Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)
1971-11-26 / nr. 1170
Pagina 4 Comunicat coi POl tmn âno*iugoslav (Urmare din pag. 1) de înaltă apreciere rezultatelor obţinute în dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor economice şi au evidenţiat că gradul înalt de creştere a schimbului de mărfuri — care în anul 1972 va atinge valoarea de aproximativ 150 milioane dolari, depăşindu-se nivelul prevăzut in acordul comercial de lungă durată pentru anul 1975, lărgirea însemnată a cooperării şi specializării în producţie, încheierea Convenţiei privind înfiinţarea Consorţiului bancar româno-iugoslav, precum şi colaborarea tehnico-ştiinţifică, conferă stabilitate relaţiilor economice şi creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a acestora. Exprimîndu-şi marea satisfacţie pentru faptul că lucrările de construire in comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier au intrat în faza finală, cei doi preşedinţi au dat o înaltă apreciere activităţii muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor români şi iugoslavi care au contribuit la realizarea înainte de termen a acestui mare obiectiv — exemplu al cooperării cu succes şi ai bunei vecinătăţi , care are o mare însemnătate pentru economiile naţionale ale celor doua ţări şi prin care s-au îmbunătăţit radical condiţiile de navigaţie în acest sector al Dunării. Subliniind importanţă acestui obiectiv, preşedinţii au convenit să participe la festivitatea ce va fi organizată cu prilejul încheierii lucrărilor, prevăzută pentru primăvara anului 1972. şi apreciază favorabil continuarea activităţii organelor şi organizaţiilor interesate ale celor două ţări în legătura cu folosirea complexă pe mai departe a potenţialului hidroenergetic comun al Dunării. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, apreciind pozitiv rezultatele obţinute pînă in prezent, au subliniat că există încă posibilităţi nefolosite pentru intensificarea, îmbogăţirea şi diversificarea colaborării româno-iugoslave. Ei au evidenţiat în mod deosebit importanţa promovării im continuare a relaţiilor economice şi au relevat necesitatea ca guvernele celor două ţări. Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, întreprinderile şi organizaţiile economice — a căror activitate de pînă in prezent în acest domeniu a primit o înaltă apreciere — să exploreze noi posibilităţi de lărgire a colaborării economice, ştiinţifice şi tehnice, îndeosebi cooperarea în producţie şi specializarea in astfel de domenii, cum sunt: petrochimia, construcţiile de maşini, electronica, automatica, lărgirea bazei de materii prime şi altele. Cei doi preşedinţi au evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca, prin dezvoltarea şi intensificarea contactelor şi colaborării dintre instituţiile şi organizaţiile ştiinţifice, tehnice şi culturale, dintre organele de presă şi alte mijloace de informare în masă şi prin întărirea legăturilor directe dintre acestea, să se aprofundeze cunoaşterea reciprocă a valorilor spirituale şi a altor realizări ale popoarelor celor două ţări. Totodată, ei au indicat să se întreprindă noi măsuri pentru intensificarea relaţiilor în zona de frontieră, acordând o atenţie deosebită colaborării pentru amenajarea şi exploatarea turistică a regiunii Porţilor de Fier. N ot. cursul schimbului de păreri privind situaţia internaţională actuală s-au evidenţiat şi cu acest prilej identitatea sau marea apropiere a poziţiilor şi punctelor de vedere ale celor două părţi privind problemeleesenţiale ale relaţiilor internaţionale. ■S-a constatat, de asemenea, caracterul actual al poziţiilor şi aprecierilor fundamentale cuprinse în comunicatul comun, publicat cu prilejul Intîlnirii celor doi preşedinţi de la Brdo-Kranj. