — excelentă. Ce ar mai trebui? în satul aparţinător Buia, materialele şi aparatura de practică culturală nu sunt suficiente şi, astfel nu pot satisface cerinţele publicului Căminele culturale din Agîrbiciu ş Şoala, sate de pe raza comune Axente Sever, au in general un aspect care necesită retuşări. Geamuri neetanşe, uşi degradate, aparatură cel puţin modestă pentru cerinţele practicii culturale din zilele noastre. Păcat că în planul de renovări al căminului cultural din Axente Sever nu a intrat şi lărgirea scenei, nesatisfăcătoare pentru posibilităţile de cuprindere a sălii, ceea ce face ca, din această cauză, să se poarte discuţii ineficiente cu direcţiunile instituţiilor profesioniste de artă din ARTHUR SCHUSTER activist al Comitetului judeţean de partid TITU POPESCU 9 Din nou despre transportul în comun... Dar, de data aceasta, parcă, altfel! ••• Cu serviciile prestate de întreprinderea de transporturi Sibiu a fost şi este un întreg— roman. Cînd mai greu de „digerat“, cînd mai acceptabil, cînd mai suportabil, cînd să nu te mai uiţi la... scrisorile pe adresa redacţiei. Nu se poate, desigur, contesta faptul că şi la această oră transportul în comun sibian mai este grevat de multe neajunsuri. Unele obiective. Unele altfel... Cert este un alt fapt însă. Pe traseele sibiene, de o vreme încoace, parcă parcă lucrurile au mişcat ceva. Adică, în orele de vîrf chiar, „mişcarea“ este mai vie, orarul nu mai este simplă formă ci un element de certitudine etc., etc. Au contribuit la acest reviriment (încă prea slăbuţ pentru a-i îndemna la reverie pe conducătorii întreprinderii, pe cei ce au în sarcină organizarea lui la nivelul optimal solicitat de importanta activitate diurnă şi nocturnă din municipiu) mai mulţi factori. Oricînd ni se va putea spune că numărul autobuzelor nu este suficient pentru a face faţă cerinţelor, cu alte cuvinte că există elemente obiective în cadrul unei stări de lucruri mereu sub focul criticii. Dacă aşa stau lucrurile — şi aşa stau — fie-ne permisă afirmaţia că dincolo de aceste date mai pot avea loc acţiuni organizatorice corective. Intr-un joc sau altul, într-o direcţie sau alta. Numai acesta este rostul acestor rînduri... Intr-un raid recent i-am asistat pe conducătorii auto şi pe călători în ore diverse şi în puncte diferite ale oraşului. Constatările sînt, în general, pozitive. (Sigur, ele nu pot fi luate spre a generaliza pentru că e greu de precizat cîte din constatări au avut la bază o întîmplare şi ci ele pot fi extinse pentru alte linii şi pentru alte ore sau zile). Totuşi— „ Linia 23 Un traseu mult solicitat. De remarcat faptul că, în urma raidului făcut în dimineaţa zilei de 10 octombrie, am putut consemna cu satisfacţie modul prompt şi corect de circulaţie a autobuzelor. Astfel, pînă la ora 7,00 pentru a se evita supraaglomerările, cele 10 autobuze circulă din 3 în 3 minute. După această oră se circulă din 5 în 5 minute pînă la ora 15 cînd, ţinîndu-se cont de programul schimburilor care lucrează în întreprinderile cuprinse pe acest traseu (IR E.S • Steaua roşie“. „Dumbrava“ din nu circulă din 3 în 3 minute Pe tot traseul verificat am putut constata punctualitatea cu care au circulat autobuzele pînă la ora cînd s-a efectuat raidul, faptul că supraaglomerările şi înghesuiala, cîndva existente pe acest traseu au fost lichidate. O notă discordantă totuşi. Dacă se poate vorbi de o responsabilitate şi o conştiinciozitate din partea şoferilor pentru respectarea programului stabilit şi, prin aceasta,, pentru satisfacerea nevoilor de transport ale călătorilor, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre comportarea unora dintre salariaţi. Atitudinea necuviincioasă, obişnuinţa unora de a intra în vorbă cu călătorii, de a-i interpela intr-un mod nepermis — iată o idee pe care se cere încă... bătută monedă la I.T.S. Evident, pe teme educative. Un exemplu? Iată-l: Ţică Berbescu, şofer pe autobuzul 23 (maşina nr. 4). Este păcat să existe asemenea discordanţe intr-un colectiv care îşi uneşte eforturile pentru a-şi îndeplini sarcinile şi îndatoririle ce-i revin. Este păcat mai ales că persoana în cauză este un tînăr care abia şi-a început cariera. Sîmbătă 16 octombrie, cu începere de la ora 6 am urmărit traseele de autobuze 11, 12 şi 9. ... Ne