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au reafirnat hotărîrea Republicii Socialiste România şi a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de a dezvolta, pe baza principiilor independenţei, suveranităţii,egalităţii in drepturi, avantajului reciproc, neamestecului in treburile interne şi respectului mutual, relaţii de prietenie şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste, cu celelalte state ale lumii, indiferent de orînduirea lor socială, de a-şi aduce şi în viitor contribuţia la apărarea şi întărirea păcii, la soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale, la consolidarea destinderii şi înţelegerii între state. Cele două părţi apreciază cu satisfacţie că în situaţia internaţională actuală se afirmă tot mai puternic forţele socialismului, democraţiei şi păcii, năzuinţele popoarelor şi ţărilor pentru păstrarea şi întărirea independenţei naţionale, pentru reducerea decalajului între ţările în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate, pentru înţelegere şi colaborare internaţională bazată pe egalitate, nu drepturi, lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialistaului, politicii de agresiune, de dominaţie şi amestec în treburile interne ale altor state. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constată că în ultima perioadă s-au intensificat contactele directe şi schimburile de vederi dintre şefii de state şi guverne din diverse ţări, ceea ce reprezintă o contribuţie la promovarea destinderii şi la normalizarea raporturilor internaţionale şi deschide posibilităţi pentru soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale actuale, pentru dezvoltarea continuă a colaborării între state. Ei şi-au exprimat convingerea că soluţionarea problemelor actuale din lume reclamă participarea activă a tuturor tarilor mari, mijlocii şi mici, ceea ce constituie calea eficace pentru asigurarea şi întărirea păcii, promovarea colaborării internaţionale şi apărarea intereselor legitime ale tuturor popoarelor. Cei doi preşedinţi au subliniat cu satisfacţie că procesul de destindere, colaborare şi înţelegere intre statele europene, la care Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia aduc o contribuţie activă, înregistrează progrese continui. Ei consideră că recunoaşterea caracterului definitiv al graniţelor şi inviolabilitatea acestora, precum şi respectarea integrităţii teritoriale ,a tuturor ţărilor europene reprezintă premisa indispensabilă a acestui proces. Cele două părţi şi-au exprimat convingerea că ratificarea apropiată a acordurilor dintre U.R.S.S. şi R.F.G., dintre R.P. Polonă şi R.F.G. ar influenţa favorabil evoluţia pozitivă a situaţiei din Europa. La aceasta contribuie acordul realizat asupra Berlinului occidental, tratativele dintre R.D.G. şi R.F.G., precum şi tratativele dintre R.S.C. şi R.F.G. Ele acordă, de asemenea, importanţă normalizării relaţiilor dintre cele două state germane, participării lor cu drepturi depline la viaţa internaţională şi în organizaţiile internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito consideră că s-au creat condiţiile pentru pregătiri mai intense în vederea convocării Conferinţei pentru securitate şi colaborare europeană la care să participe cu drepturi egale — în toate fazele de pregătire şi desfăşurare — toate ţările europene, precum şi S.U.A. şi Canada. Cele două părţi sunt de acord că ar trebui să se treacă cit mai curînd, şi fără condiţii la consultări multilaterale la Helsinki, pentru examinarea problemelor concrete in legătură cu convocarea conferinţei, convinse că această conferinţă va contribui la edificarea unui sistem de securitate europeană care să garanteze în mod eficace pacea, independenţa şi suveranitatea tuturor statelor europene şi colaborarea pe bază de egalitate în drepturi. Pornind de la convingerea că pacea şi stabilitatea in Europa sunt indivizibile, salutînd şi sprijinind tendinţele pozitive actuale de dezvoltare a raporturilor în Balcani, cele două părţi consideră că întărirea în continuare a colaborării egale în drepturi, bilaterale şi multilaterale, la nivel guvernamental şi neguvernamental, a înţelegerii, încrederii şi respectului reciproc între toate statele din Balcani — la care România şi Iugoslavia, prin activitatea şi politica lor iubitoare de pace, îşi aduc contribuţia , ar constitui un aport însemnat la procesele pozitive actuale de pe continent, la stabilirea şi stabilizarea relaţiilor, a prieteniei, bunei vecinătăţi şi colaborării in Balcani, la transformarea acestei regiuni într-o zonă fără arme nucleare. Cele două părţi şi-au reafirmat deplina solidaritate şi sprijinul activ faţă de lupta eroică a poporului vietnamez şi a celorlalte popoare din Indochina împotriva agresiunii americane. Ele consideră că, pentru a se pune capăt războiului din Indochina, este necesară retragerea neîntirziată a tuturor trupelor S.U.A. şi aliaţilor lor de pe teritoriul Vietnamului de sud, Laosului şi Cambodgiei, ceea ce va crea condiţii pentru o soluţie politică în conformitate cu interesele şi voinţa popoarelor vietnamez, laoţian şi khmer. Părţile susţin ferm propunerile in şapte puncte ale Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, convinse că ele reprezintă o bază reală pentru găsirea unei soluţii paşnice echitabile. Exprimîndu-şi îngrijorarea în legătură cu continuarea crizei din Orientul Apropiat, cele două părţi consideră că rezoluţia Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967 constituie o bază reală pentru reglementarea politică a conflictului. Totodată, ele consideră că pentru a se instaura o pace durabilă în Orientul Apropiat este necesar să fie soluţionată problema palestiniană, în conformitate cu dorinţele şi năzuinţele naţionale ale populaţiei palestiniene. Cele două părţi constată cu îngrijorare că încordarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, inclusiv problema refugiaţilor, reprezintă o sursă de pericol pentru pace. Ele îşi exprimă speranţa că va fi găsită o soluţie paşnică, de natură să ducă la normalizarea relaţiilor in această zonă, în interesul păcii. A fost relevat rolul ţărilor nealiniate care se afirmă tot mai mult ca o puternică forţă a luptei pentru independenţă, eliberare naţională, propăşire economică a ţărilor în curs de dezvoltare, pentru promovarea unor relaţii de egalitate între state şi însănătoşirea atmosferei internaţionale, pentru progres social, pace şi colaborare între popoare. In cursul convorbirilor, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au subliniat din nou că înfăptuirea dezarmării generale şi totale, atît nucleare cit şi convenţionale, rămîne în continuare o sarcină deosebit de importantă şi acută în faţa comunităţii internaţionale şi că rezultatele de pînă acum ale negocierilor de dezarmare, deşi au fost încheiate unele acorduri internaţionale în acest domeniu care au fost apreciate pozitiv, nu răspund aşteptării popoarelor, cu atît mai mult cu cit se continuă cursa înarmărilor, inclusiv experienţele nucleare subterane. Ei consideră că singura cale pentru eliminarea primejdiei unui război nuclear nimicitor este interzicerea folosirii armelor atomice, încetarea producţiei şi lichidarea totală a stocurilor existente, cărora trebuie să li se acorde o importanţă prioritară. Sunt necesare, de asemenea, măsuri pentru interzicerea totală a armelor bacteriologice şi chimice, a tuturor mijloacelor de distrugere în masă. , Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă pentru înfăptuirea unor măsuri practice parţiale de dezarmare, cum sunt: îngheţarea şi reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor; renunţarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriile altor state; interzicerea creării de noi baze militare şi a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine; lichidarea