aflam în staţia Negoi, de pe strada Moldoveanu. La ora 6,07 trece un autobuz cu nr. 12 spre Hipodrom. Maşina este aproape goală. La 6,18 vine, în sfirşit, maşina 11 arhiplină. In staţia Negoi mai mulţi cetăţeni, care merg la serviciu, se pregătesc pentru urcare. Dar maşina nu opreşte ... De fapt nici nu mai are de ce să oprească pentru că este imposibil să se mai poată urca cineva. După 20 de minute de aşteptare (în timpul acesta cetăţenii au plecat aproape toţi pe jos) apare un nou autobuz. La Hipodrom şi pe strada Colarov, în staţiile autobuzului 11, era aglomeraţie. Din două staţii maşina s-a încărcat.. La staţia Negoi au venit noi călători. Maşina opreşte dincolo de indicator, adică chiar pe intersecţie. Cîţiva se agaţă de uşi, reuşind să pună cite un picior pe scară. Autobuzul porneşte cu uşile deschise, cu oamenii agăţaţi ciorchine... Peste 15 minute — cînd s-au adunat iar oamenii în staţie — vine „dublura“ traseului 11. Abia acum vine dublura, cînd ora de vîrf trecuse... Deci pe traseul II de la ora 6,00 — la ora 7,10 au circulat doar trei autobuze! Şi este un traseu care deserveşte gara şi zona industrială din oraşul de jos.. De fapt, foarte mulţi călători, obişnuiţi ai traseului, ni s-au plîns şi cu alte ocazii de faptul că maşinile vin cu întîrziere (ITor ţinuare in pag. a IlI-a) VALENTIN CORNESCU Corespunzător cerinţelor fundamentale ale noii etape de dezvoltare, amplul program de investiţii are menirea de a asigura progresul economic susţinut al ţării în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, dezvoltarea unei economii puternice, cu o structură modernă, capabilă să satisfacă cerinţele mereu sporite ale societăţii Secretul“ unui promiţător Evident, orice început este greu, iar greutăţile se amplifică cu cit domeniul abordat prezintă mai multe „pete albe“ şi cu cit obiectivele propuse sunt mai îndrăzneţe. In asemenea cazuri însă riscurile debutului sunt în bună măsură anihilate de o remarcabilă capacitate creatoare şi o impresionantă putere de muncă. Trăsături ce nu sunt străine tînărului colectiv de proiectanţi ai filialei sibiene a Centrului de cercetări şi proiectări mecanică fină şi scule Bucureşti._____________,______________ Vorbeam deci de obiective. „Alegerea obiectivelor nu se putea face decit dintre necesităţile economiei naţionale. Or, în domeniul aparatelor de cîntărit, acestea sunt nu numai numeroase, dar şi stringente. Să nu uităm că la noi, singură uzina „Balanţa“ a proiectat şi fabricat aparate de cîntărit, în vreme ce în cele mai multe dintre ţări există cel puţin 28 firme în acest domeniu. Crearea filialei noastre, care se va ocupa în exclusivitate de concepţia aparatelor şi instalaţiilor de cîntărit urmăreşte deci în esenţă o nouă redistribuire de forţe pentru a răspunde optimal exigenţelor exportului şi beneficiarilor interni“. Ceea ce mi se pare că merită a fi evidenţiat, este optimismul robust cu care s-a pornit la drum, optimism clădit pe nişte obiective clare, precise, eşalonate cu multă minuţiozitate. S-a atacat bunăoară un studiu general extrem de complex de dezvoltare a producţiei aparatelor de cîntărit. Nu a fost omis nici un amănunt! De la urmărirea şi orientarea în viitor a producţiei în scopul creşterii rentabilităţii asimilărilor, pînă la sondarea şi selecţia cererilor, de la proiectarea unor familii de balanţe, la codificarea fabricaţiei in scopul realizării unor programe de fabricaţie optime prin utilizarea calculatoarelor electronice, totul poartă amprenta căutărilor îndrăzneţe şi ambiţioase. Ar mai fi necesar, să punem in lumină şi alte preocupări cărora colectivul de proiectanţi de aici le închină ceasuri nesfîrşite de muncă şi tatonări, utilizarea cu mai mult curaj a maselor plastice în producţia aparatelor de cîntărit, abordarea (pentru prima dată la noi în ţară) a domeniului de cîntărire electronică care va dubla productivitatea muncii în acest domeniu, ş.a. La patru luni distanţă de debut, filiala sibiană a realizat lucruri care depăşesc în amploare pretenţiile începutului. Secretul? Dacă ceea ce poţi citi pe feţele oamenilor şi iu intenţiile lor constituie un secret, atunci mă pot lăuda că l-am descoperit: perseverență şi o înaltă probitate profesională. E. D. INVESTIŢIILE CENTRALIZATE DIN FONDURILE STATULUI