bazelor militare străine; retragerea trupelor în interiorul graniţelor naţionale; crearea de zone denuclearizate în diferite părţi ale lumii; desfiinţarea blocurilor militare ş.a. Părţile sprijină convocarea unei conferinţe generale de dezarmare cu participarea tuturor statelor lumii. Cei doi preşedinţi au subliniat că progresul economic al ţărilor in curs de dezvoltare, reducerea şi eliminarea decalajelor dintre acestea şi ţările dezvoltate constituie o cerinţă esenţială a păcii şi progresului general. Partea iugoslavă a informat partea română despre rezultatele inelnirii de la Lima a grupului celor 77 de ţări, la care au fost examinate problemele dezvoltării. Ambele părţi au relevat importanţa celei de-a LH-a sesiuni a Conferinţei Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare — U.N.C.T.A.D. România, care este ea însăşi în curs de dezvoltare, subliniază necesitatea adîncirii colaborării intre statele în curs de dezvoltare, intensificarea eforturilor fiecăruia dintre ele pe calea propăşirii economice, precum şi a unirii acestor eforturi cu sprijinul pe care trebuie să-l dea ţările avansate din punct de vedere economic. Cele două părţi au subliniat şi cu acest prilej rolul deosebit ce revine Organizaţiei Naţiunilor Unite ca instrument important şi necesar al colaborării internaţionale, păcii şi securităţii în lume. Ele au apreciat pozitiv rezultatele celei de-a XXVI-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. şi, în primul rînd, repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale legitime la O.N.U., ca singurul reprezentant legal al întregului popor chinez, pentru care România şi Iugoslavia s-au pronunţat cu fermitate şi care are o însemnătate istorică şi constituie o expresie a tendinţelor pozitive care se afirmă în viaţa internaţională contemporană. In acelaşi timp, ele consideră că este necesară realizarea deplinei universalităţi a O.N.U. prin primirea celor două state germane, P.D.G. şi R.F.G., precum şi a altor state care încă nu sunt membre ale organizaţiei şi îndeplinesc condiţiile prevăzute prin Carta O.N.U. O condiţie fundamentală pentru ca O.N.U. să-şi poată îndeplini cu succes misiunea care îi revine oe constituie participarea activă a tuturor statelor membre la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca guvernele celor două ţări să se consulte in mod regulat asupra probemelor internaţionale şi de interes comun. III Secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, au efectuat un schimb de păreri privind relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia. Dînd o înaltă apreciere dezvoltării rodnice acolaborării tovărăşeşti, a prieteniei şi solidarităţii dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia — factor hotărîtor al dezvoltării trainice a relaţiilor multilaterale dintre cele două ţări — ei au subliniat hotărirea celor două partide de a proceda şi in viitor, în spiritul prieteniei şi respectului reciproc, la schimburi de păreri, la studierea reciprocă a experienţei în construcţia socialistă şi perfecţionarea relaţiilor sociale socialiste, precum şi pentru stimularea dezvoltării în continuare a colaborării dintre organizaţiile de partid locale, institutele ştiinţifice şi altele, în numele Partidului Comunist Român şi, respectiv, al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia s-au pronunţat şi cu acest prilej pentru dezvoltarea şi promovarea în continuare a relaţiilor cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, pe baza principiilor independenţei şi colaborării egale în drepturi, respectului şi încrederii reciproce, solidarităţii internaţionale, neamestecului în treburile interne ale altora şi a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător şi în mod creator, pe baza marxism-feninismului, politica sa internă şi externă, în conformitate cu condiţiile din propria ţară. Ei îşi exprimă convingerea că pe aceste baze este posibilă dezvoltarea unei colaborări fructuoase şi edificarea uni- tatii partidelor comuniste şi muncitoreşti egale în drepturi, ceea ce ar constitui o puternică contribuţie la întărirea socialismului ca proces mondial. Ei au subliniat rolul pe care îl au in zilele noastre clasa muncitoare, masele largi, popoarele de pe toate continentele in lupta pentru progres şi democraţie, pentru independenţă naţională şi dezvoltare economică, socială, progresistă, precum şi însemnătatea participării acestora la soluţionarea problemelor de bază ale vieţii internaţionale. Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia îşi reafirmă convingerea privind necesitatea dezvoltării unei colaborări pe bază de egalitate în drepturi cu partidele şi mişcările revoluţionare, socialiste, democratice, de eliberare, cu toate forţele antiimperialiste. Cele două partide îşi exprimă sprijinul şi deplina lor solidaritate cu aceste forţe şi salută succesele şi victoriile lor in lupta împotriva imperialismului, colonialismului, a tuturor formelor de dominaţie străină, pentru libertate, pace, democraţie şi progres social. * Evidenţiind cu satisfacţie bilanţul bogat al rezultatelor obţinute în dezvoltarea relaţiilor româno-iugoslave şi apreciind pozitiv consultările şi schimburile de informaţii şi de păreri între reprezentanţii conducerilor de partid şi de stat, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca partidele, guvernele şi toţi ceilalţi factori corespunzători din cele două ţări să acţioneze în continuare cu hotărire pentru întărirea prieteniei şi colaborării multilaterale româno-iugoslave, în interesul popoarelor român şi iugoslave, al cauzei socialismului și păcii. Timișoara, 24 noiembrie, 1971 | Tribuna Sibiului FLORENŢA Reuniunea confederaţiilor C.G.I.L., C.I.S.L., U.IL. _____ Roma 25 — Corespondentul Agerpres, Nicolae Puicea, transmite: Timp de trei zile, la Palatul congreselor din Florenţa s-au desfăşurat lucrările întrunirii consiliilor generale ale Confederaţiei Generale a Muncii (C.C.I.L.), Confederaţiei Sindicatelor Oamenilor Muncii (C.I.S.L.) și Uniunii Italiene a Muncii (U.I.L), consacrate analizării etapei parcurse pe calea realizării unității sindicale depline și a stabilirii datei creării sindicatului unic al oamenilor muncii italieni. Hotărînd convocarea congreselor centralelor sindicale respective pentru luna septembrie 1972, reuniunea din capitala Toscanei a stabilit, de fapt, încheierea — pînă la acea dată — a fazei constituante a sindicatelor unitare pe ramuri de producţie şi teritorial, urmind ca, după cel mult cinci luni, deci pînă în februarie 1973, să fie convocat Congresul confederal pentru a consemna crearea noii confederaţii, unice, a oamenilor muncii Italieni. Secretariatele celor trei confederaţii au primit mandat din partea consiliilor generale de a organiza, în primăvara anului viitor, o mare adunare unitară, la care să participe reprezentanţi ai tuturor categoriilor de salariaţi din Italia, pentru a dezbate şi aproba temele politicii promovate de sindicate. Consiliile generale ale C.G.I.L, CI.S.L. şi U.I.L. cer organizaţiilor sindicale din fabrici să acţioneze, în spiritul unităţii depline, „pentru a respinge atacul patronal, a păstra şi asigura succesul deplin al liniei ce revendică o nouă politică economică, pentru reînnoirea profundă a structurilor economice şi sociale ale Italiei". Apreciate unanim ca un moment crucial pentru unitatea mişcării sindicale italiene şi succesul luptei generale a oamenilor muncii împotriva exploatării, pentru reforme socialeconomice, deliberările de la Florenţa sunt considerate în acelaşi timp, drept una dintre cele mai semnificative faze ale recuceririi unității sindicale italiene, cu toate consecințele pozitive ce decurg din aceasta. I.... .... viaţa internaţională Deschiderea lucrărilor Congresului P.C. German Düsseldorf 25 (Agerpres). — Corespondenţa de la Petre Stăncescu. In marea sală „Messehalle“ din Düsseldorf a început joi cel de-al 11-lea Congres al Partidului Comunist German. La Congres iau parte 606 delegaţi şi 245 invitaţi, printre care reprezentanţi ai unor organizaţii democratice vest-germane, precum şi delegaţii ale unor partide comtuniste şi muncitoreşti. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român participă o delegaţie alcătuită din tovarăşii Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R. Congresul a adoptat o rezoluţie de solidaritate cu lupta revendicativă a metalurgiştilor din landul Baden-Württemberg. Pe ordinea de zi a Congresului figurează raportul Comitetului director al P.C.G., raport asupra proiectului de teze ale Congresului P.C.G., discuţii pe marginea celor două documente şi alegerea organelor conducătoare ale partidului. La primul punct al ordinii de zi, a luat cuvintul Kurt Bachman, preşedintele P.C. German, care a prezentat raportul Comitetului director al partidului. Apoi, delegaţii la Congres l-au ales în unanimitate pe Max Reimann ca preşedinte de onoare al P.C. German. Lucrările Congresului continuă. liiiînniiimiMiiiiimulHilimnminiiuni I ORIENTUL î ! APROPIAT I E • ; Abu Dhabi 25 (Agerpres). — : E „Federaţia emiratelor arabe uni- t « te“ va fi proclamată la 2 decem- a l brie, anunţă un comunicat oficial , î publicat joi la Abu Dhabi. : E Comunicatul precizează că gu- I I vernatorii celor şase emirate, 11 membre ale federaţiei, (Abu Dhabi, Ajman, Sardsah, Dubai, Fujairah şi Utmn Qaiwain) au hotărât să se reunească la 2 decembrie „pentru a proclama Federaţia emiratelor arabe unite, stat independent şi suveran“. După cum se ştie, hotărirea privind formarea Federaţiei emiratelor arabe a fost luată la 13 iulie a.c. Cu acest prilej, a fost adoptată de către cei şase guvern Şinatori, constituţia federală, care prevede formarea unui guvern federal şi o adunare consultativă. Capitala provizorie a noului stat va fi Abu Dhabi. Scopul formării federaţiei este de a aduce un element de stabi- Ş litate în zona Golfului Persic du£ pă retragerea trupelor britanice, £ prevăzută pentru sfirşitul acestui an. Cairo 25 (Agerpres). — La se- £ £ diul Ligii Arabe din Cairo s-au reîntilnit miercuri şefi de stat major din 12 ţări arabe (Republica Arabă Egipt, Iordania, Sudan, Irak, Arabia Saudită, Siria, Libia, J Kuweit, Liban, Maroc, Republica ■ Democratică Populară a Yemenului Sa şi Bahrein). Şeful statului major al forţelor armate egiptene gene- ralul Saad El Din Shazly, care este, totodată, secretar general adjunct al Ligii Arabe pentru problemele militare, a prezentat un raport consacrat evoluţiei situaţiei din Orientul Apropiat, menţionează agenţia M.E.N. ■ * Tel Aviv 25 (Agerpres). — Pre- şedintele Senegalului, Leopold I Sedar Senghor, şeful statului ni- gerian, Yakubu Gowon, şi repre- ■ £ zentanţii preşedinţilor Camerunu- £ £ lui şi Republicii Zair, membri ai £ ! misiunii Comitetului O.U.A, pen- I • tru facilitarea aplicării rezoluţiei c £ Consiliului de Securitate privind £ £ reglementarea crizei din Orientul £ ! Apropiat, au avut joi noi convor- » • birt cu primul ministru israelian, • • Golda Meir, şi cu ministrul de £ externe, Abba Eban. Agenţia £ Reuter informează că membrii mi- S I siunii O.U.A. au remis oficialită- 5 tilor israeliene un chestionar, £ pentru a cunoaşte mai bine pozi- £ 5 ţia acestora faţă de situaţia din ■ Orientul Apropiat. 1 Anul IV, nr. 1170 Sesiunea O. ]\«U« Dezbateri în Comitetul pentru problemele politice şi de securitate al Adunării Generale New York 25. — Corespondentul Agerpres, Constantin Alexandroaie, transmite: în Comitetul pentru problemele politice şi de securitate al Adunării Generale a O.N.U. continuă dezbaterile la punctul „Consecinţele sociale şi economice ale cursei înarmărilor şi cheltuielilor militare şi efectele lor profund dăunătoare asupra păcii şi securităţii în lume“. După cum se ştie, această problemă a fost înscrisă de România pe agenda precedentei sesiuni a Adunării Generale, revenind in atenţia O.N.U. ca urmare a unui raport al secretarului general, U Tliant, privind consecinţele spiralei înarmărilor. Luind cuvintul, reprezentantul României, ambasadorul Corneliu Bogdan, a relevat urgenţa şi oportunitatea întreprinderii unor noi şi intense eforturi, de către toate ţările, în vederea încetării cursei înarmărilor şi realizării unor progrese pe caleadezarmării generale. Procesul identificării celor mai urgente şi mai adecvate măsuri din cadrul vastei problematici a dezarmării, a arătat el, trebuie să pornească de la influenţa pe care o au armele nucleare şi alte arme de distrugere in masă asupra vieţii economice şi sociale a popoarelor, asupra păcii şi securităţii lumii. Citind date edificatoare din raport privind amploarea inimaginabilă a cheltuielilor militare, reprezentantul român a subliniat că spirala înarmărilor este incompatibilă cu progresul economic, politic şi social normal al naţiunilor. In încheiere, vorbitorul a sprijinit propunerea secretarului general U Thant ca problema consecinţelor sociale şi economice ale cursei înarmărilor să se afle în permanenţă în atenţia O.N.U., uimind a se întocmi, din trei în trei ani, studii în materie, spre a facilita înţelegerea completă a efectelor cursei înarmărilor şi a stimula lupta pentru dezarmare generală şi totală. Alegeri în Uruguay Montevideo 25 (Agerpres). •— Alegerile ce vor avea loc duminică, în Uruguay, sunt apreciate de agentia Prensa Latina ca „cele mai imprevizibile din istoria acestei ţări". Spre deosebire de cele precedente, nici un comentator nu se mai încumetă să facă pronosticuri. Şi aceasta, deoarece, în peisajul electoral tradiţional a intervenit, pentru prima dată din 1830, de cînd, în mod invariabil, cele două partide — Colorado şi Blanco — s-au succedat la putere, o a treia necunoscută. Prin crearea „Frente Amplio" — o coaliţie a forţelor de stingă, in componenţa căreia intră Partidul Comunist, Partidul Democrat-Creştin, Partidul Socialist, aripile dizidente ale partidelor Colorado şi Blanco, precum şi alte grupări independente ,■ alegătorilor uruguayeni le-a fost oferită posibilitatea unei alternative. Platforma electorală a candidatului acestei coaliţii a forţelor de stingă, Liber Seregni, conţine un evantai larg de reforme structurale, capabile să scoată ţara din impasul economic in care se află, şi sa asigure dezvoltarea independentă a ţării Chiar şi în condiţiile tensiunii ce domneşte în aceste zile în Uruguay, ca urmare a provocărilor elementelor de dreapta împotriva candidaţilor şi sediilor forţelor de stingă, o concluzie — subliniată şi de ziarul „Le Monde* * — se impune: „Stingă are, pentru prima oară, şansa să ajungă în frunte". JAPONIA. Luna aceasta a avut loc la Tokio a 10-a Conferinţă naţională a consumatorilor, la care s-a cerut soluţionarea problemei creşterii continue a preţurilor la bunurile de larg consum. Participanţii au protestat împotriva raportului gen-dolar, care favorizează pe marii afacerişti şi au cerut efectuarea unor schimbări în guvern, pentru ca acesta să acţioneze în favoarea intereselor poporului, tu foto: aspect de la demonstraţia care a urmat conferinţei Recesiune în economia vest-germana Bonn 25 (Agerpres). — Toate indiciile denotă că actuala recesiune din economia vest-germană se va accentua în cursul anului viitor; gradul de utilizare a capacităţilor de producţie va scădea continuu, ceea ce va determina o reducere a numărului salariaţilor şi o creştere, a şomajului. Aceste previziuni pesimiste sunt extrase de ziarul francez „Le Figaro" dintr-un raport întocmit, la cererea guvernului R.F.G., de un grup de experţi vest-germani. Raportul apreciază că această situaţie ar putea reedita o recesiune de amploarea celei din anul 1966— 1967. încercînd să prevadă evoluţia preţurilor, experţii afirmă că nu există motive de optimism, întrucît industriaşii vor escalada substanţial curba preţurilor. Faţă de anul în curs, pentru anul 1972 se prevede o reducere cu 2 la sută a produsului naţional total. Raportul, care numără peste 300 de pagini, afirmă într-un capitol distinct că „realinierea parităţii monedelor şi renunţarea la cursul fluctuant nu vor reuşi să rezolve problemele actualei crize monetare interoccidentale". 33333333333333333333333333333333333333333 • MINISTRUL DE EXTERNE AL ISLANDEI, EINAR AGUSTSSON, a declarat miercuri în fața Parlamentului că guvernul islandez studiază în prezent problema oportunităţii menţinerii in continuare pe insulă a celor 3 700 militari americani staționat la baza Kellavik. Reafirmînd poziţia guvernului islandez, potrivit căreia nici un fel de forţe străine nu ar trebui să se afle pe insulă în timp de pace, Agustsson a arătat că revizuirea termenilor acordului privind staţionarea militarilor americani în ţara sa va duce la o soluţie de natură să garanteze securitatea Islandei. • PREŞEDINTELE YAHYA KHAN A PRIMIT DELEGAŢIA GUVERNAMENTALĂ CHINEZA, CONDUSĂ DE LI SUI-CIN, ministru la Ministerul nr. 1 al industriei de maşini, sosită în Pakistan pentru a participa la ceremonia inaugurării unei uzine de utilaj greu, a unei uzine siderurgice şi pentru a face o vizită de prietenie, la invitaţia guvernului pakistanez. Agenţia China Nouă menţionează că, între preşedintele Pakistanului şi membrii delegaţiei chineze, a avut loc o convorbire prietenească. • SONDA SPAŢIALA AMERICANĂ „MARINER-9“ îşi va orienta vineri aparatele de luat vederi asupra unuia din cei doi sateliţi naturali ai planetei Marte, şi anume asupra celui mai îndepărtat Deimos. Specialiştii de la Centrul de urmărire a evoluţiei vehiculului („Jet Propulsion Laboratory“) speră ca fotografiile sa nu aibă de suferit de pe urma furtunii de praf care bîntuie încă suprafaţa marţiană. Deimos Evenimentul pe scurt are diametrul de 8 km şi se roteşte pe o orbită aflata la cîteva mii de kilometri distanţă de planetă. Cel de-al doilea satelit marţian, Phobos, are un diametru dublu şi evoluează pe o orbită ceva mai apropiată de Planeta Roşie. • LA GENEVA A AVUT LOC şedinţa Comitetului pregătitor al Conferinţei interparlamentare pentru cooperare şi securitate în Europa. Reuniunea, desfăşurată sub preşedinţia deputatului român Mihai Levente, preşedintele Grupului român al Uniunii interparlamentare, membru al Comitetului Executiv al Uniunii, a examinat problemele legate de pregătirea Conferinţei, adoptând măsuri menite să asigure desfăşurarea ei im bune condiţii. • DUPĂ CUM INFORMEAZĂ AGENŢIA A.T.A., joi au fost inaugurate lucrările de construcţie a hidrocentralei de la Fierza, cel mai mare obiectiv energetic al Albaniei. Au fost prezenţi Mehmet Shehu, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi alţi conducători albanezi. Construcţia hidrocentralei de la Fierza se înscrie în programul de investiţii aprobat VI-Iea al P.M.A. eleCongresul al • TRATATIVELE DINTRE MICHAEL KOHL, SECRETAR DE STAT LA CONSILIUL DE MINIŞTRI AL R.D. GERMANE, ŞI EGON BAHR, SECRETAR DE STAT IA CANCELARIA FEDERALA A R.F. A GERMANIEI, au fost continuate la 24 noiembrie la Bonn şi au durat pînă în primele ore ale zilei de 25 noiembrie, informează agenţia A.D.N. Secretarul de stat Michael Kohl a plecat joi la Berlin, pe calea aerului. In cursul aceleiaşi zile, el s-a înapoiat la Bonn şi a reluat tratativele cu Egon Bahr. REDASTIA SI AnMiNISSFRATIAi Sibiu. str.Betrambrie roşu, 2, Tel nr. îaain—i an e?, I3i»m Abonamentele se fac la efleiiie postaie, factorii postali si difuzorii din. tnUenrinderi si institutii. Tiparuh Intreprinderea poligrafică Sibiu 49 064